facebook

Electroforeza lipoproteinelor

40 Lei
Trimite pe e-mail acest articol
Printeaza acest articol

Informatii generale

Lipoproteinele contin lipide hidrofobe legate de proteine, alcatuind impreuna un complex hidrosolubil. Sunt impartite in patru clase principale in functie de marime (dupa greutatea moleculara), densitate (separare prin ultracentrifugare si flotatie) si incarcatura electrica (separare prin electroforeza).

Clasele de lipoproteine sunt urmatoarele:

  • Chilomicronii: diametru 5000Å, densitate intre 0,940-0,980; se depun in zona γ a lipoproteinelor; constituiti in proportie de 90% din trigliceride; cresc mult postprandial, fiind generati ca urmare a ingestiei si absobtiei intestinale a lipidelor alimentare; dau opalescenta serului; reprezinta 0-2% din cantitatea de lipoproteine.
  • β-Lipoproteine sau LDL (Low Density Lipoproteins): densitate intre 1,019-1,063; migreaza in zona β-globulinelor; transporta lipoproteinele de densitate joasa spre tesuturi periferice si in particular spre peretele arterial; sunt bogate in colesterol (45%), iar cresterea acestora este asociata cu riscul cardiac – “colesterol nociv”; reprezinta  aproximativ 33-70% din totalul lipoproteinelor.
  • Preβ-Lipoproteinele sau VLDL (Very Low Density Lipoproteins): densitate intre 0,95-1,006; sunt mai mobile decat lipoproteinele β, migreaza la nivelul α2-globulinelor, transporta trigliceride, fosfolipide, colesterol (15%); sintetizate in ficat fiind denumite si chilomicroni endogeni; reprezinta aproximativ 7-24% din lipoproteine.
  • α-Lipoproteine sau HDL (High Density Lipoproteins): densitate intre 1,063-1,210; transporta proteine, fosfolipide, colesterol (18%, in special esterificat); asigura intoarcerea la ficat (pentru a fi metabolizat) a colesterolului din tesuturi, si mai ales din peretele vascular -”colesterol protector”; indicator pentru estimarea riscului cardiovascular; reprezinta aproximativ 10-30% din totalul lipoproteinelor.

Pe langa aceste 4 tipuri principale  mai sunt descrise urmatoarele lipoproteine:

  • Preα-Lipoproteine: densitate > 1,210; migreaza la nivelul albuminei; contin acizi grasi liberi, iar cantitatea lor aproximativa este de 8-13%.
  • O fractiune suplimentara intre α si pre β (intre VLDL si HDL) reprezentata de lipoproteina A-Lp(a) a carei mobilitate variaza in functie de fenotip; formata din fosfolipide, colesterol si apoproteina  B100, asemanatoare cu molecula plasminogenului; introduce LDL in celule in absenta receptorilor; reprezinta un factor de risc independent pentru procesul de ateroscleroza;  cantitate normala: <30 mg/dl.
  • Lipoproteine cu densitate intermediara IDL (Intermediar Density Lipoproteins): densitate intre 1,004-1,010; se formeaza in plasma circulanta ca urmare a eliberarii enzimatice a trigliceridelor din chilomicroni si VLDL; cresc mult postprandial si apar in serul bolnavilor cu dislipidemie tip III (“Broad Beta Disease” – BBD).

Cazuri particulare :

-Fractiunea preβ crescuta poate masca Lp(a); de aceea, se lasa serul 24-48h la temperatura ambianta dupa care se reincepe analiza.

Lipoproteina X: inlocuirea chilomicronilor cu o forma patologica de lipoproteina ce migreaza la catod; structura asemanatoare LDL (contine trigliceride si colesterol liber in cantitate crescuta); apare in colestaza si in absenta congenitala a enzimei LCAT (lecitin-colesterol-aciltransferaza)1;2;3;5.

Recomandari pentru efectuarea electroforezei lipoproteinelor – suspiciune de tezaurismoze lipidice si identificarea dislipidemiilor familiale; arc cornean precoce (pacienti sub 40 ani); pacienti cu xantelasme si xantoame; valoare a trigliceridelor > 300 mg /dl; ser lipemic à jeun; complicatii cardiovasculare (afectiuni coronariene si istoric familial de boala coronariana prematura, arterita a membrelor inferioare, accidente vasculare cerebrale, insuficienta circulatorie in teritoriul vertebro-bazilar, HTA); afectiuni metabolice (diabet zaharat, obezitate, hiperuricemie, hipotiroidism); alte afectiuni: sindrom nefrotic, alcoolism cronic; administrare de contraceptive orale2;3.

Pregatire pacient pacientul trebuie sa respecte o dieta constanta timp de 2-3 saptamani; inainte de recoltare va ajuna 12-14 ore5;6.

Specimen recoltat sange venos6.

Recipient de recolta vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator6.

Prelucrare necesara dupa recoltare se separa serul prin centrifugare; se efectueaza electroforeza imediat; daca acest lucru nu este posibil, serul se pastreaza la 2-8°C.

NOTA: serul nu se congeleaza6.

Stabilitate proba serul este stabil 72 ore la 2-8°C6.

Metoda electroforetica, urmata de scanarea densitometrica a fractiunilor obtinute6.

Valori de referinta:

– chilomicroni: 0-2%;

– betalipoproteine: 38.6-69.4% ;

– pre-betalipoproteine: 4.4-23.1% ;

– alfa-lipoproteine: 22.3-53.3%6.

Limita de detectie – 14 mg/dL:  pentru alfa-lipoproteine;

     – 13 mg/dL:  pentru pre-betalipoproteine;

     –  7 mg/dL:   pentru beta-lipoproteine6.

Interpretarea rezultatelor

In urma coroborarii datelor clinice cu cele obtinute la electroforeza lipoproteinelor, pacientii pot fi fenotipati dupa sistemul Frederickson de clasificare a dislipidemiilor2 ;3 :

TipTablou clinicAspect serLipideElectroforezaRisc arterialFrecventa %

I

Rar

Recesiv

Dureri abdominale

Somnolenta post prandiala

Xantoame eruptive

Hepatosplenomegalie

Pancreatita

lactescent

Colest. N/↑

TG↑↑↑ (de obicei >2000 mg/dl)

Chilomicroni ↑↑↑

LDL : N

VLDL: N

HDL: N/↓

01
Denumire – Hipertrigliceridemie familiala indusa de grasimi (deficit de lipoprotein lipaza)

 

TipTablou clinicAspect serLipideUltracentrifu-gareElectroforezaRisc arterialFrecventa %

II a

Frecvent

Dominant

Xantoame tendinoase

Ateroame multiple cu debut precoce

Clar 

Colest. ↑↑↑

(300-600mg/dl)

TG: N

LDL↑↑↑

βLP-LDL↑↑↑

Chilomicroni 0

VLDL: N

HDL: N/↓

+++30
 Denumire – Hipercolesterolemie (hiperbetalipoproteinemie) ereditara

 

TipTablou clinicAspect serLipideUltracentrifu-gareElectroforezaRisc arterialFrec-venta %

II b

Frecvent

Xantoame tendinoaseclar/ usor tulbure

Colest. ↑↑ 300-600mg/dl)

TG↑ (<= 400 mg/dl)

LDL↑

VLDL↑

βLP-LDL↑↑

preβLP-VLDL↑

Chilomicroni 0

HDL: N/↓

++28
 Denumire – Hipercolesterolemie cu hipertrigliceridemie (hiperlipidemie mixta/combinata) (prin aport crescut)

 

TipTablou clinicAspect serLipideUltracentrifu-gareElectroforezaRisc arterialFrec-venta %

III

Rar

Xantoame de toate tipurile

Diabet la 1/3 din cazuri

Ateroame

clar/

tulbure/

lactescent

Colest. ↑↑ 300-600mg/dl)

TG↑↑↑ (200-1000 mg/dl)

IDL:↑

βLP-LDL ↑↑ ,

(aspect “sudat”)

pre βLP-VLDL↑↑

Chilomicroni 0

HDL: N/↓

++1
 Denumire – Boala fractiei beta largi ereditara (“Broad Beta Disease”) (hipertrigliceridemie indusa de glucide cu hipercolesterolemie)

 

TipTablou clinicAspect serLipideUltracentri-fugareElectroforezaRisc arterialFrec-venta %

IV

Frecvent

Obezitate

Xantoame

Diabet la 1/2 din cazuri

Hiperuricemie

Ateroame

tulbure

Colest. N/↑

TG↑↑↑ (500-1500 mg/dl)

VLDL↑

preβLP-VLDL   ↑↑↑

Chilomicroni 0

LDL: N

HDL: N/↓

+40
Denumire – Hiperprebetalipoproteinemie ereditara (hipertrigliceridemie indusa de glucide fara hipercolesterolemie

 

TipTablou clinicAspect serLipideUltracentri-fugareElectroforezaRisc arterialFrec-venta %

V

Rar

Obezitate

Diabet

Hiperuricemie

lactescentColest. ↑↑ (250 -500mg/dl)TG↑↑↑(500-1500 mg/dl)

Chilomicroni

VLDL↑

Chilomicroni ↑↑↑

preβLP-  

 LDL: N

HDL: N/↓

+<1
Denumire – Hiperprebetalipoproteinemie ereditara (hipertrigliceridemie indusa de glucide fara hipercolesterolemie

 

Limite si interferente – in tabelul de mai jos este prezentata influenta unor factori secundari asupra rezultatelor obtinute la electroforeza lipoproteinelor3:

Factori de influentaChilomicroniVLDLLDLHDL
Regim hipercaloric(↑)
AlcoolN
CarbohidratiN
Nicotina
Hipotiroidism
Estrogeni (sarcina)↑↓

Factori de

influenta

ChilomicroniVLDLLDLHDL
Progesteron
Glucocorticoizi (sdr. Cushing)↑↓
SIDA
Colestaza Lp-X
Hepatite cronice↑↓N
Hepatom 
Sindrom nefrotic
Insuficienta renalaN

 

• Medicamente: traseul electroforetic poate fi distorsionat de: asparaginaza, heparina. Pot exista interferente medicamentoase si la: diuretice, betablocante, antagonisti de calciu, retinoizi, cimetidina, tamoxifen4.

 

Bibliografie

1. Frances Fischbach. Chemistry studies. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests, Lippincott Williams & Wilkins, USA, 8 ed. 2009, 459, 461-462.

2. Jacques Wallach. In Interpretarea testelor de diagnostic, Editura Stiintelor Medicale, Bucuresti, 7 ed. 2006, 687–707.

3. Lothar Thomas. 1998. Plasma proteins. In Clinical Laboratory Diagnostics, TH-Books, Frankfurt/Main, Germany 1998, 170–184.

4. Norbert W Tietz. General Clinical Tests. In Clinical Guide to Laboratory Tests, W.B.SAUNDERS, USA, 3 ed. 1995, 402-403.

5. David Jacobs, Lowell Tilzer. In Laboratory Test Handbook. Lexi-Comp Inc. Jaffe, USA, 3 Ed., 1994, 281.

6. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.

Abonează-te la Newsletter