facebook

Alergeni profesionali

Trimite pe e-mail acest articol
Printeaza acest articol

Bolile alergice profesionale rezultă în urma contactului cu alergeni prezenţi la locurile de muncă. Severitatea simptomelor este dictată de orarul de lucru, existând tendinţa de dispariţie a manifestărilor clinice în perioadele mai lungi de concediu. În mod obişnuit, contactul cu alergenii profesionali se realizează prin inhalare şi pe cale cutanată.
Testele imunologice „in vivo” (testarea cutanată) sau „in vitro” (determinarea IgE specifice în ser) sunt utile pentru confirmarea prezenţei alergiei IgE mediate şi identificarea alergenilor profesionali incriminaţi în producerea manifestărilor.
Una din cele mai frecvent întâlnite boli profesionale este astmul bronşic profesional – afecţiune caracterizată prin crize recurente de obstrucţie bronsică, reversibile spontan sau prin tratament, provocate de expunerea la noxe (pulberi, vapori, aerosoli, gaze) degajate în atmosfera locurilor de muncă prin diverse procese tehnologice.
Exista două tipuri de astm profesional, diferenţiate pe baza existenţei sau absenţei unei perioade de latenţă între expunere şi apariţia simptomelor: astmul cu perioada de latenţă, la care se demonstrează implicarea mecanismului imunologic (sensibilizarea la anumite substanţe) şi astmul “chimic-iritativ”, nealergic, fără perioadă de latenţă, la care sindromul de obstructie bronsică se instalează după o expunere la concentraţii mici/medii de gaze iritante, sub pragul la care se declanşează o reacţie bronhospastică la toţi subiecţii expuşi. Astmul bronşic profesional trebuie diferenţiat de astmul agravat la locul de muncă – astmul bronşic preexistent, exacerbat de diverşi factori prezenţi la locul de muncă: efort fizic susţinut, umezeală, praf, vapori, fum de ţigară.
Principalii agenţi etiologici ai astmului alergic profesional cuprind în general alergeni compleţi (de origine animală sau vegetală: păr, pene şi alte produse de la animale domestice şi de laborator, acarieni, insecte, mucegaiuri, făină de peşte, crustacei, fructe de mare, enzime proteolitice, plante de cultură, furajere sau ornamentale, pulbere de esenţe indigene sau exotice, latex) sau haptene (compuşi chimici micromoleculari: izocianaţi, vapori de formaldehidă, anhidride, amine şi diamine, răşini epoxidice, compuşi ai platinei, cromului hexavalent, vanadiului, nichelului, cobaltului, antibiotice). Durata expunerii necesare pentru instalarea unei sensibilizari este foarte variabilă: de la câteva săptămani sau luni, în cazul alergenilor puternici (ricin, guma arabică, enzime proteolitice, etc.) pâna la 10-15 ani în cazul alergenilor slabi (ex: făina de cereale).1
Exemple de alergeni profesionali ce pot fi identificaţi prin determinarea IgE specifice în serul persoanelor sensibilizate sunt: izocianaţii, anhidrida ftalica, formaldehida, cloramina T, etilen oxidul, alfa-amilaza, sitophilus granarius, latexul, frunza de tutun.

Bibliografie

1. Nicolaie Muica, Marina Otelea. Astmul bronîsic profesional. In Alergologie fiziopatologie, diagnostic si tratament Editura ALL, 1998: 437-446.

Teste disponibile în laboratorul Synevo:

_______________________________________________________

* Alergeni industria alimentară
* Reactivi chimici
* Agenţi dezinfectanţi
* Frunza de tutun
* Latex

vezi – Teste alergologice „in vitro”

Abonează-te la Newsletter