facebook

Fosfataza alcalină de origine osoasă (ostaza)

170 Lei
Trimite pe e-mail acest articol
Printeaza acest articol

Sinonime – ostaza1;2.

Informaţii generale

Serul uman conţine un amestec variabil de izoenzime ale fosfatazei alcaline (ALP) provenite în principal din ficat, intestin, rinichi şi os. In timpul sarcinii fosfataza alcalină poate fi derivată din placentă. Anumite tumori maligne pot de asemenea produce o izoenzimă ALP5.

Fosfataza alcalină de origine osoasă, enzima isoformă a fosfatazei alcaline, este o glicoproteină tetramerică care se găseşte pe suprafaţa osteoblastului şi este eliberată în circulaţie prin acţiunea enzimei fosfatidil-inozitol-glicanaza. Ostaza intervine în calcificarea matricei osoase prin  clivarea pirofosfatului – un inhibitor al mineralizarii osoase5. Fosfataza alcalină osoasă este cunoscută astfel ca un indicator sensibil şi fidel al metabolismului osos. Are un timp de înjumătăţire lung, nu este afectată de clearance-ul renal şi nu prezintă variaţii diurne.

Un nivel ridicat al izoenzimei osoase este întâlnit în perioada de creştere osoasă, în cursul procesului de vindecare a fracturilor, cât şi în afecţiuni ale sistemului osos caracterizate prin hiperactivitate osteoblastică şi remodelare osoasă cum ar fi boala Paget, rahitism, osteomalacie, acromegalie, osteosarcom, sarcom Ewing, metastaze osoase (în special asociate cu carcinom prostatic şi mamar)2;3;4.

Impreună cu ceilalţi markeri de formare sau resorbţie osoasă, ostaza poate fi utilizată în monitorizarea tratamentului antiresorbtiv la femeile cu osteoporoză aflate în perioada post-menopauză4.

Recomandări pentru determinarea fosfatazei alcaline de origine osoasă – utilitate în diagnosticul şi evaluarea severităţii afecţiunilor metabolice ale osului cum ar fi boala Paget, osteomalacie, precum şi a altor condiţii asociate cu turn-over crescut: acromegalie, hiperparatiroidism, tumori osoase primare sau metastatice; monitorizarea eficienţei terapiei antiresorbtive în osteoporoză şi boala Paget4; monitorizarea tratamentului cu hormon de creştere3. 

Pregătire pacient à jeun1.

Specimen recoltat sânge venos1.

Recipient de recoltare vacutainer fără anticoagulant, cu /fără gel separator1.

Cauze de respingere a probei – specimen intens hemolizat1.

Prelucrare necesară după recoltare – se separă serul prin centrifugare1.

Volum probă – 2 mL ser1.

Stabilitate probă serul separat este stabil 7 zile la 2-8°C şi timp îndelungat la -70°C; nu decongelaţi/recongelaţi1.

Metodă imunochimică cu detecţie prin chemiluminiscenţă (CLIA)1.

Valori de referinţă1

Ostaza

Femei
premenopauză4.9-26.6μg/L
postmenopauză5.2-24.4μg/L
 
Bărbaţi5.5-22.9μg/L

Interpretarea rezultatelor

  • In mod normal nivelul seric al izoenzimei osoase este ridicat la copiii în creştere, de aceea în tabelul de mai jos sunt prezentate valorile de referinţă ale ostazei în funcţie de grupa de sex şi vârstă1:

Vârstă

Fete

Băieţi

< 3 ani

41.9 – 107.0

43.4 -104.8

3 – 4 ani

29.5 – 108.5

29.7 – 84.8

4 – 6 ani

21.9 – 115.4

48.8 – 109.0

6 – 8 ani

37.1 – 147.9

52.6 – 123.0

8 – 10 ani

42.0 – 107.6

52.3 – 105.4

10 – 12 ani

38.6 – 111.2

55.7 – 152.3

12 – 14 ani

13.7 – 109.8

15.5 – 134.0

14 – 16 ani

10.2 – 72.6

16.6 – 127.9

16 – 18 ani

5.9 – 20.0

11.0 – 77.6

 

  • Boala Paget, o afecţiune ce apare la persoanele cu vârsta de peste 50 ani, se caracterizează prin leziuni osteolitice uni- sau multifocale localizate de obicei la nivelul femurului, pelvisului şi coloanei vertebrale. La aceşti pacienţi se observă creşteri semnificative ale fosfatazei alcaline serice, astfel că pot fi întâlnite valori de peste 10-25 de ori limita superioară a intervalul de referinţă. Există totuşi bolnavi cu forme mai puţin agresive de boală Paget, care au concentraţii de ALP total la limita superioară a intervalului de referinţă şi la care ostaza reprezintă un indicator mai sensibil al activităţii metabolice osoase3. De asemenea fosfataza alcalină de origine osoasă scade în cursul tratamentului antiresorbtiv din boala Paget având astfel utilitate în monitorizarea eficienţei terapiei4.
  • Creşteri moderate pot fi observate în osteomalacie, în timp ce în rahitism concentraţia de ALP osoasă poate depăşi de 2-4 ori valoarea normală.
  • Acromegalia determină modificări ale izoenzimei osoase, prin stimularea concentraţiei de IGF-1, care activează osteoblastele şi implicit formarea de os.
  • Timp de 3-4 luni după un transplant renal ALP de origine osoasă poate înregistra valori ridicate din cauza administrării de substanţe imunosupresoare, cum ar fi corticosteroizii sau ciclosporina A3.
  • Concentraţiile de ostază pot fi monitorizate în dinamica în cursul tratamentului antiresorbtiv din osteoporoză. Mai multe studii au arătat faptul că un tratament este eficient dacă se obţine o scădere a nivelului ostazei cu cel puţin 25% faţa de nivelul bazal, în decurs de 3-6 luni de la iniţierea terapiei. Prin monitorizarea tratamentului se pot identifica pacienţii non-responderi la tratament; pe de altă parte demonstrarea precoce a răspunsului biochimic al osului  poate îmbunătăţi şi stimula complianţa pacientului la terapie4.
  • Tratamentul cu hormon de creştere al copiilor cu nanism implică costuri ridicate, de aceea este nevoie de un marker predictiv, uşor de determinat şi care să ofere precoce informaţii asupra răspunsului la tratament. Studii efectuate în acest domeniu au dus la concluzia că ALP de origine osoasă este un indicator important în monitorizarea terapiei cu preparate de hormon de creştere. Astfel, se consideră că tratamentul este eficient dacă se obţine o creştere semnificativă a ostazei faţă de nivelul dinaintea tratamentului3.
  • In hiperparatiroidismul primar ALP total înregistrează valori normale sau uşor crescute; există însă o creştere mult mai marcată a ostazei care reflectă mai bine modificările sistemului osos.
  • Tratamentele prelungite cu antiepileptice (fenitoină, fenobarbital, primidona, carbamazepina) pot determina în timp osteomalacie şi concentraţii ridicate de fosfatază alcalină de origine osoasă, chiar dacă uneori nivelul total de ALP este normal. Anticonvulsivantele inhibă secreţia de calcitonina, ceea ce duce la o creştere a resorbţiei osoase şi modificări ale nivelului de ALP.
  • Monitorizarea pacienţilor cu neoplasm de prostată prin PSA şi ostază poate îmbunătăţi specificitatea informaţiilor cu privire la extinderea bolii şi dezvoltarea metastazelor osoase5.
 
Limite şi interferenţe
Ostaza nu trebuie folosită ca test screening pentru osteoporoză4.

 

Bibliografie

1. Laborator Synevo. Referinţe specifice tehnologiei de lucru utilizate 2009. Ref Type: Catalog.
2. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Bone-specific Alkaline Phosphatase, Serum. www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet Communication.
3. Lothar Thomas. Enzymes. In Clinical Laboratory Diagnostics-Use and Assessment of Clinical Laboratory Results. TH-Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany, 1 Ed., 1998, 36-45.
4. Mayo Clinic. Mayo Medical Laboratories. Test Catalog: Bone Alkaline Phosphatase, Serum. www.mayomedicallaboratories.com. Ref Type: Internet Communication.
5. Richard A. McPetersen, Matthew R. Pincus. Biochemical Markers of Bone Metabolism. Clinical Enzymology. In Henry’s Clinical Diagnosis and Management by Laboratory Methods – Sauders Elsevier 21-Ed 2007, 181, 255-257.
Abonează-te la Newsletter