Fosfataza alcalina

13 Lei
Trimite pe e-mail acest articol
Printeaza acest articol

Informatii generale

Fosfataza alcalina (ALP) este o enzima ce face parte din clasa hidrolazelor (ortofosfomonoesterfosfohidrolaza) si este alcatuita in principal din trei forme izoenzimatice (hepatobiliara, osoasa, intestinala), la care se adauga in timpul sarcinii o forma tranzitorie (forma placentara). Desi se poate face o evaluare rezonabila in privinta originii hepatice sau non-hepatice a cresterii fosfatazei alcaline utilizand doar date clinice, exista si metode biochimice ce pot face diferentierea intre izoenzime1;3 .

Recomandari pentru determinarea fosfatazei alcaline

Determinarea fosfatazei alcaline este de obicei folosita pentru diagnosticul diferential al bolilor hepatice. Alta arie de utilizari clinice include afectiunile osoase, fiind la ora actuala singura enzima cu importanta practica pentru patologia tesutului osos, si in hiperparatiroidism. In tumorile de diverse etiologii fosfataza alcalina are valoare de marker tumoral (depistarea metastazelor hepatice sau osoase)1;5.

Pregatire pacient – à jeun (pe nemancate)4.

Specimen recoltat – sange venos4.

Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator4.

Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin centrifugare4.

Volum proba – minim 0.5 mL ser4.

Cauze  de respingere a probei – specimen intens hemolizat, lipemic sau contaminat bacterian4.

Stabilitate proba – serul separat este stabil 7 zile la temperatura camerei; 7 zile la 4-8°C; 2 luni la -20°C4.

Metoda - spectrofotometrica (test colorimetric)4.

Valori de referinta - sunt dependente de varsta si sex4:

Varsta

Valori ( U/L)

0-6 luni

<449

7-12 luni

<462

1-3 ani

<281

4-6 ani

<269

7-12 ani

<300

M: 13-17 ani   

F:  13-17 ani

     <390      

<187

M: >17 ani

F:  >17ani

            <129                          <104

 

Factor de conversie: U/L x 0.0167 = µkat/L.

Limita de detectie0.67U/L(0.011 µkat/L)4. 

Valorile mai mari inregistrate la copii se asociaza cu perioada de crestere osoasa.

Interpretarea rezultatelor

Cresteri

Valori crescute de origine hepatica: cele mai marcate cresteri se intalnesc in obstructia mecanica a cailor biliare extrahepatice sau in colestaza intrahepatica:

- o crestere de 10 ori – in cancer de cap de pancreas, litiaza coledociana, hepatita colestatica medicamentoasa;

- o crestere de 5-20 ori – in ciroza biliara primitiva, carcinoame hepatice primare sau metastatice; 

- cresteri usoare/moderate (de 2 ori normalul) se inregistreaza in hepatita virala si ciroza;

- in mononucleoza infectioasa si in infectia cu citomegalovirus pot aparea cresteri de pana la 5 ori normalul;

- in ingestia cronica de alcool fosfataza alcalina poate avea valoare normala sau crescuta, sunt insa constant crescute GGT, AST si eventual bilirubina5;

- valori crescute mai pot aparea in bolile hepatice de cauza infiltrativa (sarcoidoza, tuberculoza, amiloidoza, abcese)1.         

•  Valori crescute de origine osoasa: hiperparatiroidism; hipertiroidism; boala Paget; metastaze osoase; tumori osoase; osteomalacie, rahitism; in evolutia fracturilor multiple1.

•  Valori crescute de origine placentara: apar in saptamanile 16-20 ale unei sarcini normale, crescand pana la nivelul maxim (de 2 ori normalul) la debutul travaliului5.

Valori crescute de origine intestinala: in diverse afectiuni ulcerative ale tractului gastrointestinal, malabsorbtie severa, infarct intestinal.

Valori crescute in neoplasme: ocazional tumorile (in special hipernefromul) pot produce o fosfataza alcalina identica sau similara cu forma placentara (izoenzima Regan)5. 

Scaderi

• hipofosfatazia familiala; • hipotiroidism, cretinism; • malnutritie; • deficit de zinc; • deficit de magneziu; • femeile aflate in post menopauza cu osteoporoza care urmeaza tratament estrogenic substitutiv1;3.

Limite si interferente

Valoarea ALP interpretata izolat poate crea confuzii de diagnostic. Determinarea GGT reprezinta un test suplimentar util, pentru a confirma originea hepato-biliara a fosfatazei alcaline crescute in prezenta unor valori normale ale transaminazelor.

• Medicamente

Cresteri

Medicamente care produc colestaza: acid aminosalicilic, amitriptilina, steroizi anabolizanti, androgeni, azatioprina, benzodiazepine, carbamazepin, carbazona, clorotiazida, clorpropamida, acid clavulanic, dapsona.

Medicamente care produc afectare hepatocelulara: acetaminofen, alopurinol, acid aminosalicilic, amiodarona, amitriptilina, steroizi anabolizanti, androgeni, asparaginaza, aspirina, azatioprina, carbamazepin, chenodiol, clorambucil, cloramfenicol, clorpropamida, cimetidina, ciclosporina, danazol, dantrolen, dapsona, diclofenac, dicumarol (rar), disulfiram, eritromicina, estrogeni, etionamida, gliburid (glibenclamid), saruri de aur, imipramina, mercaptopurina, metimazol, acid nicotinic, nitrofurantoin, contraceptive orale, estrogeni, etanol (exces), etionamida, fluconazol, halotan, ibuprofen, imipramina, indometacin, saruri de fier (supradozare), izoniazida, ketoconazol, inhibitori de MAO, mercaptopurina, metotrexat, metoxifluran, metildopa, naproxen, papaverina, parametadion, penicilamina, peniciline, fenotiazine, fenilbutazona, progestative, propoxifen, sulfonamide, sulfone, sulindac, tamoxifen, tolbutamida, perhexilin, fenazopiridina, fenidiona, fenobarbital, fenilbutazona, fenitoin, plicamicina (mitramicina), probenecid, procainamida, propiltiouracil, pirazinamida, chinidina, rifampicina, salicilati, sulfasalazina, sulfonamide, tamoxifen, tetracicline, trimetadiona, acid valproic, vitamina A, warfarina (rar).

Multe alte medicamente pot determina cresteri care, in general, sunt tranzitorii, dar in anumite cazuri indica hepatotoxicitate. Acestea includ: acebutolol, aminoglutetimid, aminoglicozide, bromocriptina, carboplatin, captopril, cefalosporine, clindamicin, clotrimazol, colchicina, ciclosporina, citarabina, dapsona,  desipramina, dicumarol, didanosin, disopiramid, enalapril, etambutol, etopozid, filgrastim, flucitozin, foscarnet, ganciclovir, gentamicina, interferon, izotretinoin, ketoconazol, labetolol, levamisol, lincomicina, mebenzadol, mefenitoin, nifedipin, antiinflamatoare nesteroidiene (ex.: ibuprofen, naproxen), omeprazol, ondansetron, peniciline, fenitoina, propoxifen, protriptilina, streptozocin, sulfoniluree, tioguanina, ticlopidina, verapamil, zalcitabin2.

Scaderi: acyclovir, azatioprina, calcitriol, ciclosporina, contraceptive orale, clofibrat, danazol, estrogeni, pamidronat, penicilamina, prednisolon, prednison, tamoxifen, ursodiol, vitamina D2.

• Interferente analitice

Hemoliza intensa poate genera valori fals scazute ale fosfatazei alcaline4.

 

Bibliografie

1. Frances Fischbach. Chemistry Studies. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 8 Ed., 2009; 413-415.

2. Frances Fischbach. Effects of the Drugs on Laboratory Tests. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 8 Ed., 2009; 1222-1223.

3. Jacques Wallach. Analizele de sange. In Interpretarea testelor de diagnostic. Editura Stiintelor Medicale, Romania, 7 Ed., 2001; 73-76.

4. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2010. Ref Type: Catalog.

5. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Alkaline Phosphatase, Serum. www.labcorp.com . 2010. Ref Type: Internet Communication.