facebook

Epstein-Barr-Virus (EBV) ADN in LCR

280 Lei
Trimite pe e-mail acest articol
Printeaza acest articol

Informatii generale si recomandari

Virusul Epstein-Barr (EBV) este asociat cu un spectru larg de afectiuni benigne si maligne ce include: mononucleoza infectioasa, limfomul, sindromul limfoproliferativ posttransplant si carcinomul nazofaringian.

Determinarea genomului viral EBV-ADN este din ce in ce mai mult utilizata in laboratoarele clinice in diagnosticul si monitorizarea afectiunilor induse de aceasta infectie5.

Infectiile EBV sunt larg raspandite astfel ca pana la virsta de 35-40 ani 95% dintre persoanele  adulte au venit in contact cu acest virus. Multi copii dobandesc infectia in primii de viata, insa in majoritatea cazurilor aceasta este asimptomatica sau evolueaza ca o infectie usoara de tract respirator superior7. La adolescent si adultul tanar infectia EBV primara poate determina, in 35-50% din cazuri, mononucleoza infectioasa – o afectiune limfoproliferativa benigna caracterizata prin febra, astenie fizica, faringita si poliadenopatii.

Infectiile primare se caracterizeaza  prin viremii crescute care inregistreaza scaderi pana la valori nedetectabile pe masura ce sistemul imun recunoaste si controleaza infectia. Ca si alte virusuri herpetice, EBV poate sa ramana in organism intr-o stare dormanta ani de zile (infectie latenta). Reactivarile periodice sunt insotite de viremii tranzitorii. Unii pacienti dezvolta ulterior neoplazii asociate infectiei EBV iar acestia prezinta ca trasatura definitorie valori foarte ridicate ale viremiei. Astfel, determinarea cantitativa EBV-ADN nu detecteaza numai infectia activa ci constituie si un fi “marker tumoral” pentru anumite tipuri de procese maligne2;3;8.

Testul de detectie a genomului EBV (EBV-ADN) in sange poate fi util in diagnosticul mononucleozei infectioase in stadiu precoce precum si in situatiile in care markerii serologici nu ofera rezultate concludente.

Genomul EBV a fost depistat in sangele pacientilor atat in infectiile primare cat si in reactivari. Conform unui studiu, utilizarea metodei moleculare a crescut cu peste 16%  numarul cazurilor diagnosticate6.

Complicatiile neurologice in mononucleoza infectioasa au fost documentate pentru prima data in urma cu peste 70 ani. Incidenta exacta a acestora nu este cunoscuta, dar este estimata la 1-5% din cazuri. EBV produce afectiuni atat ale sistemului nervos central cat si periferic. Prezenta EBV-ADN in LCR a fost demonstrata astfel la pacienti cu meningita aseptica, encefalita, mielita si neuropatie (oftalmoplegie, plexopatie lombosacrata, neuropatie senzoriala sau autonoma)1.

Alaturi de diagnosticul complicatiilor neurologice ale infectiei primare, EBV-ADN in LCR constituie un marker non-invaziv pentru cazurile de limfom al sistemului nervos central asociate cu sindromul imunodeficientei dobandite SIDA (sensibilitate de 83-100% si specificitate >90% ca „marker tumoral”)4.

Pregatire pacient – nu este necesara5.

Specimen recoltata) sange venos; b) lichid cefalorahidian recoltat prin punctie lombara5.

Recipient de recoltare – a) vacutainer ce contine EDTA ca anticoagulant; b) recipient steril pentru LCR5.

Cantitate recoltata – a) cat permite vacuumul; b) minimum 2 mL5.

Prelucrare necesara dupa recoltare – a) proba nu va fi centrifugata5.

Cauze de respingere a probei – a) probe vechi, coagulate, hemolizate; folosirea heparinei ca anticoagulant5.

Stabilitate proba – probele de sange sau de LCR sunt stabile 1 saptamana la 2-4°C5.

MetodaReal-time PCR Light-Cycler: reactie de polimerizare in lant cu detectie in timp real a produsului PCR  acumulat, prin masurarea fluorescentei emise5.

Valori de referinta – EBV-ADN nedetectabil5.

Limita de detectie – 1.8 UI/µL5.

Interpretarea rezultatelor

Obtinerea unui rezultat pozitiv in LCR sustine diagnosticul clinic de afectiune SNC cauzata de EBV7.

Limite si interferente

Un rezultat negativ in LCR nu elimina posibilitatea unei infectii SNC cauzata de EBV7.

La pacientii cu SIDA pot exista ocazional rezultate fals pozitive sau fals negative pentru EBV-ADN in LCR; in situatiile neconcludente se va recurge la biopsie cerebrala pentru a confirma sau infirma un limfom primar SNC4.

 

Bibliografie

1. Arshad Majid et al. Epstein–Barr virus myeloradiculitis and encephalomyeloradiculitis. In Brain, Vol. 125, No. 1, 159-165, January 1, 2002.

2. De David H. Persing, Thomas F. Smith, Fred C. Tenover. PCR Detection and Typing of Epstein-Barr Virus. In Diagnostic molecular microbiology. 1993. 344-355

3. Gulley ML, Tang W. Laboratory Assays for Epstein-Barr Virus-Related Disease. In J Molec Diagn, 2008; 10:279-292.

4. Guy Boivin. Diagnosis of herpesvirus Infection of the Central Nervous System. In Herpes 11. Supplement 2004; 2, 49-54.

5. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2015. Ref Type: Catalog.

6. Luderer Rianne et al. Real Time Epstein-Barr Virus PCR for diagnosis of primary EBV infections and EB reactivation. In Molecular Diagnosis, 2005; 9 ( 4): 195-200.

7. Mayo Clinic/Mayo Medical LaboratoriesTest Catalogs and Guides. Epstein-Barr Virus (EBV) by Rapid PCR. www.mayomedicallaboratories.com. Ref Type: Internet Communication.

8. Ryan JL, Fan H, Swinnen LJ, Schichman SA, Raab-Traub N, Covington M, Elmore S, Gulley ML. Epstein- Barr Virus (EBV) DNA in plasma is not encapsidated in patients with EBV-related malignancies. In Diagn Mol Pathol. 2004;13:61–68.

Abonează-te la Newsletter