facebook

Cultură produs provenit din colecţie purulentă (cu antibiogramă după caz)

44 Lei
Trimite pe e-mail acest articol
Printeaza acest articol

Informatii generale

Supuratiile pot afecta orice tesut si organ cu acumulare de puroi in interstitiile cutanate (pustule, hidrosadenita, furuncule, abcese, gome), in tesuturile musculo-scheletale (abcese, flegmoane, osteomielita), in ganglionii limfatici, in viscere (abcese), in cavitati preformate (sinusuri paranazale, meninge, peritoneu, sinovialele articulare).

In ceea ce priveste rolul laboratorului de microbiologie, trebuie luata in considerare relevanta culturilor polimicrobiene, valoarea identificarii si testarii sensibilitatii unuia sau mai multor microorganisme.

Informatiile privind localizarea plagii, semnele clinice de infectie sau prezenta necrozei asociata cu miros specific, terapia antimicrobiana, il vor ghida pe microbiolog in stabilirea unui diagnostic corect1;2.

Tipuri de infectii

Bacteriologia plagilor variaza in functie de locul anatomic si de mecanismul de producere (traumatism, manopere chirurgicale, arsuri).

Infectiile tegumentului si ale tesutului subiacent sunt dominate de piodermitele stafilococice (furunculoza, foliculita, hidrosadenita) si streptococice (erizipel, impetigo, pemfigus, celulita). Infectiile subacute sau cronice pot avea ca etiologie germeni din genul Actinomyces si Nocardia (abcese granulomatoase, celulite profunde) sau Mycobacterium (ulcere)2.

Infectiile postoperatorii variaza in functie de locul anatomic: plagile localizate in zone relativ sterile raman, de obicei, neinfectate in timp ce in chirurgia abdomenului inferior infectiile rareori pot fi evitate, avand ca etiologie flora tractului gastrointestinal. 

Infectiile din cadrul arsurilor se asociaza cu septicemie si o rata ridicata de mortalitate.

Infectiile pot fi aerobe/anaerobe, cele mai frecvente bacterii izolate fiind: S.aureus, Streptococcus spp., Enterobacteriaceae, Pseudomonas spp., Candida, Aspergillus si Mucor spp., bacterii anaerobe, inclusiv Clostridium si Bacteroides1.

Plagile produse prin muscaturi se pot infecta cu germenii de la nivelul cavitatii bucale a animalului, etiologia fiind variata: Pasteurella spp., S. aureus, streptococi alfa hemolitici, Enterobacreriaceae, coci anaerobi Gram pozitiv, bacili anaerobi Gram negativi, Fusobacterium spp2.

Etiologia infectiilor din ulcerul de gamba si cel de decubit este polimicrobian, germenul cel mai frecvent implicat fiind S. aureus. Alti germeni implicati: Streptococcus spp., Enterococcus spp., Enterobacteriaceae, Ps. aeruginosa, Acinetobacter, Peptostreptococcus spp., Bacteroides si Prevotella spp3;7.

Recoltarea si transportul probelor

Procedeul prelevarii este diferit in functie de localizarea leziunilor si de el depinde stabilirea unui diagnostic microbiologic corect:

  • recoltarea aseptica prin biopsie, cu debridare4;
  • abraziunea dermica, cu obtinerea de mostre tisulare, fara a fi la fel de invaziva ca biopsia6;
  • recoltarea prin punctionare si aspirare cu seringa sterila – in cazul plagilor profunde insuficient drenate sau fistulizate (in special cele de la nivelul ganglionilor);
  • recoltarea cu tampon steril, desi este frecvent folosita, poate ridica probleme de diagnostic microbiologic daca prelevarea se face de la suprafata plagii, din puroi si nu din profunzimea ei din tesut sangerand. Se vor recolta 2 tampoane sterile: unul fara mediu pentru efectuarea frotiurilor colorate Gram si Giemsa, celalalt pentru insamantari pe mediile de cultura;
  • prezenta unui volum mare de lichid necesita recoltarea prin aspirare cu seringa sterila, metoda recomandata si in cazul lichidului din abces.

Transportul si procesarea probelor se vor face in maxim 2h, dar acest interval de timp poate fi prelungit daca tamponul este prevazut cu mediu de transport1;2;6;7.

Diagnostic de laborator

Examenul microscopic colorat Gram reprezinta o etapa esentiala in stabilirea unui diagnostic microbiologic corect.

Se va nota prezenta leucocitelor, a germenilor si a trabeculelor de fibrina, elemente ce confirma prezenta procesului infectios. Frotiul Gram nu poate stabili etiologia aeroba/anaeroba cu exceptia Clostridium perfringens – bacterie Gram pozitiv sporulata.

Mediile de cultura folosite sunt:

  • Columbia agar cu 5% sange de berbec;
  • geloza chocolate;
  • geloza lactozata (CLED).

Setul poat fi completat cu medii pentru anaerobi (bulion thioglycolat) sau mediu Sabouraud cu Chloranfenicol, tinand cont de locul de prelevare si rezultatul frotiului Gram (prezenta bacteriilor Gram pozitiv sporulate sau a unor formatiuni rotund – ovalare Gram pozitive).

Incubarea se face 18 – 24h la 37°C cu prelungirea inca 24 – 48h in cazul culturilor negative al caror frotiu evidentiaza prezenta celulelor inflamatorii si a germenilor.

Culturile pentru izolarea levurilor se urmaresc 5 – 7 zile.

Identificarea pana la nivel de specie si testarea sensibilitatii la antibiotice se vor face pentru:

  • germenii potential patogeni (S. aureus, Pseudomonas aeruginosa, etc);
  • germenii izolati de la pacientii cu infectii de cateter si de la nivelul tesuturilor normal sterile;
  • germenii izolati in cultura pura cu o crestere > 2+, rezultatul coroborandu-se cu frotiul Gram (prezenta celulelor inflamatorii si a germenilor)4;5;6.

Interpretarea rezultatelor

Se limiteaza la speciile semnificative clinic. Produsele patologice recoltate pe tampon sunt supuse riscului de a contine contaminanti fata de cele recoltate prin aspirarea cu ac si seringa sterile, dupa decontaminarea tegumentului1;4.

Raportarea rezultatelor

Frotiu Gram: prezenta celulelor inflamatorii, a celulelor epiteliale scuamoase si a microorganismelor

Cultura:

  • rezultat negativ: absenta cresterii germenilor sau a florei microbiene patogene;
  • rezultat pozitiv: identificarea la nivel de specie si testarea sensibilitatii pentru izolatele cu semnificatie clinica5.

 

Bibliografie

1. Betty A.Forbes, Daniel F.Sahm, Alice S.Weissfeld. Skin.Soft Tissue and Wound infections. In Bailey and Scott’s Diagnostic Microbiology. Mosby, USA, 11 ed. 2002; 972-984.

2. Connie R. Mahon, George Manuselis. Textbook of Diagnostic Microbiology. 2-nd ed. 2000; 27:921-930.

3. E.J.Diamantopoulos, D.Haritos, G.Yfandi, et al. (1998), Management and outcome of severe diabetic foot infections., In Exp. Clin.Endocrinol.Diabetes 106:346-352.

4. J.A.Neil, C.L.Munro. (1997), A comparison of two culturing methods for chronic wounds. In Ostomy Wound Manage 43:20-30.

5. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.

6. N.Pallua, P.C.Fuchs, et al. (1999), A new technique for quantitative bacterial assessment on burn wounds by modified dermabrasion. In J. Hosp.Infect. 42:329-337.

7. P.G.Bowler, .J.Davies. (1999), The microbiology of infected and noninfected leg ulcers. In Int.J.Dermatol. 38:101-106.

Abonează-te la Newsletter