facebook

Explorarea infertilităţii masculine

Trimite pe e-mail acest articol
Printeaza acest articol

Infertilitatea se defineşte ca incapacitatea unui subiect sau unui cuplu de a avea descendenţi la doi ani de raporturi sexuale regulate, neprotejate.

Se admite ca 10-15% din cupluri sunt infertile (nu pot avea copii). Responsabilitatea pentru infertilitate revine femeii în 40% din cazuri, bărbatului în 40% din cazuri; în 20% din cazuri fiind implicaţi ambii parteneri. Depistarea implicării factorului masculin în etiologia infertilităţii de cuplu se poate face foarte rapid prin efectuarea spermogramei, motiv pentru care explorarea infertilităţii într-un cuplu este de preferat să înceapă cu aceasta testare, după o anamneză şi un examen clinic amănunţit.
Spermograma
Spermograma este o examinare simplă şi extrem de utilă pentru explorarea funcţiei testiculului. Spermograma reprezintă examinarea macroscopică şi microscopică a spermei eliberată în urma unei ejaculări.
Recoltarea spermei se poate face prin două metode:
  • masturbarea – cea mai recomandată. Se efectuează după o perioadă de abstinenţă sexuală de 3-4 zile (dar nu mai mult de 7 zile pentru a evita moartea spermatozoizilor). Se recoltează într-un recipient steril. Recoltarea în prezervativ nu este recomandată deoarece prezervativele obişnuite conţin substanţe spermicide care imobilizează sau chiar dezintegrează spermatozoizii.
  • contactul sexual întrerupt se recomandă la cei ce refuză, din motive religioase sau psihologice masturbarea. Dezavantajele constau în contaminarea cu celule vaginale, floră vaginală şi leucocite care modifică mobilitatea spermatozoizilor.
Există situaţii care pot modifica temporar spermograma: sindrom febril prelungit (> 38 grade Celsius), stres fizic sau psihic, stări carenţiale, administrare cronică sau intensivă de medicamente. Aceste situaţii trebuie aduse la cunoştinţa medicului curant sau medicului de laborator care efectuează această analiză.
Numărul de spermatozoizi considerat compatibil cu fecunditatea a variat de la 80 de milioane/ml (Moeneh, 1930) la 20 de milioane/ml (articolele actuale). În funcţie de perioada de abstinenţă la un singur subiect pot exista variaţii de 15-80 milioane/ml.
În afara numărului de spermatozoizi se mai urmăreşte mobilitatea şi morfologia acestora. Mobilitatea spermatozoizilor se urmăreşte la 30 minute, 60 minute şi 180 minute după recoltare. Există situaţii în care numărul spermatozoizilor este normal, dar mobilitatea acestora este prea scăzută sau absentă, situaţii care fac improbabilă înaintarea spermatozoizilor spre ovul pentru a fi posibilă fecundarea. În unele cazuri se urmăreşte mobilitatea spermatozoizilor şi la 24 ore după recoltare (păstrarea spermei se face la termostat la 37 grade Celsius). Morfologia spermatozoizilor este şi ea importantă deoarece unele cazuri de infertilitate sunt date de anomalii ale spermatozoizilor (cap prea mic sau prea mare, coadă dublă, cap dublu, spermatozoizi imaturi) care astfel nu sunt apţi pentru a fecunda ovulul chiar dacă numărul spermatozoizilor este normal.
În funcţie de necesităţi se mai pot face analize biochimice, imunologice şi bacteriologice ale spermei.
Rezultatele spermogramei ne vor aduce informaţii referitoare la fertilitatea masculină.
Spermograma modificată
O spermogramă care prezintă diferite modificări ne va orienta spre alte analize care să elucideze cauzele şi gradul infertilităţii masculine. În continuare se pot face determinări hormonale:
  • dozare de hormoni testiculari (testosteron, testoteron liber), DHEA-S (dehidroepiandrosteron sulfat), SHBG (proteina care leagă hormonii sexuali).
  • dozare de FSH (hormon foliculostimulant) şi LH (hormon luteinizant). Ambii hormoni sunt produşi de hipofiză şi stimulează activitatea celulelor testiculare şi producţia de spermatozoizi.
  • dozarea de Prolactină (tot un hormon hipofizar) a cărui producţie în exces (hiperprolactinemiile) determină o scădere a hormonilor testiculari şi a producţiei de spermatozoizi, iar în cazurile mai avansate pot apare şi tulburări de dinamică sexuală, până la impotenţă.
Dacă valorile hormonale sunt normale se pot face în continuare determinări imunologice, în special dozarea anticorpilor antispermatozoizi. Există cazuri în care organismul poate produce anticorpi împotriva propriilor spermatozoizi ceea ce poate determina distrugerea sau imobilizarea spermatozoizilor.
O spermogramă normală ne va îndrepta atenţia asupra analizelor pentru fertilitatea feminină care sunt mai numeroase şi mai complexe.

Dr. Liliana Lup
Medic primar laborator
Laboratorul Synevo Satu Mare

Abonează-te la Newsletter