Synevo » Teste biochimice pentru tulburari ereditare de metabolism

Lactat in lichidul cefalo-rahidian

Synevo — Fri, 02 Dec 2011 08:14:48 +0000

Piruvat in lichidul cefalo-rahidian

Synevo — Fri, 02 Dec 2011 08:14:48 +0000

Biotinidaza-activitate in plasma

Synevo — Fri, 02 Dec 2011 08:14:48 +0000

Carnitina totala in ser

Synevo — Mon, 20 Jun 2011 11:19:17 +0000

Carnitina libera in ser

Synevo — Mon, 20 Jun 2011 11:19:17 +0000

Carnitina libera in urina

Synevo — Mon, 20 Jun 2011 11:19:17 +0000

Acid delta-aminolevulinic

Synevo — Wed, 19 Aug 2009 13:34:43 +0000

Informatii generale

Acidul delta aminolevulinic (ALA) este rezultatul condensarii dintre succinil – coenzima A si glicina in etapa initiala de sinteza a hemului, ce se desfasoara la nivelul mitocondriilor.

Excretia urinara a ALA poate creste fie din cauza unor deficiente congenitale ale enzimelor implicate in formarea hemului, fie ca urmare a prezentei unor anomalii enzimatice dobandite (ex: induse de alcool, intoxicatia cu plumb, sarcina). Daca activitatea enzimatica este redusa, porfirinele si precursorii acestora se acumuleaza in tesuturi si determina aparitia de simptome neuroviscerale (dureri abdominale, greata, varsaturi, constipatie, mialgii, hipertensiune arteriala, retentie urinara, anxietate, insomnie, halucinatii, paranoia, si ocazional comportament psihotic) si modificari de laborator caracteristice fiecarui sindrom.

ALA si porfobilinogenul sunt testele de electie pentru porfiria acuta intermitenta.

Plumbul stimuleaza activitatea citocromului P450 si implicit a ALA-sintetazei, explicand astfel acumularea de ALA din sange si urina asociata cu saturnismul³.

Recomandari pentru determinarea acidului delta aminolevulinic

-porfiriile acute (porfiria acuta intermitenta, porfiria variegata, coproporfiria ereditara, deficitul dehidrazei acidului aminolevulinic);

-intoxicatii acute si cronice cu plumb si alte metale grele;

-tirozinemia ereditara⁴.

Pregatirea pacientului

Se va evita consumul de alcool si ingestia excesiva de lichide pe perioada recoltarii probei.

Pentru obtinerea unor rezultate relevante este de preferat sa se intrerupa administrarea oricarui medicament ce poate interfera cu testarea ALA cu 2-4 saptamani inaintea recoltarii²^;⁵.

Specimen recoltat - urina de 24 ore: la ora 7 dimineata pacientul urineaza si nu retine aceasta urina; apoi colecteaza intr-un vas curat de 2-3 litri toate emisiunile de urina pana la ora 7 dimineata in ziua urmatoare, inclusiv; omogenizeaza (prin agitare) urina recoltata; masoara intreaga cantitate; retine aprox. 10 mL in pahar de plastic de unica folosinta pentru urina. Proba se tine la 2-8°C in timpul colectarii si ulterior pana se lucreaza efectiv. De asemenea se va evita expunerea la lumina a probei prin acoperirea completa atat a recipientului de recoltare cat si a celui de transport/stocare cu ajutorul unei folii de aluminiu⁵.

Recipient de recoltare - vas de 2-3 litri si pahar de plastic de unica folosinta pentru urina, pe care se noteaza cantitatea totala de urina din 24 ore⁵.

Cantitate recoltata - 10 mL⁵.

Cauze de respingere a probei - specimen care nu a fost pastrat la 2-8°C; specimen care a fost expus la lumina⁵.

Prelucrare necesara dupa recoltare - este de preferat sa se lucreze imediat; daca acest lucru nu este posibil, proba se poate stoca la 2-8°C⁵.

Stabilitate proba – 4 zile la 2-8°C; 1 luna la -20°C⁵.

Metoda – fotometrica⁵.

Valori de referinta: <6 mg/24h.⁵

Factor de conversie: mg/24h x 7.626 = μmol/24h⁵.

Interpretarea rezultatelor

Valori considerabil crescute ale ALA urinar (> 300 μmol/24h) si PBG se intalnesc in timpul atacului acut al porfiriei variegata, in porfiria acuta intermitenta si intoxicatia cu plumb, fara a exclude insa, coproporfiria ereditara si porfiria cu deficit de ALA dehidraza⁴. Dupa un episod acut, in porfiria variegata valorile ALA revin la normal, spre deosebire de porfiria acuta intermitenta si coproporfiria ereditara.

Anumite afectiuni, cum ar fi: porfiria acuta hepatica ereditara – faza latenta, intoxicatia cronica cu plumb – forma subclinca, ingestia de alcool, hepatopatii induse de etanol sau medicamente, tirozinemia tip I, diverse tipuri de anemii, intoxicatii cu anumiti compusi organici halogenati, sarcina sunt asociate cu cresteri usoare sau moderate ale ALA.

Pentru o evaluare corecta atat a porfiriilor cat si a celorlalte afectiuni caracterizate prin cresteri ale ALA, determinarea valorilor metabolitului in urina trebuie completata cu informatii privind porfobilinogenul, uro- si coproporfirina, porfirina plasmatica, protoporfirina eritrocitara libera etc⁴.

Limite si interferente

Determinarea ALA trebuie facuta in dinamica, deorece o singura testare nu poate oferi decat informatii limitate indiferent de valorile obtinute.

• Medicamente

Cresteri: acidul valproic, aminoglutetimida, barbituricele, carbamazepina, clorpropamida, danazolul, dapsona, diclofenacul, difenilhidantoina, fenilbutazona, glutetimida, griseofulvina, meprobamatul, novobiocinul, penicilina, primidona, sulfonamidele si tolbutamidul.

Scaderi: cisplatinul¹.

Bibliografie

1. Frances Fischbach. Effects of the Most Commonly Used Drugs on Frequently Ordered Laboratory Tests. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Test. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 7 Ed., 2004, 1227-1228.

2. Frances Fischbach. Urine Studies. Urine Porphyrins and Porfobilinogen. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 7 Ed., 2004, 266-268.

3. Jacques Wallach. Boli metabolice si ereditare. In Interpretarea testelor de diagnostic. Editura Stiintelor Medicale, Romania, 7 ed., 2001, 727-734.

4. Lothar Thomas. Porphyria. In Clinical Laboratory Diagnostics-Use and Assessment of Clinical Laboratory Results. TH-BooksVerlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany, 1 Ed., 1998, 452-455.

5. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2010. Ref Type: Catalog.

6. ARUP Laboratories. Test Directory: Porphyrins, Urine. www.aruplab.com 2010. Ref Type: Internet Communication.

Porfobilinogen in urina

Synevo — Wed, 19 Aug 2009 13:34:43 +0000

Informatii generale

Porfobilinogenul (PBG) este un precursor al porfirinelor, a carui sinteza are loc in citosol, in prezenta ALA dehidrazei. In mod normal enzima converteste 2 molecule de ALA in compusul ciclic – porfobilinogen, precursor al hemului.

In cazul porfiriilor, afectiuni genetice caracterizate prin defecte ale sintezei hemului, porfirinele si precursorii acestora se acumuleaza in sange si apoi se elimina prin urina si materii fecale. Aceasta acumulare determina manifestarile clinice si de laborator specifice fiecarui sindrom. Porfobilinogenul (PBG) si acidul aminolevulinic (ALA) sunt responsabile de producerea durerilor abdominale si a simptomelor neuropsihiatrice.

Cresterea excretie urinare a PBG reprezinta modificarea patognomonica in porfiria acuta intermitenta³.

Reprezinta testul initial pentru investigarea porfiriei acute intermitente, caracterizata prin excretia urinara crescuta de porfobilinogen si ALA in timpul atacurilor acute. Este important ca masurarea porfilinogenului sa se efectueze in timpul atacurilor acute de dureri abdominale, tahicardie, greata, varsaturi sau anomalii neurologice sau pentru investigarea unei urini de culoare inchisa⁷.

Recomandari pentru determinarea porfobilinogenului

-porfiriile acute hepatice: porfiria acuta intermitenta, coproporfiria ereditara, porfiria variegata si porfiria cu deficit de ALA dehidraza;

-porfiria cutanea tarda (manifestata clinic);

-intoxicatiile acute severe cu plumb (ALA este mai util);

-in diagnosticul diferential al intoxicatiilor cu metale grele, hepatopatiilor cronice, alcoolismului, hepatopatiilor induse de etanol sau medicamente, porfiriei eritropoietice, porfiriei hepatice cronice, intoxicatiei cu compusi halogenati, tirozinemiei, reactiilor adverse la diverse medicamente⁴.

Pregatirea pacientului

Pentru obtinerea unor rezultate relevante este de preferat sa se intrerupa orice medicament care poate interfera cu testarea porfirinelor cu 2-4 saptamani inaintea recoltarii²^;⁵.

Se va evita consumul de alcool si ingestia excesiva de lichide pe perioada recoltarii probe.

Specimen recoltat - urina din 24 ore; proba se tine la 2-8°C in timpul colectarii⁶.

Recipient de recoltare - vas de 2-3 litri si pahar de plastic de unica folosinta pentru urina, pe care se noteaza cantitatea totala de urina din 24 ore⁵.

Cantitate recoltata - 10 mL⁵.

Cauze de respingere a probei - specimen care nu a fost pastrat la 2-8°C; specimen care a fost expus la lumina.⁵

Prelucrare necesara dupa recoltare - este de preferat sa se lucreze imediat; daca acest lucru nu este posibil, proba se poate stoca la 2-8°C⁵.

Stabilitate proba – 4 zile la 2-8°C; 1 luna la -20°C⁵.

Metoda – fotometrica⁵.

Valori de referinta: <1,9 mg/ 24h⁵.

Factor de conversie: mg/24h x 4.42 = μmol/24h⁵.

Interpretarea rezultatelor

In porfiria hepatica acuta ereditara se inregistreaza o crestere marcata a porfobilinogenului >100 μmol/24h, fara a depasi insa valori de 1000 μmol/24h.

▪ In porfiria acuta intermitenta modificarea specifica este cresterea semnificativa a PBG si intr-o mai mica masura a ALA. Aceste valori scad in timpul remisiunilor clinice, dar raman semnificativ crescute, rareori obtinandu-se o normalizare a excretiei urinare, asa cum se poate intalni in cazul porfiriei variegata si coproporfiriei³.

Valorile PBG se caracterizeaza prin variatii semnificative intra- si interindividuale; astfel, sunt pacienti asimptomatici la care excretia urinara a PBG este >300 μmol/24h, in timp ce altii prezinta atacuri acute la aceleasi valori ale PBG. Cu toate acestea, se poate spune ca inregistrarea unor niveluri de 300–900 μmol/24h a excretiei urinare a PBG coincide cu aparitia manifestarilor clinice.

Cresteri usoare sau valori la limita normalului ale porfobilinogenului (10-20 μmol/24h) sunt asociate cu porfiriile hepatice cu determinism genetic (formele acute sau clinice latente), porfiria cutanea tarda (forme severe), ciroza indusa de consumul de alcool, anemii, intoxicatii acute cu plumb, porfiria cu deficit de ALA dehidraza.

Cantitatea de porfobilinogen excretata in porfiria acuta intermitenta este de obicei mai mare decat cea de ALA; Cand este mai mult ALA, trebuie luat in considerare un alt diagnostic, incluzand intoxicatia cu plumb, alt tip de porfirie sau tirozinemia ereditara⁷.

Limite si interferente

• Medicamente

Rezultate fals pozitive se pot fi observate la pacientii aflati sub tratament cu fenotiazine.

Cresteri: acid aminosalicilic, anticonvulsivante, barbiturice, clordiazepoxid, clorpromazina, clorpropamida, griseofulvina, imipenem/cilastin, meprobamat, contraceptive orale, fenotiazine, pentazocin, fenitoina, procaina, tolbutamina.

Scaderi: actinomicin, acid ascorbic, cimetidina, contraceptive orale¹.

Bibliografie

2. Frances Fischbach. Urine Studies. Urine Porphyrins and Porfobilinogen. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 7 Ed., 2004, 266-268.

3. Jacques Wallach. Boli metabolice si ereditare. In Interpretarea testelor de diagnostic. Editura Stiintelor Medicale, Romania, 7 ed., 2001, 727-734.

4. Lothar Thomas. Porphyria. In Clinical Laboratory Diagnostics-Use and Assessment of Clinical Laboratory Results. TH-Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany, 1 Ed., 1998, 452-455.

5. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2010. Ref Type: Catalog.

6. ARUP Laboratories. Test Directory: Porphyrins, Urine. www.aruplab.com 2010. Ref Type: Internet Communication.

Aminoacizi in plasma

Synevo — Wed, 19 Aug 2009 13:34:42 +0000

Informatii generale

Aminoacizii reprezinta unitatile structurale ale proteinelor. Din punct de vedere chimic, sunt compusi organici cu functiune mixta ce contin in molecula lor gruparile – COOH si – NH2. Exista 22 aminoacizi ce intra in componenta proteinelor.

La persoanele sanatoase sursa de aminoacizi pentru sintezele endogene este reprezentata de proteinele din dieta. Desi cei mai multi aminoacizi pot fi produsi in vivo, un numar de 10 aminoacizi nu pot fi sintetizati de catre mamifere si de aceea sunt considerati aminoacizi esentiali ce asigura cresterea normala si mentinerea starii de sanatate¹.

Enzimele proteolitice din tractul gastro-intestinal scindeaza proteinele din alimentatie si elibereaza aminoacizii, ce sunt absorbiti la nivelul jejunului si vor participa la constituirea fondului de aminoacizi al organismului. Ficatul si alte tesuturi utilizeaza acest fond pentru sinteza proteinelor plasmatice si intracelulare. Ficatul si rinichiul sunt organele implicate in transformarea aminoacizilor prin transaminare si deaminare. Deaminarea produce ioni de amoniu ce sunt consumati in sinteza de uree, aceasta fiind excretata la nivel renal. Degradarea aminoacizilor este complexa datorita varietatii de structura, ei fiind in final transformati intr-unul din intermediarii ciclului acizilor tricarboxilici¹.

Aminoacizii din sange sunt filtrati la nivelul glomerulului renal dar sunt in mod normal reabsorbiti la nivel tubular printr-un sistem de transport cu capacitate limitata. De aceea niveluri crescute de aminoacizi in sange se insotesc de o eliminare renala crescuta (aminoacidurie). La indivizii normali aminoaciduria este tranzitorie si asociata cu un exces de proteine in alimentatie¹.

Au fost identificate trei tipuri de aminoacidurii:

1. aminoaciduria prin flux crescut: survine cand nivelul plasmatic al unuia sau al mai multor aminoacizi depaseste capacitatea tubulara renala;

2. aminoaciduria renala: survine cand nivelul plasmatic este normal dar sistemul de transport renal are un defect congenital sau dobandit;

3. aminoaciduria fara prag: apare cand aminoacizii prezenti in exces din cauza unui blocaj enzimatic se elimina in intregime prin urina iar nivelul plasmatic este normal¹.

Nivelurile plasmatice ale aminoacizilor sunt crescute in prima zi de viata, in special la prematuri. In prima jumatate a sarcinii valorile sunt scazute.

Concentratiile plasmatice ale aminoacizilor variaza in cursul zilei cu aproximativ 30%; de aceea probele de sange trebuie recoltate la aceeasi ora. Valorile sunt mai mari in cursul dupa-amiezii si mai mici dimineata. Aceasta variatie diurna este importanta in special cand specimenele sunt analizate in vederea detectarii statusului heterozigot pentru erori de metabolism¹.

Absenta unor enzime specifice in calea de metabolizare a aminoacizilor sau a sistemului de transport tubular renal se exprima sub forma asa numitelor ”erori innascute de metabolism”. Cuantificarea unuia sau mai multor dintre acesti metaboliti este utila pentru diagnosticarea acestor boli. Se estimeaza o incidenta a tuturor aminoacidopatiilor de 1:6000. Aceasta estimare nu include alte tulburari ereditare de metabolism, cum ar fi dezordini ale acizilor organici, ale ciclului ureei sau acidemie lactica congenitala, ce pot necesita analiza aminoacizilor pentru diagnostic si urmarirea tratamentului².

Niveluri crescute ale aminoacizilor plasmatici pot indica tulburari ereditare in metabolismul aminoacizilor. Cel mai important specimen pentru diagnosticul majoritatii aminoacidopatiilor este plasma. Dozarile aminoacizilor urinari sunt utile in special in cazul in care defectul intereseaza sistemul de transport renal².

Testul efectuat in laboratorul Synevo include dozarea urmatorilor aminoacizi: alanina, acid alfaaminobutiric, arginina, asparagina, acid aspartic, carnozina, citrulina, cistina, glutamina, acid glutamic, glicina, histidina, hidroxiprolina, izoleucina, leucina, lizina, metionina, 3 metilhistidina, ornitina, fenilalanina, fosfoetanolamina, prolina, sarcozina, serina, taurina, treonina, triptofan, tirozina, valina².

Recomandari pentru determinarea aminoacizilor in plasma si urina

1. suspiciune de tulburari ereditare in metabolismul aminoacizilor in urmatoarele situatii: copil ai carui parinti

au avut un copil anterior cu deces neonatal inexplicabil; retard mental; tulburari de crestere;

hiperamoniemie; varsaturi recurente; afectare neurologica, hepatica sau ambele; cetoza sau acidoza acuta

inexplicabila; calculi urinari; miros caracteristic al urinei sau al transpiratiei¹.

2. monitorizarea tratamentului (dietei)

3. evaluarea unor afectiuni dobandite: boli endocrine, afectiuni hepatice, afectiuni musculare, neoplazii, boli

neurologice, boli de nutritie, insuficienta renala, arsuri⁵.

Pregatirea pacientului - á jeun; pentru sugari se recomanda sa nu fie alimentati cu 4 ore inainte de recoltare;dieta normala cu 2 – 3 zile inaintea recoltarii; se va intrerupe medicatia ce poate produce interferente^2;6.

Specimen recoltat - sange venos³.

Recipient de recoltare -vacutainer cu EDTA K3³.

Prelucrare necesara dupa recoltare -se separa plasma, se transfera in tub de plastic si se congeleaza imediat³.

Cantitate recoltata -cat permite vacuumul³.

Cauze de respingere a probei - specimen intens hemolizat³.

Stabilitate proba – 30 zile la -20°C³.

Metoda - cromatografie de lichide cuplata cu spectrometrie de masa (LC/MS)³.

Valori de referinta

In tabelul de mai jos sunt precizate valorile de referinta pentru fiecare dintre aminoacizii determinati, atat in plasma cat si in urina.

DENUMIRE AMINOACID	VALORI DE REFERINŢĂ PLASMĂ (mg/dL)
	Prematur	Nou-născut	Sugari	Copii	Adulţi
Alanină	0.4 – 4.5	1.2 – 4.1	1.3 – 4.1	0.9 – 4.8	2.1 – 5.3
Acid alfa-aminobutiric	<0.1	0.1 – 0.3	0.1 – 0.4	0.1 – 0.4	0.1 – 0.6
Arginină	0.3 – 1.6	0.3 – 2.1	0.4 – 2.4	0.6 – 2.9	1.0 – 2.3
Asparagină	0.1 – 1.2	0.4 – 2.5	0.4 – 2.5	0.5 – 1.8	0.5 – 2.3
Acid aspartic	0.1 – 0.7	0.1 – 0.2	0.1 – 0.6	0.1 – 0.4	0.1 – 0.4
Carnozină	< 0.1	< 0.1	< 0.1	< 0.1	< 0.1
Citrulină	0.1 – 0.9	0.1 – 0.6	0.1 – 0.7	0.2 – 0.9	0.4 – 1
Cistină	0.2 – 1.0	0.3 – 0.8	0.4 – 1.9	0.5 – 1.8	0.3 – 1.8
Glutamină	2.0 – 12.1	3.5 — 12	4.1 – 15.6	5.1 – 11.6	4.7 – 11.1
Acid glutamic	0.2 – 0.9	0.4 – 1.5	0.3 – 2.5	0.2 – 3.7	0.7 – 4.6
Glicină	0.5 – 2.6	0.8 – 1.9	0.8 – 2.9	0.4 – 2.7	1.2 – 3.2
Histidină	0.2 – 1.2	0.4 – 1.7	0.3 – 1.8	0.4 – 1.7	0.8 – 1.9
Hidroxiprolină	0.1 – 1.7	0.3 – 0.9	0.2 – 0.9	0.2 – 0.6	0.2 – 0.6
Izoleucină	0.2 – 1.2	0.4 – 1.1	0.2 – 1.7	0.3 – 1.2	0.6 – 2.0
Leucină	0.3 – 1.9	0.8 – 2.4	0.6 – 2.4	0.6 – 2.3	1.2 – 3.5
Lizină	0.6 – 3.8	1.0 – 3.9	0.9 – 4.2	1.3 – 3.7	1.6 – 4.0
Metionină	0.1 – 0.7	0.1 – 0.5	0.1 – 0.6	0.1 – 0.6	0.2 — 0.7
Ornitină	0.3 – 2.0	0.5 – 2.8	0.3 – 2.0	0.3 – 1.8	0.5 – 1.8
Fenilalanină	0.3 – 2.6	0.3 – 2.6	0.4 – 2.5	0.3 – 2.5	0.6 – 2.5
Fosfoetanolamină	< 0.1	< 0.1	< 0.1	< 0.1	< 0.1
Prolină	0.2 – 3.8	1.6 – 3.8	0.8 – 4.2	0.9 – 3.8	1.1 – 5.4
Sarcozină	< 0.2	< 0.2	< 0.2	< 0.2	< 0.2
Serină	0.6 – 2.2	0.6 – 1.7	0.5 – 2.7	0.3 – 1.9	0.8 – 1.9
Taurină	0.4 – 4.1	0.3 – 2.0	0.1 – 2.7	0.4 – 2.5	0.4 – 3.4
Treonină	0.2 – 4.1	0.8 – 1.8	0.4 – 3.3	0.5 – 2.4	1.1 – 3.2
Triptofan	0.1 – 1.2	0.3 – 1.4	0.5 – 1.4	0.7 – 1.6	1.2 – 1.8
Tirozină	0.4 – 12.3	0.5 – 2.4	0.5 – 2.8	0.2 – 1.9	0.7 – 1.8
Valină	0.4 – 2.9	0.9 – 1.6	0.7 – 3.4	1.1 – 3.3	1.9 – 4.5

DENUMIRE AMINOACID	VALORI DE REFERINŢĂ URINĂ
	Copii < 4 ani (mg/g creatinină)	Copii > 4 ani(mg/zi)	Adulţi(mg/zi)
Alanină	<54	<39	<64
Acid alfa-aminobutiric	<2	<9	<5
Arginină	<3	<10	<14
Asparagină	<55	<110	<100
Acid aspartic	<6	<20	<29
Carnozină	<11	<42	<42
Citrulină	<35	<50	<10
Cistină	<9	<32	<30
Glutamină	<51	<100	<250
Acid glutamic	<61	<80	<80
Glicină	<155	<107	<312
Histidină	<110	<190	<212
Hidroxiprolină	<54	<8	<1
Izoleucină	<3	<8	<24
Leucină	<2	<11	<20
Lizină	<65	<94	<80
Metionină	<2	<14	<12
3-Metilhistidină	<19	<42	<88
Ornitină	<6	<4	<11
Fenilalanină	<11	<18	<41
Fosfoetanolamină	<2	<24	<24
Prolină	<47	<1	<1
Sarcozină	<15	<30	<12
Serină	<61	<57	<110
Taurină	<80	<120	<231
Treonină	<29	<30	<82
Triptofan	<16	<15	<32
Tirozină	<32	<31	<56
Valină	<5	<6	<30

Interpretarea rezultatelor

Valoarea crescuta a unui aminoacid din plasma este sugestiva pentru o eroare innascuta de metabolism pentru acel aminoacid; interpretarea se va face in paralel cu rezultatele obtinute din urina.

Aminoacidurii primare prin flux crescut (concentratii sanguine crescute cu descarcare in urina)^1;7

Denumire boala	Aminoacizi crescuti in sange si in urina	Enzima defecta	Manifestari clinice
Fenilcetonurie	Fenilalanina	Fenilalaninhidroxilaza / dihdropterin reductaza	Retard mental, convulsii, eczema
Boala urinei cu miros de sirop de artar	Valina, leucina, izoleucina	Decarboxilaza cetoacizilor cu lant ramificat	Acidoza, varsaturi recurente, afectarea sistemului nervos central, retard mental, insuficienta respiratorie, deces Miros caracteristic de sirop de artar al urinei.
Hipervalinemie	Valina	Valin transaminaza	Varsaturi, deshidratare, hipotonie, retard al dezvoltarii
Triptofanemie	Triptofan	Necunoscuta	Afectare articulara, hipersexualitate, hiersensibilitate, labilitate emotionala, hipertelorism, miopie, strabism
Hiperlizinemie	Lizina	Saharopin dehidrogenaza	Retard mental, convusii, anemie
Tirozinemie tip I	Tirozina, metionina	Fumaril acetoacetat hidrolaza	Ciroza hepatica, afectare renala
Tirozinemie tip II	Tirozina	Tirozinaminotransferaza	Retard mental, leziuni oculare, leziuni cutanate
Hiperglicinemie	Glicina	Sistemul enzimatic de clivaj al glicinei	Hipotonie, retard mental, convulsii
Acidemie propionica	Glicina	Propionil CoA carboxilaza	Cetoacidoza, retard al dezvoltarii
Acidemie metilmalonica	Glicina, acid metilmalonic	Metilmalonil CoA mutaza	Cetoacidoza, retard al dezvoltarii
Ornitinemie	Ornitina,glutamina, alanina in sange / ornitina, homocitrulina in urina	Ornitin decarboxilaza	Letargie, varsaturi, retard mental, coma
Histidinemie	Histidina, alanina	Histidaza	Afectare neurologica, retard mental, defect de vorbire
Carnozinemie	Carnozina	Carnozinaza	Afectare neurologica severa
Hiperprolinemie	Prolina in sange / prolina, hidroxiprolina, glicina in urina	Tip I: prolinoxidazaTip II: pirolin 5-carboxilic acid dehidrogenaza	Probabil benigna
Hidroxiprolinemie	Hidroxiprolina	Necunoscuta	Retard mental
Citrulinemie	Citrulina, alanina in sange/ citrulina, glutamina in urina	Argininosuccinat sintetaza	Forma neonatala: hipertonie, varsaturi, deces Forma subacuta: retard mental, ataxie, encefalopatie
Deficienta de carbamilfosfat sintetaza	Glutamina, alanina, lizina, glicina in sange / aminoacidurie generalizata	Carbamilfosfat sintetaza	Retard mental, retard al dezvoltarii, convulsii, varsturi, encefalopatie, coma
Deficienta de ornitintranscarbamilaza	Glutamina, alanina, glicina in sange / acid orotic in urina	Ornitin transcarbamilaza	Retard mental, retard al dezvoltarii, convulsii, varsturi, encefalopatie, coma
Aciduria argininsuccinica	Acid argininsuccinic, glutamina, glicina, alanina, citrulina in sange / acid argininsuccinic in urina	Argininsuccinat liaza	Retard mental, retard al dezvoltarii, convulsii, ataxie, varsaturi, encefalopatie, coma, hepatomegalie
Argininemie	Arginina	Arginaza	Spasticitate, ataxie, convulsii, varsaturi, hepatomegalie, retard mental, encefalopatie

Aminoacidurii primare renale^1;7

Denumire boala	Aminoacizi crescuti in urina	Manifestari clinice
Cistinuria	Lizina, ornitina, arginina, cistina	Nefrolitiaza, retard mental la unii pacienti
Intoleranta proteica cu lizinurie	Ornitina, lizina, arginina	Hepatomegalie, varsaturi, retard al cresterii, intoleranta proteica
Boala Hartnup	Aminoacizii monoaminomonocarboxilici	Fotosensibilitate, simptome neurologice, psihoza
Iminoglicinuria	Glicina, prolina, hidroxiprolina	Benigna
Aminoaciduria dicarboxilica	Acid glutamic, acid aspartic	Probabil benigna
Malabsorbtia metioninei	Metionina, tirozina, fenilalanina, acid alfa hidroxibutiric	Retard mental, convulsii, culoare alba a parului

Valori crescute pentru toti aminoacizii din plasma sunt intalnite in: insuficienta renala cronica, insuficienta renala acuta, eclampsie, intoleranta la fructoza, sindrom Reye, cetoacidoza diabetica⁴.

Valori scazute pentru toti aminoacizii din plasma pot sa apara in stari febrile, malnutritie, artrita reumatoida, boala Hartnup, coreea Huntington, sindrom nefrotic, hiperfunctie corticosuprarenaliana⁴.

Limite si interferente

Determinarea aminoacizilor in plasma

● Medicamente:

Cresteri: 11 oxisteroizi, aminoacizi, saruri de bismut, glucocorticoizi, levarterenol
Scaderi: ampicilina, dietilstilbestrol, epinefrina, insulina, progesteron, sulfonamide.

Bibliografie

1. Christenson H. R., Azzazy H.M. Amino Acids. In Tietz Textbook of Clinical Chemistry, 1999, 444-476.

2. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Amino Acid Profile, Quantitative, Plasma. www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet Communication.

3. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.

4. Frances Fischbach. Urine Amino Acids, Total and Fractions. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott, Williams & Wilkins, USA, 8 Ed., 2009, 280 – 283.

5. Mayo Clinic. Amino Acids, Quntitative, Plasma, Spinal fluid, or Urine . www.mayomedicallaboratories.com Ref Type: Internet Communication

6. Medline Plus, A Service of the US National Library of Medicine and the National Institutes of Health. Plasma Amino Acids. Ref Type: Internet Communication.

7. Wallach Jacques. Boli metabolice si ereditare. In Interpretarea testelor de diagnostic. Ed. Stiintelor medicale Romania, 7 ed., 2001, 707-710.

Acizi organici in urina

Synevo — Wed, 19 Aug 2009 13:34:42 +0000

Informatii generale

Acizii organici sunt compusi solubili continand una sau mai multe grupari carboxil, precum si alte grupari functionale (- ceto, – hidroxi), ce reprezinta metaboliti intermediari pentru toate grupele de componente celulare organice: aminoacizi, lipide, carbohidrati, acizi nucleic, steroizi.

Aciduriile organice sunt un grup de boli metabolice ereditare caracterizate prin acumularea unor metaboliti ce sunt in mod normali absenti (prin activarea unor cai alternative ca raspuns la pierderea functiei unei gene specifice) sau a unor niveluri patologice de metaboliti normali. Aceste dezordini se pot manifesta atat la nou nascut cat si mai tarziu, in copilarie, sub forma unei intarzieri inexplicabile in dezvoltare cu episoade intercurente de decompensare metabolica.

Incidenta individuala a erorilor in metabolismul acizilor organici variaza de la 1:10000 la peste 1:1000000 de nasteri vii. Incidenta globala este de aproximativ 1:3000 de nasteri vii. Aceasta estimare nu include alte boli ereditare de metabolism (tulburari ale metabolismului aminoacizilor, ale ciclului ureei, academia lactica congenitala) ce necesita de asemenea analiza acizilor organici pentru diagnostic si monitorizarea tratamentului.

Acizii organici sunt excretati si concentrati in urina, de aceea acuratetea dozarilor din urina este mai mare decat a celor din plasma⁴.

Recomandari pentru determinarea acizilor organici in urina

● Suspiciune de tulburari ereditare in metabolismul acizilor organici, in metabolismul aminoacizilor, defecte ale ciclului ureei, defecte ale lantului respirator mitochondrial².

● Semne ce indica o posibila tulburare ereditara de metabolism:

-afectare severa a nou-nascutului asemanatoare sepsisului;

-episoade inexplicabile de decompensare metabolica: acidoza metabolica, hiperamoniemie, hipoglicemie, cetoza;

-tulburari neurologice: hipotonie, distonie, convulsii, letargie, retard in dezvoltare;

-disfunctie hepatica inexplicabila;

-cardiomiopatie la orice varsta;

-miopatie, rabdomioliza;

-istoric de ficat gras acut, hepatocitoliza, hipertensiune, sindrom HELLP la mama;

-istoric familial de deces inexplicabil in copilarie, sindrom Reye;

-organomegalie, retard mental progresiv, trasaturi grosolane ale fetei⁵.

Pacientii cu suspiciune clinica de acidurie organica ereditara, in special nou-nascutii si sugarii trebuie evaluati si pentru aminoacizi plasmatici, deoarece o parte din aminoacidemii prezinta semne clinice asemanatoare.

Intrucat tulburarile metabolice sunt deseori nedetectabile dupa stabilizarea pacientului, este necesar ca investigatiile sa fie efectuate in perioada acuta a bolii¹.

Specimen recoltat - o proba de urina spontana³.

Recipient de recoltare - eprubeta pentru urina³.

Prelucrare necesara dupa recoltare - proba se pastreaza la 2-8°C; nu se adauga conservanti³.

Cauze de respingere a probei – specimen care nu a fost pastrat la 2-8°C, specimen contaminat cu materii fecale³.

Volum minim proba - 10 mL ³.

Stabilitate proba – 7 zile, la 2-8°C; timp indelungat la -20°C³.

Metoda - cromatografie de gaze cuplata cu spectrometrie de masa (GC/MS)³.

Valori de referinta – vor fi specificate pe buletinul final de analize pentru fiecare acid organic in parte³.

Interpretarea rezultatelor – obtinerea unor valori anormale pentru acizii organici din urina nu este suficienta pentru stabilirea cu certitudine a diagnosticului pentru o anumita tulburare ereditara de metabolism. Confirmarea trebuie efectuataa printr-o alta metoda (teste enzimatice in vitro, analiza moleculara)⁴.

Acidemii organice ca urmare a tulburarilor ereditare a metabolismului aminoacizilor¹

Denumire boala	Manifestari clinice	Acizi organici crescuti in urina	Enzima defecta
Acidemia izovalerica	Anorexie, voma, cetoacidoza, coma, encefalopatie, retard mental	Lactat, piruvat, izovalerilglicina, acid 3-OH- izovaleric	Izovaleril CoA dehidrogenaza
Acidemia 3-hidroxi, 3-metil glutarica	Hepatomegalie, letargie, coma, sindrom Reye-like	Acid 3-hidroxi 3-metilglutaric, 3-metilglutaric, 3-hidroxi-izovaleric, 3metilglutaric.	3-hidroxi 3-metilglutaril CoA liaza
3-metilcrotonil glicinurie	Hipotonie, atrofie musculara, convulsii, retard mental	3-metilcrotonilglicina, acid 3-hidroxiizovaleric	3-metilcrotonil CoA carboxilaza
Aciduria beta metil acetoacetica	Retard in dezvoltare, encefalopatie, retard mental	Acid 2-metil 3-hidroxibutiric, acid metilacetoacetic	Beta ceto-tiolaza mitocondriala
Acidemia propionica	Afectare acuta: letargie, voma, convulsiiAfectare cronica: varsaturi recurente, retard de crestere, retard mental	Acid 3-hidroxipropionic, acid metilcitric	Propionil CoA carboxilaza
Acidemia metilmalonica	Afectare acuta:l etargie, voma, convulsiiAfectare cronica: varsaturi recurente, retard de crestere, retard mental	Acid metilmalonic, acid metilcitric, acid lactic	Metilmalonil CoA mutaza
Deficienta holocarboxilazei	Convulsii, rash cutanat, alopecie, retard in dezvoltare, hipotonie, miros caracteristic al urinii	Beta metilcrotonilglicina, acid 3-hidroxiizovaleric	Holocarboxilaz sintetaza
Boala urinei cu miros de artar	Retard mental, ataxie cerebeloasa, deteriorarea SNC, convulsii, miros caracteristic al urinei	Acid 2-oxo-izocaproic, 2-oxo-3-metilvaleric, 2-oxoi-zovaleric	Alfacetoacid dehidrogenaza aminoacizilor cu catena ramificata
Aciduria cetoadipica	Retard al dezvoltarii, hipotonie	Acid 2-cetoadipic, acid 2-cetoglutaric, acid 2-aminoadipic	2-oxo adipic acid dehidrogenaza
Acidemia glutarica tip I	Distonie, coreoatetoza, macrocefalie, encefalopatie	Acid glutaric, acid 3-hidroxiglutaric, acid glutaconic	Glutaril CoA dehidrogenaza

Acidurii organice ca urmare a tulburarilor ereditare in metabolismul acizilor grasi¹

Denumire boala	Manifestari clinice	Acizi organici crescuti in urina	Enzima defecta
Deficienta lantului scurt al acil CoA dehidrogenazei	Afectare neonatala: acidoza, fasciculatii musculare, retard de dezvoltare, convulsiiAfectare cronica: miopatie prin stocare de lipide.	Acid etil malonic	Lant scurt acil CoA dehidrogenaza
Deficienta lantului mediu al acil CoA dehidrogenazei	Letargie, coma, deces subit, ficat gras	Acid adipic, acid suberic, acid sebacic	Lant mediu acil CoA dehidrogenaza
Deficienta lantului lung al acil CoA dehidrogenazei	Hipotonie, cardiomegalie, hepatomegalie	Acid dicarboxilic, acid 3 hidroxicarboxilic	Lant lung acil CoA dehidrogenaza
Deficienta lantului lung al 3-hidroxi acil CoA dehidrogenazei	Cardiomiopatie, miopatie, tablou sindrom Reye-like, deces subit	Acid lactic, acid 3-hidroxicarboxilic	Lant lung 3 hidroxi acil CoA dehidrogenaza
Acidemia glutarica tip II	Hipotonie neonatala, icter, coma, deces, miros caracteristic, rinichi polichistici, hepatomegalie, dismorfism facial	Acid glutaric, acid lactic, etilmalonic, butiric, izobutiric, 2-metilbutiric, izovaleric	Flavoproteine transportoare de electroni, flavoproteindehidro-genaza

Limite si interferente – este posibil ca analiza acizilor organici in urina sa nu detecteze tulburarile ereditare caracterizate prin excretie minimala sau intermitenta^2.

Bibliografie

1. Cowan M. T., Blitzer M. G. Inborn Metabolic Errors. In Clinical Laboratory Medicine, Kenneth D. McClatchey, 2th ed., 469-473.

2. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide.Organic Acids Analysis, Urine. www.labcorp.com, 2010. Ref Type: Internet Communication.

3. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.

4. Mayo Clinic. Organic Acids Screen, Urine. www.mayomedicallaboratories.com Ref Type: Internet Communication

5. Stanford School of Medicine, Clinical Biochemical Genetics, Inborn Errors of Metabolism, Clinical Indications for Testing, http//biochemgenetics.stanford.edu, Ref Type: Internet Communication.