facebook

Anticorpi anti-gliadin IgG

57 Lei

Informaţii generale şi recomandări

Boala celiacă se caracterizează printr-o intoleranţă cronică la fracţiunile solubile în alcool ale glutenului: gliadinul din grâu şi prolaminele din orz, secară şi ovăz. Dintre acestea, gliadinul reprezintă cel mai toxic component al glutenului. Modificările histopatologice de la nivelul intestinului subţire sunt reprezentate de: infiltrat limfocitar, hiperplazia criptelor şi atrofia vilozităţilor intestinale.

Tabloul clinic al bolii este extrem de heterogen, de la forma clasică cu tulburări gastrointestinale severe şi sindrom de malabsorbţie până la forme silenţioase/asimptomatice şi latente, cele din urmă având potenţial de a dezvolta manifestări clinice.

Dermatita herpetiformă constituie o manifestare extraintestinală particulară a intoleranţei la gluten.

Printre categoriile de pacienţi cu risc crescut de a dezvolta boala celiacă se numără rudele de gradul I ale celor cunoscuţi cu această afecţiune, pacienţii cu diabet zaharat insulino-dependent, sindrom Sjögren, sindrom Down, deficit selectiv de IgA. Boala celiacă a fost de asemenea descrisă şi la unele persoane cu manifestări neurologice de cauză incertă: ataxie cerebeloasă, neuropatie, epilepsie, migrenă.

Afecţiunea netratată se asociază cu o rată de morbiditate şi mortalitate crescute, datorită posibilităţii dezvoltării unor tumori maligne gastrointestinale. Atât modificările histopatologice cât şi simptomele se remit după introducerea unei diete fără gluten.

Determinarea în serul pacienţilor a anticorpilor anti-gliadin împreună cu anticorpii anti-transglutaminază tisulară şi anti-endomisium constituie un instrument non-invaziv atât pentru screening-ul bolii celiace cât şi pentru monitorizarea complianţei la dietă. Deşi studiile au demonstrat superioritatea testării anticorpilor IgA anti-transglutaminază tisulară (testul Celikey) şi anti-endomisium IgA, anticorpii anti-gliadin IgG constituie o investigaţie complementară, utilă mai ales la pacienţii cu deficit selectiv de IgA care asociază boala celiacă, la care primele teste indică de obicei rezultate negative. Testul este recomandat în special la copiii sub 2 ani.

Dispariţia anticorpilor anti-gliadin IgG se înregistrează după 6-12 luni de la introducerea dietei fără gluten şi indică o complianţă bună la regim. Pe de altă parte, persistenţa unor nivele crescute constituie dovada unei complianţe reduse1;2;3;4.

Pregătire pacient à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese)2. 

Specimen recoltat sânge venos2. 

Recipient de recoltare vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator2.

Prelucrare necesară după recoltare se separă serul prin centrifugare2.

Volum probă – minim 0.5 mL ser2.

Cauze de respingere a probei ser intens hemolizat, lipemic sau puternic contaminat bacterian2.

Stabilitate probă serul separat este stabil 7 zile la 2-8°C şi timp îndelungat  la -20°C sau la -70°C. Nu decongelaţi/recongelaţi2.

Metodă imunoenzimatică cu detecţie prin fluorescenţă (FEIA)2.

Valori de referinţă

Pentru interpretarea rezultatelor la copii şi adulţi se folosesc următoarele valori cut-off:

Cut-off

< 3 ani

≥ 3 ani

30 mg/L

18 mg/L

Sensibilitate clinică

95%

87%

Specificitate clinică

96%

83%

Eficienţa clinică

96%

85%

Obţinerea unei valori deasupra cut-off-ului ridică suspiciunea unei boli celiace. O valoare sub cut-off exclude cu o probabilitate mare boala celiacă2.

Limite şi interferenţe

Sunt posibile rezultate fals-pozitive (titruri crescute de anticorpi fără leziuni histopatologice) în special la pacienţii cu boala Crohn, malabsorbţie indusă de infecţii enterale, intoleranţa la proteine alimentare (lapte de vacă). Din acest motiv, un rezultat pozitiv trebuie interpretat în context clinic şi împreună cu alte rezultate serologice (test Celikey şi anticorpi anti-endomisium); diagnosticul de certitudine se stabileşte numai pe baza biopsiei de mucoasă intestinală1.

 

Bibliografie

1. Frances Fischbach. Immunodiagnostics Studies. In A Manual of Laboratory and Diagnostics Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 7 ed. 2004, 597-598.
2. Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog
3. Laboratory Corporation of America.Directory of Services and Interpretive Guide. Celiac Disease Comprehensive Profile. www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet Communication.
4. Xavier Bossuyt. Celiac Disease – General and Laboratory Aspects. In eJIFC, 2006, 17(3), paper 7.
Abonează-te la Newsletter