facebook

Alfa 1 antitripsina-AAT

35 Lei

Informaţii generale

Alfa1-antitripsina este o proteină sintetizată în ficat, care inhibă proteaza eliberată de celule în lichidele biologice ale organismului ca urmare a apoptozei.
În ser se găsesc cel puţin 3 tipuri de antiproteaze, dintre care cele mai bine cunoscute sunt alfa1-antitripsina şi alfa 2-macroglobulina.
Deficitul de alfa1-antitripsină se asociază cu emfizem pulmonar şi ciroză hepatică, debutate la vârste tinere. Severitatea afecţiunilor este în funcţie de statusul homo/heterozigot.
Alfa1-antitripsina constituie un “reactant de fază acută”, înregistrându-se niveluri crescute în infecţii bacteriene, poliartrita reumatoidă, vasculite, neoplazii4.

Recomandări pentru determinarea de alfa1-antitripsina 

• emfizem pulmonar cu debut precoce;
• ciroză hepatică la copii;
• diagnosticul stărilor inflamatorii;
• nivel scăzut de alfa1-globuline sau prezenţa a 2 benzi in regiunea alfa1 la electroforeza proteinelor serice1;2;4.

Pregătire pacientà jeun (pe nemâncate); dacă se suspectează un deficit de alfa1-antitripsină nu se va recolta proba în prezenţa unei proteine C reactive pozitive3.

Specimen recoltatsânge venos3.

Recipient de recoltare vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator3.

Prelucrare necesară după recoltarese separă serul prin centrifugare în aceeaşi zi3.

Volum probăminim 0.5 mL ser3.

Cauze  de respingere a probei specimen lipemic3.

Stabilitate probăserul separat este stabil 7 zile la 20-25ºC, 3 luni la 4-8ºC; 3 luni  la -20ºC3.

Metodă imunoturbidimetrică3.

Valori de referinţă – 0.9 -2.0 g/L3.

Factor de conversie: g/L x 18.4 = μmol/L

Limita de detecţie – 0.21 g/L (21.0 mg/dL sau 3.86µmol/L)3.

Valori de alertă clinică <0.7 g/L indică o mare probabilitate de deficit homozigot şi conferă un risc crescut de emfizem pulmonar precoce1;2.

Limite şi interferenţe

• Condiţii fiziologice – nivelurile de alfa1-antitripsină sunt scăzute la naştere; în sarcină pot fi întâlnite valori crescute4.
• Condiţii patologice – valori scăzute pot fi întâlnite în malnutriţie şi sindrom nefrotic.
• Medicamente – estrogeni, contraceptive orale, oximetolon, tamoxifen (determină creşteri)1 .
• Interferenţe analitice

În cazuri foarte rare prezenţa gamapatiei, în special IgM (macroglobulinemia Waldenström) poate determina rezultate eronate3.

 

Bibliografie

1. Frances Fischbach. Effects of the Most Commonly Used Drugs on Frequently Ordered Laboratory Tests. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 8 ed. 2009, 1188-1238.
2. Frances Fischbach. Imunodiagnostic Studies. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 8 ed. 2009, 641-642.
3. Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog
4. Laboratory Corporation of America.Directory of Services and Interpretive Guide. Alpha1-Antitrypsin. www.labcorp.com 2003. Ref Type: Internet Communication.
Abonează-te la Newsletter