facebook

Acizi graşi omega 3 şi omega 6

345 Lei
Trimite pe e-mail acest articol
Printeaza acest articol

Informaţii generale şi recomandări pentru determinarea acizilor graşi polinesaturaţi

Acizii graşi omega-3 fac parte din familia acizilor graşi polinesaturaţi cu lanţ lung de atomi de carbon şi  sunt reprezentaţi de acidul alfa linoleic (ALA), acidul eicosapentanoic (EPA) şi acidul docohexanoic (DHA). Acidul alfa linoleic este considerat esenţial deoarece nu poate fi sintetizat de către organism, principala sursă de obţinere fiind alimentele. ALA poate fi convertit în organism în EPA şi DHA dar cantităţile nu sunt semnificative (mai puţin de 5%).

Peştele gras (hering, somon, macrou, ton) şi uleiul de peşte sunt principalele surse directe de acizi graşi omega-3, mai ales de EPA şi DHA. Uleiul de peşte brut conţine 18 % EPA şi 12 % DHA, dar prin prelucrări speciale poate fi concentrat, obţinându-se un ulei cu 33 % EPA şi 22 % DHA.

ALA se găseşe în concentraţii mari în seminţele de in, rapiţă, nuci şi boabe de soia. În general, plantele conţin ALA şi nu EPA sau DHA ca atare. O altă sursă importantă de acizi graşi omega-3 o constituie în prezent şi algele marine (microalgele Crypthecodinium cohnii şi Schizochytrium).

Acizii graşi omega-3 sunt recunoscuţi în primul rând prin efectul lor benefic asupra afecţiunilor cardiovasculare: reduc nivelul trigliceridelor (mecanisme propuse: scăderea sintezei hepatice a particulelor VLDL, creşterea activităţii lipoprotein lipazei), scad inflamaţia şi agregarea plachetară, stabilizează probabil placa de aterom, previn aritmiile şi prin urmare pot contribui la scăderea riscului de apariţie a evenimentelor coronariene1;3. Specialiştii susţin că o creştere cu doar 1% a cantităţii de omega-3 în alimentaţie reduce cu 40% riscurile de infarct. Conform recomandărilor AHA (American Heart Association) persoanele diagnosticate cu boală coronariană trebuie să primească zilnic 1 g EPA/DHA.

Ample cercetări sugerează însă faptul că omega-3 deţin un rol important şi în alte domenii ale patologiei, cum ar fi reducerea riscului de dezvoltare a anumitor tipuri de tumori maligne, tulburări neurologice sau complicaţii legate de diabetul zaharat şi sindromul metabolic. De asemenea anumite studii au constatat asocierea acestora cu evoluţia favorabilă a sarcinii, integritatea sistemului osos la vârstnici, acuitate vizuală bună şi dezvoltare cognitivă adecvată în perioada infantilă1. Potrivit studiilor, consumul unei porţii de peşte gras (bogat în omega-3), cel puţin o dată pe săptămână, reduce riscul apariţiei maladiei Alzheimer. Simptomele deficitului de acizi graşi omega-3 includ: oboseală extremă, afectări ale memoriei, piele uscată, modificări ale dispoziţiei până la depresie şi tulburări cardiovasculare1;3;7.

Omega-6 reprezintă o altă clasă de acizi graşi polinesaturaţi care cuprinde acidul acidul linoleic (LA), acidul gamma-linoleic (GLA) şi acidul arahidonic (ARA). LA reprezintă principalul omega-6 din alimente, uleiul de porumb şi floarea soarelui având conţinutul cel mai ridicat; este considerat tot un acid gras esenţial deoarece nu poate fi sintetizat în organism. Cu excepţia laptelui uman, majoritatea alimentelor conţin foarte puţin GLA activ. ARA este prezent în carne şi ouă. În corpul uman, acizii graşi omega-6, în mod special acidul linoleic, sunt transformaţi în acid arahidonic, care este încorporat în membranele celulare.

Au existat mai multe dezbateri în rândul specialiştilor în nutriţie cu privire la efectele dăunătoare ale acizilor graşi omega-6, pornind de la ipoteza că aceştia ar promova inflamaţia (prin faptul că acidul arahidonic este implicat în stadiile precoce ale inflamaţiei) şi implicit ar creşte riscul cardiovascular. Totuşi acidul linoleic generează şi molecule antiinflamatorii. Astfel, la nivelul endoteliului vascular, acizii graşi omega-6 au proprietăţi antiinflamatorii, suprimând producţia de molecule de adeziune, chemokine şi interleukine, care sunt mediatorii cheie ai procesului de ateroscleroză6.

Pentru administrarea corectă de suplimente nutriţionale este important să se cunoască căile metabolice de transformare a acizilor graşi esenţiali în forme bioactive (vezi figura). Există 2 enzime – delta-6 desaturaza şi delta-5-desaturaza – implicate în cascada acestor reacţii metabolice, ale cărora deficite au fost înregistrate în anumite condiţii.

Pentru asigurarea unei activităţi optime, delta-6 desaturaza are nevoie de cantităţi suficiente de cofactori (vitamine şi minerale): acid nicotinic (vitamină PP), vitamină B6, vitamină C, magneziu şi zinc. Această enzimă poate fi inhibată de mai mulţi factori, ce includ vârsta înaintată, stresul, alcoolul şi dietele bogate în grăsimi saturate, hipercolesterolemia şi nivelurile scăzute de magneziu. Se consideră că până la 20% din persoane prezintă o activitate perturbată a delta-6 desaturazei, iar activitatea acesteia scade dramatic cu vârsta. La aceşti subiecţi terapia adecvată este administrarea de uleiuri pre-formate, care scurtcircuitează enzima (spre exemplu ulei de primulă – Evening Primrose). Zincul este de asemenea critic pentru funcţionarea enzimei delta-5 desaturaza2;7.

fig8.8.1

Fig. 8.8.1 Căile de metabolizare ale acizilor graşi polinesaturaţi omega-3 şi omega-6

 

Acest test evaluează aportul nutriţional şi absorbţia intestinală de acizi graşi esenţiali. Deficitul de acizi graşi esenţiali este rezultatul unei alimentaţii dezechilibrate sau al unui sindrom de malabsorbţie intestinală a lipidelor. Acidul eicosapentanoic şi acidul docosahexanoic sunt utilizaţi pentru a evalua un posibil efect protector faţă de bolile cardiovasculare2,3,5,6.

Pregătire pacient à jeun (pe nemâncate) de 12-14 ore; se va evita consumul de alcool cu cel puţin 1 zi înaintea recoltării4.

Specimen recoltat sânge venos4.

Recipient de recoltare vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator4.

Prelucrare necesară după recoltare se separă serul prin centrifugare şi se congelează imediat; probele recoltate în afara laboratorului vor fi transportate în recipientul destinat probelor congelate4.

Volum probă minim 2 mL ser4.

Stabilitate probă -serul separat este stabil timp îndelungat la -18°C4.

Cauze de respingere a probei – specimen hemolizat sau care nu a ajuns congelat la laborator4.

Metodă cromatografie de gaze cuplată cu spectrometrie de masă (GC/MS)4.

Valori de referinţă

OMEGA 3

Acid alfa-linoleic: >7 mg/L; Acid eicosapentanoic: >4 mg/L; Acid docosahexanoic: >9 mg/L

OMEGA 6

Acid linoleic: >550 mg/L; Acid gamma-linoleic: >4 mg/L; Acid dihomogamma-linoleic: >18 mg/L; Acid arahidonic: 124-311 mg/L4

Interpretarea rezultatelor

Afecţiunile în care sunt implicate cele două tipuri de acizi graşi esenţiali nu derivă din faptul că unul are efecte pozitive şi altul negative, ci din dezechilibrul raportului dintre concentraţiile lor.

Dieta occidentală este deficitară în omega-3 şi conţine în exces omega-6, astfel încât se ajunge la un raport omega-6/omega-3 de 15/1 -16.7/1 (se consideră că omenirea a evoluat iniţial pe baza unei diete în care raportul era de aproximativ 1).

Valorile crescute ale raportului omega-6/omega-3 facilitează dezvoltarea multor afecţiuni, cum ar fi bolile cardiovasculare, cancerul, bolile inflamatorii şi autoimune, în timp ce concentraţiile crescute de omega-3 exercită efecte protectoare. În profilaxia secundară a bolilor cardiovasculare, s-a constatat că un raport de 4/1 reduce cu 70% rata mortalităţii totale. Un raport de 2.5/1 reduce proliferarea celulară la pacienţii cu tumori colorectale, în timp ce un raport de 4/1, cu aceeaşi cantitate de omega-3, nu are nici un efect. La femeile cu neoplasm mamar un raport scăzut se asociază cu un risc mai mic de evoluţie nefavorabilă. Un raport de 2-3/1 suprimă inflamaţia în cazul poliartritei reumatoide; un raport de 5/1 are un efect benefic asupra pacienţilor astmatici, în timp ce un raport de 10/1 are consecinţe negative. Aceste studii indică faptul că valoarea optimă a raportului depinde de afecţiunea subiacentă8.

Dezechilibrele raportului de acizi graşi sunt frecvent observate la pacienţii cu afecţiuni  inflamatorii cronice (artrita, ateroscleroza, eczeme, alergii, colon iritabil, bolile autoimune), tulburări de comportament şi boli neuropsihice (demenţa senilă, ADHD: deficitul de atenţie cauzat de hiperactivitate, tendinţele agresive şi anti-sociale, depresie, parestezii), la femeile însărcinate şi la cele care alăptează. Atât tabloul clinic cât şi cel de laborator se îmbunătăţesc aproape întotdeauna după administrarea judicioasă de suplimente cu acizi graşi esenţiali2,3.

 

Bibliografie

1.    Chan EJ, Cho L.What can we expect from omega-3 fatty acids?  In Cleve Clin J Med. 2009  Apr;76(4):245-51.
2.    Genova Diagnostics. Test Catalog. Essential & Metabolic Fatty Acids Analysis (EMFA). www.genovadiagnostics.com.Ref Type: Internet Communication.
3.    International Food Information Council Foundation Omega-3 Fatty Acids and Health Fact Sheet June 5, 2009.
4.    Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2014. Ref Type: Catalog.
5.    Mayo Medical Laboratories. Test Catalog. Fatty Acid Profile, Essential (C12-C22), Serum. www.mayomedicallaboratories.com. Ref Type: Internet Communication.
6.    Omega-6 fatty acids: Make them a part of heart-healthy eating. In  Healthy Aging Admin Nutrition News 02/27/2009.
7.    Simopoulos AP. Essential fatty acids in health and chronic disease. In Am J Clin Nutr. 1999;70(30 Suppl):560S-569S.
8.    Simopoulos AP. The importance of the ratio of omega-6/omega-3 essential fatty acids. In Biomed  Pharmacother, 2002 Oct. 56(8): 365-79.

 

Abonează-te la Newsletter