facebook

Aminoacizi în plasmă

600 Lei
Trimite pe e-mail acest articol
Printeaza acest articol

Informaţii generale

Aminoacizii reprezintă unităţile structurale ale proteinelor. Din punct de vedere chimic, sunt compuşi organici cu funcţiune mixtă ce conţin în molecula lor grupările – COOH şi – NH2. Există 22 aminoacizi ce intră în componenţa proteinelor.

La persoanele sănătoase sursa de aminoacizi pentru sintezele endogene este reprezentată de proteinele din dietă. Deşi cei mai mulţi aminoacizi pot fi produşi in vivo, un număr de 10 aminoacizi nu pot fi sintetizaţi de către mamifere şi de aceea sunt consideraţi aminoacizi esenţiali ce asigură creşterea normală şi menţinerea stării de sănătate1.

Enzimele proteolitice din tractul gastro-intestinal scindează proteinele din alimentaţie şi eliberează aminoacizii, ce sunt absorbiţi la nivelul jejunului şi vor participa la constituirea fondului de aminoacizi al organismului. Ficatul şi alte ţesuturi utilizează acest fond pentru sinteza proteinelor plasmatice şi intracelulare. Ficatul şi rinichiul sunt organele implicate în transformarea  aminoacizilor prin transaminare şi deaminare. Deaminarea produce ioni de amoniu ce sunt consumaţi în sinteza de uree, aceasta fiind excretată la nivel renal. Degradarea aminoacizilor este complexă datorită varietăţii de structură, ei fiind în final transformaţi într-unul din intermediarii ciclului acizilor tricarboxilici1.

Aminoacizii din sânge sunt filtraţi la nivelul glomerulului renal, dar sunt în mod normal reabsorbiţi la nivel tubular printr-un sistem de transport cu capacitate limitată. De aceea niveluri crescute de aminoacizi în sânge se însoţesc de o eliminare renală crescută (aminoacidurie). La indivizii normali aminoaciduria este tranzitorie şi asociată cu un exces de proteine în alimentaţie1.

Au fost identificate trei tipuri de aminoacidurii:

1. aminoaciduria prin flux crescut: survine când nivelul plasmatic al unuia sau al mai multor aminoacizi depăşeşte capacitatea tubulară renală;
2. aminoaciduria renală: survine când nivelul plasmatic este normal, dar sistemul de transport renal are un defect congenital sau dobândit;
3.  aminoaciduria fără prag: apare când aminoacizii prezenţi în exces din cauza unui blocaj enzimatic se elimină în întregime prin urină, iar nivelul plasmatic este normal1.

Nivelurile plasmatice ale aminoacizilor sunt crescute în prima zi de viaţă, în special la prematuri. In prima jumătate a sarcinii valorile sunt scăzute.

Concentraţiile plasmatice ale aminoacizilor variază în cursul zilei cu aproximativ 30%; de aceea probele de sânge trebuie recoltate la aceeaşi oră. Valorile sunt mai mari în cursul după-amiezii şi mai mici dimineaţă. Această variaţie diurna este importantă în special cand specimenele sunt analizate în vederea detectării statusului heterozigot pentru erori de metabolism1.

Absenţa unor enzime specifice în calea de metabolizare a aminoacizilor sau a sistemului de transport tubular renal se exprimă sub forma aşa numitelor ”erori înnăscute de metabolism”. Cuantificarea unuia sau mai multor dintre aceşti metaboliţi este utilă pentru diagnosticarea acestor boli. Se estimează o incidenţă a tuturor aminoacidopatiilor de 1:6000. Această estimare nu include alte tulburări ereditare de metabolism, cum ar fi dezordini ale acizilor organici, ale ciclului ureei sau acidemie lactică congenitală, ce pot necesita analiza aminoacizilor pentru diagnostic şi urmărirea tratamentului2.

Niveluri crescute ale aminoacizilor plasmatici pot indica tulburări ereditare în metabolismul aminoacizilor. Cel mai important specimen pentru diagnosticul majorităţii aminoacidopatiilor este plasma. Dozările aminoacizilor urinari sunt utile în special în cazul în care defectul  interesează sistemul de transport renal2.

Testul efectuat în laboratorul Synevo include dozarea următorilor aminoacizi: alanina, acid alfaaminobutiric, arginina, asparagina, acid aspartic, carnozina, citrulina, cistina, glutamina, acid glutamic, glicina, histidina, hidroxiprolina, izoleucina, leucina, lizina, metionina, 3 metilhistidina, ornitina, fenilalanina, fosfoetanolamina, prolina, sarcozina, serina, taurina, treonina, triptofan, tirozina, valina2.

Recomandări pentru determinarea aminoacizilor în plasmă şi urină 

1. suspiciune de tulburări ereditare în metabolismul aminoacizilor în următoarele situaţii: copil ai cărui părinţi au avut un copil anterior cu deces neonatal inexplicabil; retard mental; tulburări de creştere; hiperamoniemie; vărsături recurente; afectare neurologică, hepatică sau ambele; cetoza sau acidoza acută inexplicabilă; calculi urinari; miros caracteristic al urinei sau al transpiraţiei1.

2. monitorizarea tratamentului (dietei)

3. evaluarea unor afecţiuni dobândite: boli endocrine, afecţiuni hepatice, afecţiuni musculare, neoplazii, boli neurologice, boli de nutriţie, insuficienţă renală, arsuri5.

Pregătirea pacientului – á jeun; pentru sugari se recomandă să nu fie alimentaţi cu 4 ore înainte de recoltare; dietă normală cu 2–3 zile înaintea recoltării; se va întrerupe medicaţia ce poate produce interferenţe2;6. 

Specimen recoltat – sânge venos3. 

Recipient de recoltare – vacutainer cu EDTA K33. 

Prelucrare necesară după recoltare se separă plasma, se transferă în tub de plastic şi se congelează imediat3. 

Cantitate recoltată – cât permite vacuumul3.

Cauze de respingere a probei – specimen intens hemolizat3. 

Stabilitate probă 30 zile la -20°C3. 

Metodă cromatografie de lichide cuplată cu spectrometrie de masă (LC/MS)3.

Valori de referinţă

In tabelul de mai jos sunt precizate valorile de referinţă pentru fiecare dintre aminoacizii determinaţi, atât în plasmă cât şi în urină.

DENUMIRE AMINOACID

VALORI DE REFERINŢĂ PLASMĂ (mg/dL) 

 

Prematur  

Nou-născut

Sugari

Copii

Adulţi

Alanină

0.4 – 4.5

1.2 – 4.1

1.3 – 4.1

0.9 – 4.8

2.1 – 5.3

Acid alfa-aminobutiric

<0.1

0.1 – 0.3

0.1 – 0.4

0.1 – 0.4

0.1 – 0.6

Arginină

0.3 – 1.6

0.3 – 2.1

0.4 – 2.4

0.6 – 2.9

1.0 – 2.3

Asparagină

0.1 – 1.2

0.4 – 2.5

0.4 – 2.5

0.5 – 1.8

0.5 – 2.2

Acid aspartic

0.1 – 0.7

0.1 – 0.2

0.1 – 0.6

0.1 – 0.4

0.1 – 0.4

Carnozină

< 0.1

< 0.1

< 0.1

< 0.1

< 0.1

Citrulină

0.1 – 0.9

0.1 – 0.5

0.1 – 0.7

0.2 – 0.9

0.4 – 1

Cistină

0.2 – 1.0

0.3 – 0.8

0.4 – 1.9

0.5 – 1.8

0.3 – 1.8

Glutamină

2.0 – 12.1

3.5 — 12

4.1 – 15.6

5.1 – 11.6

4.7 – 11.1

Acid glutamic

0.2 – 0.9

0.4 – 1.5

0.3 – 2.5

0.2 – 3.7

0.7 – 4.6

Glicină

0.5 – 2.6

0.8 – 1.9

0.8 – 2.9

0.4 – 2.7

1.2 – 3.2

Histidină

0.2 – 1.2

0.4 – 1.7

0.3 – 1.8

0.4 – 1.7

0.8 – 1.9

Hidroxiprolină

0.1 – 1.7

0.3 – 0.9

0.2 – 0.9

0.2 – 0.6

0.2 – 0.6

Izoleucină

0.2 – 1.2

0.4 – 1.1

0.2 – 1.7

0.3 – 1.2

0.6 – 2.0

Leucină

0.3 – 1.9

0.8 – 2.4

0.6 – 2.4

0.6 – 2.3

1.2 – 3.5

Lizină

0.6 – 3.8

1.0 – 3.9

0.9 – 4.2

1.3 – 3.7

1.6 – 4.0

Metionină

0.1 – 0.7

0.1 – 0.5

0.1 – 0.6

0.1 – 0.6

0.2 — 0.7

Ornitină

0.3 – 2.0

0.5 – 2.6

0.3 – 2.0

0.3 – 1.8

0.5 – 1.8

Fenilalanină

0.3 – 2.5

0.4 – 2.7

0.4 – 2.5

0.3 – 2.5

0.6 – 2.5

Fosfoetanolamină

< 0.1

< 0.1

< 0.1

< 0.1

< 0.1

Prolină

0.2 – 3.8

1.6 – 3.8

0.8 – 4.2

0.9 – 3.8

1.1 – 5.4

Sarcozină

< 0.2 

< 0.2

< 0.2 

< 0.2

< 0.2

Serină

0.6 – 2.2

0.6 – 1.7

0.5 – 2.7

0.3 – 1.9

0.8 – 1.9

Taurină

0.4 – 4.1

0.3 – 2.0

0.1 – 2.7

0.4 – 2.5

0.5 – 3.4

Treonină

0.2 – 4.1

0.8 – 1.8

0.4 – 3.3

0.5 – 2.4

1.1 – 3.2

Triptofan

0.1 – 1.2

0.5 – 2.4

0.5 – 1.4

0.7 – 1.6

1.2 – 1.8

Tirozină

0.4 – 2.3

0.3 – 1.4

0.5 – 2.8

0.2 – 1.9

0.7 – 1.8

Valină

0.4 – 2.3

0.9 – 1.6

0.7 – 3.4

1.1 – 3.3

1.9 – 4.5

 

DENUMIRE AMINOACIDVALORI DE REFERINŢĂ URINĂ
 Copii < 4 ani (mg/g creatinină)Copii > 4 ani(mg/zi)Adulţi(mg/zi)
Alanină<54<39<64
Acid alfa-aminobutiric<2<9<5
Arginină<3<10<14
Asparagină<55<110<100
Acid aspartic<6<20<29
Carnozină<11<42<42
Citrulină<35<50<10
Cistină<9<32<30
Glutamină<51<100<250
Acid glutamic<61<80<80
Glicină<155<107<312
Histidină<110<190<212
Hidroxiprolină<54<8<1
Izoleucină<3<8<24
Leucină<2<11<20
Lizină<65<94<80
Metionină<2<14<12
3-Metilhistidină<19<42<88
Ornitină<6<4<11
Fenilalanină<11<18<41
Fosfoetanolamină<2<24<24
Prolină<47<1<1
Sarcozină<15<30<12
Serină<61<57<110
Taurină<80<120<231
Treonină<29<30<82
Triptofan<16<15<32
Tirozină<32<31<56
Valină<5<6<30

 Interpretarea rezultatelor

Valoarea crescută a unui aminoacid din plasmă este sugestivă pentru o eroare înnăscută de metabolism pentru acel aminoacid; interpretarea se va face în paralel cu rezultatele obţinute din urină.

Aminoacidurii primare prin flux crescut (concentraţii sanguine crescute cu descărcare în urină)1;7

Denumire boalăAminoacizi crescuţi în sânge şi în urinăEnzimă defectăManifestări clinice
FenilcetonurieFenilalaninaFenilalaninhidroxilaza / dihdropterin reductazaRetard mental, convulsii, eczemă
Boala urinei cu miros de sirop de artarValina, leucina, izoleucinaDecarboxilaza cetoacizilor cu lanţ ramificatAcidoza, varsaturi recurente, afectarea sistemului nervos central, retard mental, insuficienţa respiratorie, deces

Miros caracteristic de sirop de artar al urinei.

HipervalinemieValinaValin transaminazaVarsaturi, deshidratare, hipotonie, retard al dezvoltarii
TriptofanemieTriptofanNecunoscutaAfectare articulara, hipersexualitate, hiersensibilitate, labilitate emotionala, hipertelorism, miopie, strabism
HiperlizinemieLizinăSaharopin dehidrogenazaRetard mental, convusii, anemie
Tirozinemie tip ITirozina, metioninaFumaril acetoacetat hidrolazaCiroză hepatică, afectare renală
Tirozinemie tip IITirozinaTirozinaminotransferazaRetard mental, leziuni oculare, leziuni cutanate
HiperglicinemieGlicinăSistemul enzimatic de clivaj al glicineiHipotonie, retard mental, convulsii
Acidemie propionicăGlicinăPropionil CoA carboxilazaCetoacidoza, retard al dezvoltării
Acidemie metilmalonicaGlicina, acid metilmalonicMetilmalonil CoA mutazaCetoacidoza, retard al dezvoltarii
OrnitinemieOrnitina, glutamina, alanina in sange / ornitina, homocitrulina in urinăOrnitin decarboxilazăLetargie, vărsături, retard mental, comă
HistidinemieHistidina, alaninaHistidazaAfectare neurologica, retard mental, defect de vorbire
CarnozinemieCarnozinaCarnozinazaAfectare neurologică severă
HiperprolinemieProlină in sange / prolină, hidroxiprolină, glicină in urinăTip I: prolinoxidazaTip II: pirolin 5-carboxilic acid dehidrogenazaProbabil benignă
HidroxiprolinemieHidroxiprolinaNecunoscutaRetard mental
CitrulinemieCitrulina, alanina in sange/ citrulina, glutamina in urinăArgininosuccinat sintetazăForma neonatală hipertonie, vărsături, deces

Forma subacuta: retard mental, ataxie, encefalopatie

Deficienţa de carbamilfosfat sintetazaGlutamina, alanina, lizina, glicina in sange / aminoacidurie generalizataCarbamilfosfat sintetazaRetard mental, retard al dezvoltarii, convulsii, varsturi, encefalopatie, coma
Deficienta de ornitintranscarbamilazaGlutamina, alanina, glicina in sange / acid orotic in urinăOrnitin transcarbamilazaRetard mental, retard al dezvoltării, convulsii, vărsături, encefalopatie, comă
Aciduria argininsuccinicaAcid argininsuccinic, glutamina, glicina, alanina, citrulina in sange / acid argininsuccinic in urinaArgininsuccinat liazaRetard mental, retard al dezvoltării, convulsii, ataxie, vărsături, encefalopatie, comă, hepatomegalie
ArgininemieArgininaArginazaSpasticitate, ataxie, convulsii, vărsături, hepatomegalie, retard mental, encefalopatie

 

Aminoacidurii primare renale1;7

Denumire boală Aminoacizi crescuţi in urinăManifestări clinice 
CistinuriaLizina, ornitina, arginina, cistinaNefrolitiaza, retard mental la unii pacienţi 
Intoleranţa proteică cu lizinurieOrnitina, lizina, argininaHepatomegalie, vărsături, retard al cresterii, intoleranţa proteică 
Boala HartnupAminoacizii monoaminomonocarboxiliciFotosensibilitate, simptome neurologice, psihoză 
IminoglicinuriaGlicina, prolina, hidroxiprolinaBenignă 
Aminoaciduria dicarboxilicăAcid glutamic, acid asparticProbabil benignă 
Malabsorbţia metionineiMetionina, tirozina, fenilalanina, acid alfa hidroxibutiricRetard mental, convulsii, culoare alba a părului 

Valori crescute pentru toţi aminoacizii din plasmă sunt întâlnite în: insuficienţa renală cronică, insuficienţa renală acută, eclampsie, intoleranţa la fructoză, sindrom Reye, cetoacidoza diabetică4.

Valori scăzute pentru toţi aminoacizii din plasmă pot să apară în stări febrile, malnutriţie, artrita reumatoidă, boala Hartnup, coreea Huntington, sindrom nefrotic, hiperfuncţie corticosuprarenaliana4.

Limite şi interferenţe

Determinarea aminoacizilor în plasmă

● Medicamente: 

  • Creşteri: 11 oxisteroizi, aminoacizi, săruri de bismut, glucocorticoizi, levarterenol
  • Scăderi: ampicilina, dietilstilbestrol, epinefrina, insulina, progesteron, sulfonamide.

 

Bibliografie

1. Christenson H. R., Azzazy H.M. Amino Acids. In Tietz Textbook of Clinical Chemistry, 1999, 444-476.
2. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Amino Acid Profile, Quantitative, Plasma. www.labcorp.com 2015. Ref Type: Internet Communication.
3. Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2015. Ref Type: Catalog.
4. Frances Fischbach. Urine Amino Acids, Total and Fractions. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott, Williams & Wilkins, USA, 8 Ed., 2009, 280 – 283.
5. Mayo Clinic. Amino Acids, Quntitative, Plasma, Spinal fluid, or Urine . www.mayomedicallaboratories.com Ref Type: Internet Communication
6. Medline Plus, A Service of the US National Library of Medicine and the National Institutes of Health. Plasma Amino Acids. Ref Type: Internet Communication.
7. Wallach Jacques. Boli metabolice şi ereditare. In Interpretarea testelor de diagnostic. Ed. Stiinţelor medicale Romania, 7 ed., 2001, 707-710.
Abonează-te la Newsletter