facebook

Anticorpi anti-miocard

230 Lei
Trimite pe e-mail acest articol
Printeaza acest articol

Informaţii generale

Anticorpii anti-miocard sunt autoanticorpi îndreptaţi împotriva fibrelor musculare cardiace. Deşi aceştia pot fi utilizaţi pentru diferenţierea cardiomiopatiilor mediate imun de alte cauze de miocardită, prezenţa lor poate fi evidenţiată la majoritatea pacienţilor care au suferit chirurgie cardiacă (by-pass al arterelor coronare) sau infarct miocardic.

În numeroase afecţiuni reumatismale s-au constatat depozite de imunoglobuline în muşchiul cardiac sugerând implicarea mecanismului autoimun. Pot fi afectate membrana bazală sarcolemală, fibrele şi vasele, individual sau împreună.

Autoanticorpii apar, de obicei, după o intervenţie chirurgicală cardiacă, dar pot fi prezenţi şi înainte de aceasta. La 30% dintre persoanele cu infarct miocardic şi 70% dintre cei care au fost supuşi unei intervenţii chirurgicale anticorpii antimiocard vor apărea în termen de 2-3 săptămâni şi rămân persistenţi în ser până la 3-8 săptămâni. Semnificaţia clinică a acestei constatări nu este certă, autoanticorpii putând fi găsiţi, de asemenea, la pacienţii care suferă de diverse afecţiuni reumatice, cum ar fi reumatismul articular acut. Deşi prezenţa anticorpilor nu poate diagnostica afecţiunile cardiace, există o legătură între prezenţa acestor anticorpi şi deteriorarea muşchiului cardiac, dar cantitatea de anticorpi prezenţi în ser nu este direct proporţională cu leziunile existente1;3;4.  

Recomandări pentru determinarea anticorpilor anti-miocard – utilitate în diagnosticul cardiomiopatiilor2.

Pregătire pacient – à jeun (pe nemâncate)1.

Specimen recoltat – sânge venos3.

Recipient de recoltare vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator1.

Prelucrare necesară după recoltarese separă serul prin centrifugare1.

Cantitate recoltată – 1 mL1.

Cauze  de respingere a probei specimen intens hemolizat/lipemic/contaminat bacterian1.

Stabilitate probă – serul separat este stabil 7 zile la 2-4°C şi 1 lună la -20°C1.

Metodă – imunofluorescenţa indirectă1.

Valori de referinţă – <1/10. Rezultatele sunt comunicate sub formă de titru1.  

 

Bibliografie

1. David J. Bylund, Robert M. Nakamura. Organ-Specific Autoimmune Diseases. In Henry’s Clinical Diagnosis and Management by Laboratory Methods, Saunders-Elsevier, 21st Edition, 958.
2. Laborator Synevo. Referinţe specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
3. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Antimyocardial Antibodies, Quantitative. www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet Communication.
4. www.healthline.com/galecontent/antimyocardial-antibody-test.
Abonează-te la Newsletter