facebook

Acid 1,4–metil-imidazolacetic (metabolit histamina)

225 Lei
Trimite pe e-mail acest articol
Printeaza acest articol

Informaţii generale 

Histamina, o amină biogenă vasoactivă, constituie probabil cel mai cunoscut mediator stocat în granulele mastocitelor şi bazofilelor cu rol central în răspunsul alergic. La om mastocitele conţin aproximativ 2-5 pg histamină/celulă, în timp ce bazofilele prezintă o cantitate mai redusă (1 pg/celulă).

Mediatorii mastocitari, inclusiv histamina, predomină în răspunsul alergic precoce; bazofilele reprezintă sursa majoră de histamină în răspunsul alergic de fază tardivă2.

Histamina este sintetizată în aparatul Golgi prin decarboxilarea aminoacidului histidină în prezenţa enzimei histidin-decarboxilaza. Histamina are o sarcină electrică pozitivă şi se asociază cu  grupările carboxil ale proteoglicanilor din granulele mastocitelor. După exocitoză, histamina disociază de proteoglicani la un pH neutru. O dată eliberată în spaţiul extracelular, histamina este metabolizată rapid (timp de înjumătăţire ~ 15-20 minute) prin metilare şi oxidare. Metilarea, catalizată de enzima histamin-metil-transferază, constituie principala cale de metabolizare la nivelul căilor respiratorii. Produsul iniţial, N-metilhistamina, poate fi excretat prin rinichi sau poate fi deaminat sub acţiunea monoaminoxidazei rezultând acidul 1,4 metil-imidazolacetic (MIIA). Histamina mai poate fi oxidată si de către diamin-oxidaza (histaminaza) cu generarea acidului imidazolacetic (IAA).

Datorită metabolismului rapid este dificil să se determine histamina în plasmă; în schimb măsurarea histaminei şi a metaboliţilor săi în urina din 24 ore constituie o alternativă eficientă pentru testare ca urmare a faptului că valorile acestora se menţin mult mai mult timp crescute1.

MIIA este principalul metabolit al histaminei (50% din histamină este degradată în acest compus); din acest motiv reprezintă un marker cantitativ pentru eliberarea endogenă de histamină7. Astfel, MIIA poate fi util în confirmarea diagnosticului de anafilaxie6. De asemenea s-a constatat că nivelurile urinare de acid metil-imidazol acetic se corelează strâns cu severitatea mastocitozei sistemice ş pot constitui un intrument util atât pentru confirmarea diagnosticului cât şi pentru aprecierea evoluţiei şi a prognosticului3.

Unele forme rare de tumori carcinoide gastrice se manifestă clinic printr-un tablou atipic mediat prin histamina eliberată de către celulele tumorale; la aceşti pacienţi determinarea de acid metilimidazol acetic poate fi utilă, împreună cu cea de gastrină şi acid 5-hidroxi indolacetic5.

Recomandări pentru determinarea acidului 1,4 – metilimidazolacetic – evaluarea pacienţilor cu suspiciune de anafilaxie sau de mastocitoză sistemică3;6.

Pregătire pacient – se va evita, cu 2 zile înaintea recoltării, consumul de alimente cu un conţinut ridicat în histamină1.

Recipient de recoltare – vas de 2-3 litri şi pahar de plastic de unică folosinţă pentru urină, pe care se notează cantitatea totală de urină din 24 ore4.

Cantitate recoltată – 10 mL4.

Cauze de respingere a probei – specimen care nu a fost păstrat la 2-8°C; utilizarea de substanţe conservante (produc interferenţe)4.

Prelucrare necesară după recoltare – în eşantionul recoltat se vor adăuga câteva picături de acid acetic glacial4.

Stabilitate probă 5 zile la 2-8°C; 1 lună la -20°C4.

Metodăcromatografie de lichide cuplată cu spectrometrie de masă (LC/MS)1.

Valori de referinţă <3.8 mg/24 h4.

Limite şi interferenţe
Obţinerea unei valori normale MIIA nu exclude un eveniment anafilactic6.

 

Bibliografie

1. Florence Ida Hsu, Joshua A Boyce. Biology of Mast Cells and their Mediators. In Middleton’s Allergy, Seventh Edition., Mosby Elsevier, 2009, 320.
2. J. Andrew Grant, Saffana N. Hassan, Patricia A. Leonard. Mast Cell and Basophil-derived Mediators. In Atlas Of Allergic Diseases, 2nd Edition, Current Medicine LLC, 19.
3. Karin Hartmann, Stefanie B Bruns and Beate M Henz. Mastocytosis: Review of Clinical and Experimental Aspects. In Journal of Investigative Dermatology Symposium Proceedings (2001) 6, 143–147.
4. Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
5. Luigi Santacroce. Malignant Carcinoid Syndrome: Differential Diagnoses & Workup. emedicine.escape.com. Reference Type: Internet Communication.
6. Philip L Lieberman. Anaphylaxis. In Middleton’s Allergy, Seventh Edition., Mosby Elsevier, 2009, 1041.
7. Robert Hamilton, Anne Kagey-Sobotka. In Vitro Diagnostic Tests of IgE-Mediated Diseases. In Diagnostic Testing of Allergic Diseases, Marcel Dekker Inc, 2000, 99-100.
Abonează-te la Newsletter