CARTILAJ OLIGOMERIC MATRIX PROTEIN (COMP) reprezinta un marker serologic specific care evalueaza gradul de degradare a cartilajului articular si turn-over-ul acestuia. Este detectabil atat in sange cat si in lichidul sinovial.

Cartilajul articular este un tip de tesut conjunctiv alcatuit din celule (condrocite) si o matrice extracelulara. Matricea extracelulara este reprezentata de apa (75-80%) si un reziduu uscat format dintr-o retea de macromolecule: colagen (50-60%), proteoglicani (20-25%), proteine necolagenice, enzime, factori de crestere, lipide. Colagenul articular este reprezentat in principal de colagenul de tip 2 si, in mai mica masura, de alte tipuri (5,6,9,11)³.

COMP se gaseste in cartilajul articular intr-un procent de 0,5-1%; este o glicoproteina cu greutate moleculara de 525 kD ce apartine familiei de proteine denumite trombospondine si este alcatuita din 5 subunitati identice legate prin punti disulfidice. COMP este implicata in stabilizarea matricei extracelulare prin interactiunea cu colagenul de tip 2 si in constructia cartilajului articular. COMP este sintetizata in sinoviocite si condrocite; se gaseste de asemenea in tendoane, menisc, cartilajul nazal si traheal²_. Nu se intalneste in piele si plaman.

Initial Saxne si Heinegard au descris niveluri crescute ale COMP in sange si lichidul sinovial la pacientii cu artrita. Nivelul de COMP este mai mare in lichidul sinovial decat in sange, indicand eliberarea acestuia in circulatie din articulatiile afectate. Studiile clinice au demonstrat ca nivelul de COMP nu se  coreleaza cu anticorpii anti-CCP, factorul reumatoid si markerii de inflamatie (proteina C reactiva sau VSH)². Nivelul crescut de COMP se asociaza in schimb cu un grad crescut al distructiei articulare si are valoare predictiva pentru distructia articulara activa. Astfel, testul COMP poate identifica stadiile timpurii ale degradarii articulare (in artrita reumatoida precoce).

In concluzie, testul COMP poate fi folosit ca:

• Marker al distructiei articulare actuale.
• Factor de prognostic pentru degradarea cartilajului articular.
• Monitorizarea tratamentului artritei reumatoide cu antagonisti de TNF-alfa (factor de necroza tumorala alfa) si DMARDs (disease-modifying antirheumatic drugs: saruri de aur, antimalarice de sinteza, sulfasalazina, D-penicilamina, metotrexat, ciclofosfamida, azatioprina, leflunomid).
• Posibila identificare a non-responder-ilor la tratament¹.

Pregatire pacient - nu este necesara². 

Specimen recoltat - sange venos².

Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant, cu/fara gel separator².

Volum proba – minim 1 mL ser².

Cauze de respingere a probei - specimen hemolizat, icteric, lipemic sau contaminat bacterian². 

Stabilitate proba - serul separat este stabil 7 zile la 4°C; timp mai indelungat la -20°C¹. Nu decongelati/recongelati².

Metoda – ELISA².

Valori de referinta – <15.1 U/L².

Bibliografie

1. E.William, St.Clair, David S.Pisetsky, Barton F.Haynes. Rheumatoid artritis. Ed.Lippincott Williams,2004.

2. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.

3. Magda Negru. Articulatiile. In Esentialul in Reumatologie. Editura Amaltea, Ed.2, 2007, 68-72.

Pacientii care prezinta manifestari de tract digestiv inferior (dureri abdominale, modificari ale tranzitului intestinal) necesita adesea investigatii numeroase pentru diferentierea unei tulburari functionale (sindrom de colon iritabil) de o afectiune organica (boli inflamatorii intestinale, tumori).

Teoretic, obtinerea unor rezultate negative la reactantii de faza acuta (CRP- proteina C reactiva, VSH) ar trebuie sa excluda cu mare probabilitate o afectiune organica; cu toate acestea studiile efectuate au demonstrat ca atat CRP cat si VSH nu sunt markeri de mare acuratete pentru diferentierea sindromului de colon iritabil de bolile digestive organice¹. Astfel, Vermeire si colaboratorii sai au aratat ca in colita ulceroasa se inregistreaza adesea un raspuns CRP redus sau absent, in conditiile in care exista un proces inflamator activ¹⁰.

O explicatie pentru aceasta constatare ar putea fi legata de faptul ca teste precum VSH, CRP, orosomucoid, numar de leucocite si trombocite, interleukina-6, interleukina-1-beta, factor de necroza tumorala (TNF alfa) care reflecta consecintele sistemice ale inflamatiei, sunt nespecifice si nu masoara direct inflamatia intestinala. Pacienti diagnosticati cu boli inflamatorii intestinale pot avea teste de inflamatie normale si pe de alta parte, forme silentioase de boala se pot asocia cu valori crescute⁹.

Avand in vedere observatiile mentionate s-a incercat o abordare alternativa a acestei probleme si s-a recurs la evaluarea inflamatiei intestinale prin analiza in materiile fecale a unor proteine derivate din neutrofile, cum ar fi calprotectina si lactoferinul.

Calprotectina este o parte componenta importanta a citoplasmei granulocitelor polimorfonucleare (PMN), astfel ca pana la 60% din proteinele dizolvate in citosolul granulocitelor sunt reprezentate de aceasta proteina non-glicozilata. A fost izolata pentru prima data din granulocite de catre Fagerhol si denumita proteina L1; mai tirziu a fost redenumita calprotectina datorita proprietatilor sale de legare intracelulara a calciului, probabil  cu rol in protejarea celulei de enzimele catalitice proprii precum si de cele bacteriene⁴. De asemenea, ca urmare a legarii zincului exercita un efect antibacterian direct prin inactivarea enzimelor vitale microbiene si inducerea apoptozei. Astfel, calprotectina detine o functie reglatoare in procesul inflamator si are atat proprietati antimicrobiene cat si antiproliferative. Este eliberata in lumenul intestinal in momentul activarii leucocitelor sau ca urmare a degradarii acestora⁸. Utilitatea diagnostica a calprotectinei fecale pentru un spectru larg de afectiuni intestinale a fost studiata de mai multe grupuri de cercetatori cu o concordanta foarte buna a rezultatelor.

Potrivit unui studiu, la o valoare cut-off de  50 μg/g fecale testul de detectare a calprotectinei in materii fecale are o valoare predictiva pozitiva de 85%, valoare predictiva negativa de 68%, sensibilitate de 100% si specificitate de 92%. Aceste date sugereaza ca determinarea calprotectinei fetale poate fi folosita ca un test screening pentru diferentierea sindromului de colon iritabil de boli organice, deoarece nivelul de calprotectina este rareori normal la pacientii cu boli inflamatorii intestinale si cancer colorectal⁵.

In ceea ce priveste monitorizarea pacientilor cu boli inflamatorii intestinale mai multe studii au documentat importanta calprotectinei fecale ca marker non-invaziv pentru evalurea activitatii inflamatorii. Astfel, intr-un studiu care a inclus copii cu boli inflamatorii intestinale concentratia calprotectinei in materii fecale s-a corelat semnificativ cu gradul de extindere macroscopica si severitatea inflamatiei colonice, iar normalizarea acestui marker a indicat vindecarea completa a mucoasei².

Un alt studiu a evaluat rolul calprotectinei fecale ca marker predictiv al recaderilor clinice la pacientii cu boli inflamatorii intestinale. Deoarece un numar semnificativ de pacienti aflati in remisiune clinica cu valori crescute ale calprotectinei au suferit recaderi in decurs de 1 an s-a considerat ca determinarea acestui marker poate fi utila in identificarea pacientilor (avand colita ulceroasa sau boala Crohn cu afectare colonica) cu risc crescut de recadere a bolii⁷.

 Recomandari pentru determinarea calprotectinei fecale

-diferentierea pacientilor cu sindrom de colon iritabil de cei cu boli inflamatorii intestinale;

-triajul pacientilor cu simptomatologie abdominala care necesita investigatii invazive;

-stabilirea gradului de activitate a bolii, stadiului de vindecare a mucoasei si riscului de recadere la pacientii cu boli inflamatorii intestinale;

-monitorizarea raspunsului la tratament a copiilor cu boli inflamatorii intestinale; la aceasta categorie de pacienti efectuarea unei proceduri invazive este adesea dificila, fiind necesara anestezia generala³.

Pregatire pacient – se va evita administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene cu 2 zile inaintea recoltarii⁶.

Specimen recoltat - materii fecale prospete, emise spontan in orice moment al zilei³.
Recipient de recoltare – recipient de unica folosinta pentru fecale bine inchis cu capac; este interzisa adaugarea de substante conservante⁶.

Volumul probei - aproximativ 2 g⁶.
Stabilitate proba – 7 zile la 2-8°⁶.
Metoda -  ELISA⁶.

Valori de referinţă – sunt dependente de vârstă şi sex:

<6 saptamani:             < 900 µg/g materii fecale

6 saptamani – 3 luni: < 600 µg/g materii fecale

3 luni – 1 an:                 < 300 µg/g materii fecale

1 – 2 ani:                         <200 µg/g materii fecale

2 – 6 ani:                         <100 µg/g materii fecale

> 6 ani:                           <50 µg/g materii fecale⁶.

Interpretarea rezultatelor

Un rezultat negativ la pacientii care intrunesc criteriile Rome pentru sindromul de colon iritabil exclude cu probabilitate foarte mare (>99%) o afectiune organica.

Calprotectina fecala este o masura directa a inflamatiei intestinale si se coreleaza cu activitatea bolii la pacientii cu afectiuni inflamatorii intestinale. Astfel, calprotectina reprezinta echivalentul pentru intestin al vitezei de sedimentare a hematiilor.

Valori crescute ale calprotectinei fecale pot fi determinate de boli inflamatorii intestinale, infectii, polipi, procese neoplazice sau legate de administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene.

In tabelul de mai jos se regaseste o interpretare a rezultatelor in functie de valorile obtinute la copiii >6 ani şi adulţi³:

Bibliografie

1. Cabrera-Abreu JC, et al. Performance of Blood Tests in Diagnosis of Imflammatory Bowel Disease in a Specialist Clinic. In Arch Dis Child. Jan 2004; 89(1):69-71.

2. Fagerberg, Ulrika Lorentzon; Lööf, Lars; Lindholm, Johan; Hansson, Lars-Olof; Finkel, Yigael. Fecal Calprotectin:

A Quantitative Marker of Colonic Inflammation in Children With Inflammatory Bowel Disease. In Journal of Pediatric Gastroenterology and Nutrition: October 2007 – Volume 45 – Issue 4 – p 414-420.

3. Genova Diagnostics. Gastrointestinal Assessments. Calprotectin in Stool. www.genovadiagnostics.com. Ref Type: Internet Communication.

4. Fagerhol MK, dale I, Anderson I. Release of and Quantitation of a Leukocyte Derived Protein (L1). In Scan J Haemotol, 1980, 24: 393-398.

5. Sherif El Saadany, Wael Farrag Mohamed, Abdullah A. Mohamed & Sahar A.F. Hammoudah. Fecal Calprotectin as a Marker in Differentiating Irritable Bowel Syndrome from Organic Intestinal Disease. Knol beta. Refference Type: Internet Communication.

6. Laborator Synevo. Referinte specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.

7. Renata D’Incà et al. Can Calprotectin Predict Relapse Risk in Inflammatory Bowel Disease? In The American Journal of Gastroenterology (2008) 103, 2007–2014.

8. Steinbakk M, et al. Antimicrobial Actions of Calcium Binding Leukocyte L1 Protein, Calprotectin. In Lancet, 1990, 336:763-765.

9. Tibble JA, Bjarnason I. Non-invasive Investigation of Inflammatory Bowel Disease. In World Journal Of Gastroenterology; August 2001 (4): 460-465.

10. Vermeir S, Van Assche G, Rutgeerts P. C-reactive Protein as a Marker for Inflammatory Bowel Disease. In Inflamm Bowel Dis. Sept 2004; 10(5): 661-665.

Lactoferina este o proteina care leaga fierul, prezenta in secretiile mucoase (saliva, lacrimi, lapte matern) si in granulele specifice ale neutrofilelor. Se conidera ca exercita o actiune antibacteriana.

Lactoferina detectata in scaun este o masura directa a migrarii chemotactice a granulocitelor din peretele intestinal in lumen si prin aceasta un marker al unui proces inflamator celular. Deoarece lactoferina provine din raspunsul imun celular nespecific, nu are specificitate in ceea ce priveste boala de baza, ci indica in general prezenta si extinderea unei inflamatii.

Determinarea este utila in evidentierea sau excluderea unui proces inflamator acut, ca in infectiile bacteriene, dar si pentru monitorizarea activitatii in boli inflamatorii cronice deja depistate cum ar fi: boala Crohn, diverticulita, colita ulceroasa².

Determinarea lactoferinei permite diagnosticul diferential intre tulburarile functionale intestinale in care nu exista activitate inflamatorie (sindromul de colon iritabil) de bolile organice. Astfel, conform studiilor efectuate, determinarea lactoferinei in materiile fecale prezinta o sensibilitate de 86% si o specificitate de 100% pentru diferentierea bolilor inflamatorii intestinale de sindromul de colon iritabil, dupa excluderea infectiilor si a cancerului colorectal^2;3.

Lactoferina a fost folosita si in diagnosticul polipilor si tumorilor colorectale precum si a intolerantelor alimentare. Sensibilitatea in cazul depistarii inflamatiilor floride s-a dovedit in studii mari a fi de ~90%, iar specificitatea de ~ 85%².

Un studiu recent care a inclus copii cu boala Crohn aflati in tratament cu Infliximab a indicat faptul ca lactoferina fecala reprezinta un biomarker sensibil si specific atât pentru inflamatia intestinala cât si pentru evaluarea raspunsului la tratament⁴.

In ceea ce priveste proctita acuta de iradiere, dintre cei 8 markeri testati in materiile fecale ale pacientilor dintr-un studiu, doar lactoferina si calprotectina au prezentat concentratii semnificativ crescute in cursul radioterapiei, ceea ce a dus la indicatia ca acestea ar putea constitui markeri non-invazivi pentru proctita acuta indusa de iradiere¹.

Recomandari pentru determinarea lactoferinei fecale

-diferentierea pacientilor cu sindrom de colon iritabil de cei cu boli inflamatorii intestinale;

-monitorizarea activitatii inflamatorii la pacientii cu boli inflamatorii intestinale^2;3.

Pregatire pacient – se va evita administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene cu 2 zile inaintea recoltarii².

Specimen recoltat - materii fecale prospete, emise spontan in orice moment al zilei².
Recipient de recoltare – recipient de unica folosinta pentru fecale bine inchis cu capac; este interzisa adaugarea de substante conservante².

Volumul probei - aproximativ 2g².
Stabilitate proba – 7 zile la 2-8°².
Metoda -  ELISA².
Valori de referinta - < 7.2 µg/g materii fecale².

Interpretarea rezultatelor

Obtinerea unui rezultat pozitiv indica prezenta unei inflamatii intestinale³.

Bibliografie

1. A. Larsen et al. Faecal calprotectin and lactofferin as markers of acute radiation proctitis: a pilot study of eight stool markers. In Scandinavian Journal of of Gastroenterology, Volume 39, Number 11, Nov. 2004, 1113-1118(6).

2. Laborator Synevo. Referinte specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.

3. Quest Diagnostics. Test Menu. Lactofferin. Non-invasive differentiation of Irritable Bowel Syndrome (IBS) from Inflammatory Bowel Disease (IBD). Ref Type: Internet Communication.

4. Stephan Buderus et al. Fecal Lactoferrin: A New Parameter to Monitor Infliximab Therapy. In Digestive Diseases and Sciences, Volume 49, Number 6, June 2004.