facebook

Diagnosticul bolilor alergice la copilul mic

Trimite pe e-mail acest articol
Printeaza acest articol

poza

Bolile alergice, în care este inclus şi astmul bronsic, sunt cele mai frecvente dintre afecţiunile bazate pe o predispoziţie genetică. Acestea afectează aproximativ 15-25% din populaţie, iar numărul cazurilor de boală este în continuă creştere. Din acest motiv diagnosticul precoce este foarte important pentru stabilirea unei atitudini terapeutice corecte şi pentru prevenirea complicaţiilor.

icon-02
În general, în lumea medicală sau non-medicală, termenul de „alergie” este foarte des utilizat, uneori într-un mod nejustificat. Alergia este o reacţie anormală a organismului declanşată în urma expunerii la una sau mai multe substanţe care în mod normal sunt inofensive şi tolerate de majoritatea persoanelor. Substanţele care provoacă manifestarile alergice sunt denumite alergeni. Întotdeauna în cazul alergiilor exista dovada unui mecanism imunologic, prin prezenţa fie a anticorpilor, fie a unor celule (limfocite I) ce fac parte din sistemul de apărare al organismului. Acest lucru este esenţial pentru definirea alergiei, deoarece multe din reacţiile la medicamente sau alimente nu au la baza un mecanism imunologic şi nu sunt deci de natură alergică. Cel mai frecvent, în cazul alergiilor, se constată prezenţa în sângele persoanelor afectate a unui tip special de anticorpi: anticorpii IgE specifici unui anumit alergen.
Atunci când anticorpii IgE aflaţi în cantitati abundente vin în contact cu alergenul specific, determina eliberarea în organism a unor substante chimice care sunt responsabile de simptomele bolii alergice:
  • rinoree (secreţie nazala apoasă)
  • nas înfundat
  • lacrimare
  • strănut
  • prurit, etc.
icon-03
Predispoziţia genetică de a produce anticorpi IgE ca răspuns la cantitaţi mici de alergeni se numeşte atopie. Riscul unui copil de a dezvolta o alergie mediata IgE este de 40-60% daca ambii parinţi sunt atopici. Din acest motiv este util să se detecteze precoce prin teste de laborator prezenţa atopiei la copiii cu parinţi alergici.
S-a demonstrat ca la copiii atopici primele raspunsuri prin anticorpi IgE se produc la alergeni alimentari, ulterior constatându-se prezenţa de IgE specifice pentru alergeni inhalanţi. Se pare ca detectarea în ser de IgE specifice pentru albuşul de ou, constituie cel mai precoce factor predictiv pentru afecţiunile alergice. Sensibilizarea precoce la alergeni alimentari poate genera manifestari cutanate sau gastrointestinale. Mai târziu, se va dezvolta sensibilizarea la alergeni inhalanţi cu simptome de rinită alergică. Cunoscând acest profil de sensibilizare denumit şi „mars alergic” care este responsabil de instalarea în decursul timpului a diverselor manifestari alergice ar trebui să se ia în considerare necesitatea apelarii la teste diagnostice pentru evaluarea bolilor atopice.
Aceste teste detectează în ser prezenţa anticorpilor IgE specifice pentru unul sau mai mulţi alergeni. Spre deosebire de testele cutanate, care de asemenea pun în evidenţă sensibilizarea la diverşi alergeni, testele serologice, prezente acum şi în România, au avantajul că se efectuează dintr-o singură probă de sânge, sunt non-invazive (foarte important pentru copiii mici care pot dezvolta o reacţie alergică chiar şi la o cantitate foarte redusă de alergen – teama de un posibil şoc anafilactic!) şi nu este necesară întreruperea unui tratament început în prealabil.
icon
Într-o prima etapa de diagnostic se recomandă efectuarea testelor multialergen care demonstrează prezenţa în ser a anticorpilor IgE dezvoltaţi la diverse amestecuri de alergeni alese în funcţie de vârsta şi simptome.
Un exemplu de astfel de test este Phadiatop Infant recomandat copiilor cu vârste cuprinse între 0 si 4 ani. Este un test specific care demonstrează prezenţă anticorpilor IgE îndreptaţi împotriva celor mai obişnuiţi alergeni alimentari şi inhalanţi. Acest test este util în scop de screening, adică pentru depistarea precoce a atopiei la copiii mici. Se recomandă ca acest test sa fie folosit justificat şi nu la copii asimtomatici şi fără un istoric familial sugestiv.
„Candidatii” la acest test sunt:
  • Copiii cu predispoziţie genetică şi istoric familial pozitiv pentru atopie. Testul ofera un raspuns pozitiv/ negativ în ceea ce priveşte prezenţa atopiei. Menţionam înca o dată că atopia reprezintă un factor de risc semnificativ pentru dezvoltarea astmului bronsic.
  • Copiii cu diverse simptome şi manifestari clinice. Testul oferă posibilitatea de a demonstra ca aceste manifestari sunt sau nu de natură alergică şi de a stabili astfel măsurile corecte de tratament preventiv şi curativ. Un simptom frecvent întâlnit la copilul mic este wheezingul („şuieratul”). Nu toţi copiii cu această manifestare vor dezvolta în timp astm bronşic ci doar un anumit procent destul de scăzut. Testul detectează copiii cu risc crescut. De asemenea, copiii pot prezenta diverse eruptii cutanate însotite de prurit (mâncarimi) însa doar unele dintre ele au la baza un mecanism alergic (dermatită atopică). Testul e capabil să facă aceasta distincţie.
În cazul în care testul Phadiatop Infant este pozitiv se recomandă investigatiile de laborator cu determinarea de IgE specifice pentru alergeni individuali:
  • Alergeni inhalanţi obisnuiti: polen de graminee, ierburi si arbori, mucegaiuri, praf de casa, par de câine si pisica
  • Alergeni alimentari obisnuiţi: albus de ou, lapte, peste, grâu, alune, soia.
Pentru copiii mai mari de 4-5 ani există varianta de test Phadiatop care ofera posibilitatea testării numai la alergenii inhalanţi din mediu.

linie

Dr. Cristina Mambet
Medic Specialist Medicină de Laborator,
Laborator Synevo Bucureşti
Abonează-te la Newsletter