Elastaza pancreatica este o enzima proteolitica cu greutate moleculara de 28 kDa, reprezentand 6% din totalul enzimelor secretate la nivelul pancreasului. Este activata in duoden de catre tripsina si strabate intestinul subtire fara a fi degradata, concentrandu-se in materiile fecale (de 5-6 ori concentratia pancreatica).

In afectiunile pancreatice secretia de elastaza este redusa, rezultand astfel o scadere a concentratiei enzimatice in materiile fecale. In diabetul de tip I se inregistreaza o scadere a elastazei in peste 50% din cazuri, in timp ce doar 35% din bolnavii cu diabet de tip II au nivele scazute de enzima. Determinarea elastazei pancreatice este un test simplu, neinvaziv, fiind un marker important in evaluarea afectiunilor pancreasului exocrin. Deoarece are o specificitate de 90%-100% si o sensibilitate de 93%-98%, aceasta investigatie ii permite clinicianului sa stabileasca un diagnostic rapid si corect^1;2;5. 

Recomandari pentru determinarea elastazei pancreatice – pancreatita cronica; fibroza chistica; carcinoame pancreatice; diabet zaharat de tip I; sindrom Shwachman-Diamond; insuficienta pancreatica de diverse etiologii⁴.
Specimen recoltat - materii fecale prospete, emise spontan in orice moment al zilei³.
Recipient de recoltare – recipient de unica folosinta pentru materii fecale bine inchis cu capac; este interzisa adaugarea de substante conservante³.

Volumul probei - aproximativ 2g³.
Stabilitate proba – 7 zile la 2-8°³.
Metoda -  imunoenzimatica (EIA)³.
Valori de referinta - > 200 µg/g materii fecale³.

Interpretarea rezultatelor

Valori  > 200 μg/g materii fecale se inregistreaza atunci cand functia pancreasului exocrin este normala.

Niveluri ale elastazei pancreatice ce variaza intre 100-200 μg/g materii fecale sugereaza o insuficienta pancreatica usoara – moderata.

Deoarece exista o corelatie stransa intre concentratia elastazei si gradul de insuficienta pancreatica, valori < 100 μg/g materii fecale se intalnesc doar in afectiuni severe ale pancreasului^1,2.

Limite si interferente

Testul nu este afectat de administrarea unui tratament de substitutie si nu este necesara intreruperea medicatiei.

Testul nu interfera cu prezenta altor enzime  din tractul gastrointestinal.

Elastaza pancreatica nu este degradata la nivelul intestinului subtire si nu este afectata de modificarile de tranzit, concentratia enzimei corespunzand statusului functiei pancreatice¹.

Bibliografie

1. Genova Diagnostics. Test Catalog. Pancreatic Elastase. www.genovadiagnostics.com. Ref Type: Internet Communication.

2. Henry’s Clinical Diagnosis and Management by Laboratory Methods by Matthew R. Pincus, Richard A. McPherson. Laboratory Diagnosis of Gastrointestinal and Pancreatic Disorders. Ed., 2007, 293.

3. Laborator Synevo. Referinte specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.

4. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Pancreatic Elastase, Fecal. www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet Communication.

5. Lothar Thomas. Gastrointestinal and pancreatic function. In Clinical Laboratory Diagnostics-Use and Assessment of Clinical Laboratory Results. TH-Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany, 1 Ed., 1998, 414.

Examenul microscopic al materiilor fecale aduce informatii asupra digestiei la care sunt supuse alimentele, in cursul trecerii lor prin tubul digestiv. Masura in care alimentele au fost supuse actiunii diferitilor fermenti digestivi se apreciaza prin examinarea fibrelor musculare, grasimilor (grasimi neutre – trigliceride, acizi grasi liberi, saruri de acizi grasi – sapunuri si colesterol), amidonului si celulozei (test semicantitativ). La o persoana cu digestie normala, chiar dupa regimul de proba de 3 zile, aceste elemente sunt destul de rare. Prezenta lor in cantitate crescuta pledeaza pentru tulburari de digestie, de absorbtie sau de tranzit intestinal^4;5.

Recomandari pentru proba de digestie - investigarea  tulburarilor de digestie, absorbtie si tranzit intestinal: sindrom de malabsorbtie, disfunctii pancreatice exocrine, disfunctii biliare, fistula gastrocolica, fibroza chistica².

Pregatire pacient - timp de 1 saptamana inainte de recoltare pacientului nu i se administreaza  bariu, uleiuri minerale, bismut, Metamucil, compusi de magneziu, laxative si nu foloseste supozitoare, creme, lubrifianti. Timp de 72 ore inainte de recoltare tine un regim cu 50-60 g unt (50-150g grasimi/zi), 100-200g carne rosie, 500g lapte, 200-300g cartofi, 100g paine^1;2;3;5 si abstinenta de la alcool². Copiii nu pot ingera aceste cantitati de alimente; se recomanda un regim constant 72 ore inainte de recoltare, care sa includa cantitati suficiente de grasimi si carne rosie.

Specimen recoltat - materii fecale proaspete, recoltate in orice moment al zilei. Se transporta la laborator imediat dupa recoltare.

Cauze de respingere a probei - nerespectarea regimului indicat inaintea recoltarii; materii fecale  obtinute dupa administrare de uleiuri minerale, bariu, bismut, compusi de magneziu (uleiurile minerale produc aparitia de globule asemanatoare cu grasimile neutre); materii fecale contaminate cu urina; recipient de recolta murdar pe exterior; recipient prea plin^1;2;3.

Recipient de recoltare - recipient de plastic de unica folosinta pentru materii fecale³.

Cantitate recoltata - proba recoltata din 3 locuri diferite ale bolului fecal (1-3g)².

Prelucrare necesara dupa recoltare - proba se lucreaza la primirea in laborator; daca acest lucru nu este posibil, proba se refrigereaza².

Stabilitate proba - proba poate fi pastrata la 2-8°C pana la prelucrare².

Metoda - examinare microscopica a 4 preparate lama-lamela efectuate cu ser fiziologic (pentru fibrele musculare), Lugol (pentru amidon), coloratie Sudan III (pentru grasimi) si acid acetic glacial (pentru acizii grasi)^1;2;3;4;5.

Valori de referinta^1;2;3

- fibre musculare nedigerate: absente;

- fibre musculare digerate: rare (<10 fibre/hpf^*);

- grasimi neutre (trigliceride): <50 globule/hpf;

- acizi grasi liberi, sapunuri: <100 globule/hpf;

- amidon, celuloza: rare (5-10 granule/10-15 hpf).

^* hpf = camp microscopic de putere mare (40x)

Interpretarea rezultatelor

• Prezenta fibrelor musculare partial digerate sau nedigerate pledeaza pentru o tulburare de digestie: obstructie biliara, disfunctie pancreatica exocrina (fibroza chistica), fistula gastrocolica^1;2, hiposecretie gastrica de acid clorhidric (tesutul muscular nu poate fi digerat in intestin daca acidul clorhidric nu disociaza si digera tesutul conjuctiv) sau tranzit gastro-intestinal accelerat.

• Cresterea acizilor grasi in scaun (in special acizi grasi si sapunuri) se asociaza cu sindromul de malabsorbtie cauzat de: boala celiaca, sprue, boala Whipple, enterita regionala, boala Crohn, fibroza chistica, atrofia de malnutritie. De asemenea, cresterea grasimilor in scaun (in special grasimi neutre) se asociaza cu maldigestie cauzata de obstructia biliara, bolile pancreatice in care exista un deficit de lipaza (fibroza chistica, pancreatita cronica, neoplazie, calcul obstructiv), sindromul de intestin scurt dupa rezectie chirurgicala, by-pass sau in anomalii congenitale^1;2.

Exista o corelatie intre prezenta fibrelor musculare si a grasimilor in scaun¹.

• Prezenta unei cantitati mari de amidon in scaun semnifica insuficienta pancreatica, dar si tranzit intestinal accelerat. Prezenta unei cantitati mari de celuloza este consecinta, de cele mai multe ori, a unui tranzit intestinal accelerat^3;4.

Limite si interferente

Pentru fibre musculare: bismut, uleiuri minerale, compusi de magneziu¹.

Pentru grasimi neutre si acizi grasi liberi:

-Cresteri: laxative, in special uleiuri minerale, supozitoare, lubrifianti, ingestia de maioneze dietetice, dressing-uri pentru salate, dieta bogata in fibre (>100g/zi)^1;2.

-Scaderi: Metamucil, bariu².

-Alti factori care pot influenta testul: alcool, clorura de potasiu, carbonat de calciu, Neomicina, Kanamicina si alte antibiotice cu spectru larg, bismut^1;2.

Pentru zaharuri:

-Cresteri: la nou nascut.

-Scaderi: fermentatie bacteriana (daca specimenul nu este analizat imediat la primirea in laborator si nu se refrigereaza)³.

Bibliografie

1. Frances Fischbach. Stool Studies. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott, Williams & Wilkins, USA, 7 Ed., 2004, 282-284.

2. Laboratory Corporation of America. Fecal Fat and Muscle Fibers, Qualitative. Directory of Services and Interpretive Guide. www.labcorp.com.2010.

3. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.

4. Mitrica – Kondi N. Explorarea tubului digestiv. In Laborator clinic – Biochimie. Bucuresti. Ed. Medicala, 1981, 170-172.

5. Ministerul Sanatatii. Academia de Stiinte Medicale. Metode de laborator de uz curent. Vol. II. Bucuresti. Ed. Medicala, 1977, 401-404.

Hemoragiile oculte din materiile fecale isi pot avea originea in oricare din organele tubului digestiv.

Melena (scaun negru lucios, moale, pastos) indica de obicei o hemoragie digestiva superioara, adica o sangerare provenita din esofag, stomac, duoden, eventual jejun. Astfel, hemoglobina este transformata sub actiunea sucurilor digestive pana la hematina, care se regaseste in materiile fecale. Hematochezia (sange rosu emis ca atare, izolat sau amestecat cu materiile fecale) este sugestiva pentru o hemoragie care a avut loc in portiunile terminale ale intestinului, adica in rect, colon, eventual in ileon (colite ulcerative, boala Crohn, carcinom colorectal, polipoza)^1;6.

Determinarea hemoragiilor oculte este un test screening deosebit de important pentru medicina preventiva. Numeroase studii au aratat ca folosirea regulata a acestui test, izolat sau impreuna cu sigmoidoscopia, reduce semnificativ mortalitatea prin cancer colo-rectal⁴.

Recomandari pentru determinarea hemoragiilor oculte (sangerarilor oculte) 

- screening-ul pacientilor asimptomatici in scopul depistarii cancerului colo-rectal (se recomanda efectuarea anuala a testului la pacientii peste 45-50 ani)⁴

- suspiciune de hemoragie digestiva superioara sau inferioara (indiferent de etiologie: benigna sau maligna) la pacienti cu discomfort abdominal, alterari ale tranzitului intestinal, pierdere ponderala recenta sau anemie feripriva cronica inexplicabila^1;3;5:6.

Pregatire pacient - nu este necesara o pregatire speciala (fiind vorba de un test immunologic, nu este necesara respectarea unei diete inaintea recoltarii)².

Specimen recoltat - materii fecale recoltate in orice moment al zilei.

ATENTIE ! 75% din sangele aflat la suprafata bolului fecal difuzeaza in apa vasului WC, in 4-12 minute (reactii fals negative). Sangele menstrual sau urina hematurica pot contamina bolul fecal (reactii fals pozitive)².

Recipient de recoltare - recipient de plastic de unica folosinta pentru  fecale².

Cantitate recoltata - se recolteaza 3 portiuni cat o aluna din puncte diferite ale bolului fecal².

Prelucrare necesara dupa recoltare - se lucreaza in aceeasi zi².

Stabilitate proba - 1 zi la temperatura camerei².

Metoda – imunocromatografica².

Valori de referinta – absenta hemoragiei (test negativ)².

Limite si interferente

Testul este folosit drept screening pentru cancerul colorectal; totusi, nu orice sangerare colorectala se datoreaza polipilor cancerosi sau precancerosi.

Rezultatele negative nu exclud sangerarea, care poate fi intermitenta^2:5.

Reactii fals pozitive: contaminarea fecalelor cu sange menstrual sau cu urina hematurica.

Reactii fals negative: difuzarea sangelui din bolul fecal in apa din WC².

• Medicamente

Reactii pozitive: medicamente care produc sangerare gastrointestinala: aspirina, corticosteroizi, antiinflamatoare nesteroidiene (indometacin, ibuprofen, sulindac); medicamente care produc colita (ex.: metildopa si unele antibiotice)^2:4.

• Interferente analitice

Testul nu prezinta nici o reactie incrucisata cu hemoglobina de porc, vaca, iepure, cal sau oaie².

Bibliografie

1. Henry John Bernard. Malabsorbtion, Diarrhea and Examination of Feces. In Clinical Diagnosis and Management by Laboratory Methods, 1998, 567-568.

2. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog

3. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Occult Blood, Fecal, Immunoassay. www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet Communication.

4. Lothar Thomas. Gastrointestinal and Pancreatic Function. In Clinical Laboratory Diagnostics, 1998, 438-440.

5. Marin Florea. Explorarea hemoragiilor intestinale. In Explorari clinice si morfofunctionale in medicina (pentru medicii practicieni); 1993, 300-301.

6. Wallach Jaques. Afectiuni digestive. In Interpretarea testelor de diagnostic, 2001, 224-226.