facebook

LTT-mase plastice dentare: TEGDMA, BISGMA, HEMA, metilmetacrilat, diuretandimetacrilat, 4, 4-izopropilidendifenol, etilenglicoldimetacrilat, N,N-dimetil-4-toluidin, benzoilperoxid, hidrochinona.

550 Lei
Trimite pe e-mail acest articol
Printeaza acest articol

Informatii generale

In stomatologie sunt utilizate la ora actuala aproximativ 45000 materiale diferite dintre care se estimeaza ca 9000 sunt incluse in tratamentele dentare propriu-zise.

Cele mai importante materiale dentare sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Metale si aliaje

Amalgame (Hg, Sn, Cu, Ag)

Aliaje cu metale nobile – EM (Au, Pt, Ag, Pd)

Aliaje – NEM (Co, Cr, Ni, Fe)

Aliaje cu o anumita proportie a amestecului (Pd, Ni, Au, Co, Sn)

Ceramica dentara (portelan dentar)

Folosita ca atare sau suflata pe un suport metalic (Au, titan)

Combinata cu: siliciu, aluminiu, metale alcaline sau alcalino-teroase si cu oxizi (pentru culoare)

Utilizata pentru coroane, aparate dentare cu bracket de ceramica, implanturi cu ceramica de zirconiu.

Mase plastice dentare

Folosite in medicina dentara conservativa sub forma de materiale compozite si compomeri pentru sigilarea fisurilor si ca adezivi pentru smalt si dentina, precum si in protetica pentru fixarea coroanelor si puntilor.

Compozitie:

• componenta organica (matrice): acrilat (de exemplu BisGMA,TEGDMA)

• material anorganic de umplere: cuart, ceramica, oxid, fluorid

• faza de legare intre materialul de umplere si faza organica (silan)

• sistem catalizator: benzoilperoxid, amina, hidrochinona, stabilizatori/inhibitori chimici.

Materiale pentru obturatia canalului

Conuri de gutaperca

Paste pentru obturatii provizorii sau definitive: pot contine eugenol, oxid de zinc, cadmiu, aldehida, epoxid, antibiotice, cortizon.

 

Metalele si masele plastice continute in materialele dentare constituie alergeni potentiali deoarece ionii metalici solubili sau monomerii se leaga de albumina si pot deveni haptene-alergeni fata de care sistemul imun reactioneaza specific. Cea mai mare putere alergenica o au ionii de nichel, dar si cei de aur, mercur, paladiu, argint, cobalt, rareori de platina si extrem de rar titan. Daca se face o ordonare a metalelor dupa rata de sensibilizare in populatie, atunci pe primul loc se afla nichelul, cu 15% la femei si 6% la barbati, urmat de aur cu 3.5-9% (in populatia feminina) si paladiu cu pana la 5-8% in populatia generala. In schimb la mercur nu sunt diferente intre sexe, cu 9.6% reactii clinice simptomatice la purtatorii de amalgame. Pentru alte metale (platina, argint, cupru, iridiu) rata de sensibilizare este sub 1%. In cazul masele plasice sunt putine cercetari stiintifice si lipsesc studiile de amploare. Totusi sunt indicii ca acrilatul ar fi principalul material responsabil de sensibilizari. De mentionat sunt: 2-hidroxi-etil-acrilat (rata de sensibilizare 12.1%), 2-hidroxi-propil-metacrilat (12.0%) si 2-hidroxi-etil-metacrilat (11.4%)1.

Sunt publicate cateva studii care au evaluat prezenta alergiei la persoanele care au primit implanturi dentare. Astfel, un studiu desfasurat in perioada 2002-2004 a evaluat prevalenta alergiei la titan; desi s-a constatat o prevalenta redusa a alergiei (0.6%) in grupul total de pacienti cu implant dentar pe baza de titan, aceasta a fost semnificativa statistic in subgrupul de pacienti care au dezvoltat manifestari alergice (sau chiar esec al acestuia) dupa aplicarea implantului5. Un alt studiu efectuat in Germania a aratat ca dezintegrarea precoce a implantului este strans asociata cu reactiile alergice fata de metalele din implant6.

La materialele dentare apar in principal alergii de tip IV cu producerea de numeroase citokine responsabile de fenomenele inflamatorii. Au fost descrise doar cazuri rare de hipersensibilitate de tip I la mercur, mase plastice si materiale de obturatie nemetalice.

O sensibilizare se poate evidentia prin simptome locale sau sistemice.

Semnele locale sunt reprezentate de stomatita, lichen ruber plan, gingivita, parodontita. Ca simptome locale sunt descrise arsuri ale limbii, nevralgii dentare, ca si tulburari de masticatie.

Simptomele generale includ: cefalee, migrene, nevralgii, mialgii, artralgii, parestezii, oboseala, insomnii si tendinta la depresie1.

Pentru a demonstra sensibilizarea este folosit frecvent testul epicutan (patch test) bazat pe principiul unei reactii de hipersensibilitate de tip IV. Are drept scop inducerea unei inflamatii alergice pe suprafate cutanate mici (de obicei pe spate) prin aplicarea unui set de alergeni standard continuti in discuri acoperite cu plasturi hipoalergenici; plasturii vor fi indepartati dupa 48 ore si se va efectua prima citire a testului de catre medicul specialist dermatolog sau alergolog; in cazul unui reactii pozitive se va constata aparitia edemului si eritemului caracteristic sensibilizarii. Interpretarea finala se face dupa inca 48 ore pentru a creste sansa obtinerii unui rezultat pozitiv.  Dezavantajele testului constau in faptul ca evaluarea este subiectiva, iar reproductibilitatea reactiilor slab pozitive problematica. De asemenea testul epicutan nu evidentiaza sensibilizarile sistemice. Cu toate acestea un test clar pozitiv dovedeste o sensibilizare in timp ce un test negativ nu exclude o sensibilizare sistemica.

O alternativa pentru testul patch este testul de transformare limfoblastica (LTT), care masoara gradul de reactivitate (proliferare) a limfocitelor dupa expunerea la alergeni. LTT pentru metale, mase plastice si alte materiale folosite in medicina dentara a fost testat riguros in ultimii opt ani, optimizat si la ora actuala este stabilit faptul ca sensibilizarea poate fi dovedita prin masuratori obiective. Un studiu efectuat recent, care a inclus 700 pacienti a demonstrat ca testul LTT optimizat constituie un instrument foarte util pentru identificarea sensibilizarii la persoanele simptomatice cu expunere la metale (inclusiv la subiectii  cu materiale dentare). Mai mult, testul este util si in scop de monitorizare deoarece s-a constatat ca dupa evitarea constanta a expunerii la metalele incriminate reactivitatea limfocitara se normalizeaza (LTT devine negativ).

In concluzie, pentru medicina dentara exista disponibile doua tipuri de teste (epicutan si LTT) care trebuie privite nu ca  alternative, ci ca metode complementare de punere in evidenta a sensibilizarilor. In cazul controlului preventiv este de preferat totusi LTT1;2;3;4.

Indicatiile LTT pentru materiale dentare

1. suspiciune de hipersensibilitate fata de materiale dentare in cazul simptomelor locale sau generale (scop curativ); 

2. excluderea unei hipersensibilitati de tip IV existente  fata de metale sau materiale plastice la persoanele cu istoric sugestiv (scop preventiv).

In cazul sensibilizarii dovedite trebuie bine analizat daca materialul respectiv trebuie indepartat si inlocuit. Hotaratoare este severitatea simptomatologiei si in nici un caz un test pozitiv izolat. In acelasi timp trebuie eliminate alte surse de expunere1;4.

Specimen recoltat -sange venos4. 

Recipient de recoltare – vacutainer cu heparinat de litiu; vacutainer fara anticoagulant cu gel activator4.

Volum proba – 20 mL sange heparinat si 5 mL ser4.

Stabilitate proba -sangele trebuie sa ajunga in max. 24 ore la laboratorul la care se efectueaza testul si in aceasta perioada se pastreaza la temperatura camerei. Este contraindicata refrigerarea probei4.

Cauze de respingere a probei – specimene care au depasit intervalul de stabilitate, probe refrigerate sau congelate4.

Metoda – incorporarea unui nucleozid radioactiv (timidina) in ADN-ul celular.

In laborator sunt disponibile urmatoarele teste:

LTT – metale: 15 metale standard: aur, nichel, paladiu, crom, cobalt, molibden, titan,platina, aluminiu, cadmiu, mercur, cupru, argint, zinc (amalgam), etilmercur. 

LTT – amalgam: parti componente ale amalgamului si legaturi organice ale mercurului: mercur, cupru, argint, zinc (amalgam), etilmercur, fenilmercur, metilmercur.

LTT – aliaje cu aur: aur + parti componente: argint, platina, cupru, paladiu, zinc, galiu, indiu, iridiu, rodiu, tantal, ruteniu.

LTT – mase plastice dentare:TEGDMA, BISGMA, HEMA, metilmetacrilat, diuretandimetacrilat, 4,4-izopropilidendifenol, etilenglicoldimetacrilat, N,N-dimetil-4-toluidin, benzoilperoxid,hidrochinona. 

LTT – metale pentru implant: titan, vanadiu, aluminiu, crom, cobalt, molibden, metilmetacrilat, nichel, N,N-dimetil-p-toluidina, peroxid de benzoil, hidrochinona, oxid de zirconiu, gentamicina.

LTT – ceramica si cimenturi: vanadiu, aluminiu, titan, cobalt, crom, bariu, siliciu, bor, mangan, cobalt, antimoniu, ciment fosfat (Harvard), ciment glasionomer (Ketac Bond).

LTT –  Dental-check (profil combinat): metale – aur, argint, paladiu, nichel, zinc, crom, cobalt, cupru, platina, mercur, mase plastice: metilmetacrilat (MMA,PMMA) hidroxietilmetacrilat (HEMA),TEGDMA, BISGMA.

LTT – material selectat: se trimite un material pregatit in laborator (aliaje, cimenturi, materiale protetice, adezivi)4.

Interpretarea rezultatelor

1. Rezultat negativ

SI <2 = nu exista sensibilizare de tip IV fata de materialele dentare testate.

2. Rezultat pozitiv

SI cuprins intre 2 si 3: rezultat inalt sugestiv pentru o reactie pozitiva;

SI >3: rezultat net pozitiv.

3. Rezultat neconcludent

Apare in situatia in care nu s-au obtinut criteriile de validare fie a controlului pozitiv (lipsa de activare policlonala a limfocitelor), fie a controlului negativ (proliferare spontana crescuta). In conditiile in care recoltarea si transportul probei s-au efectuat in conditii adecvate, lipsa de validare a testului se poate datora:

– tratamentului prelungit cu imunosupresoare;

– proliferarii spontane crescute ca urmare a unei hiperactivitati a sistemului imun4.

Limite si interferente

Un rezultat pozitiv evidentiaza prezenta unui numar crescut de celule T cu memorie alergen-specifice, indicand sensibilizarea limfocitelor si predispozitia catre reactiile alergice, fara ca aceasta sa conduca in mod necesar la manifestari clinice. Pe de alta parte, un rezultat negativ nu exclude sensibilizarea la un material dentar3;4.

 

Bibliografie

 1. Claus-Hermann Bückendorf . Umweltmedizinische Diagnostik zahnersatzinduzierter Schädigungen. In Umwelt Medizin Gesselschaft, 17(4), 2004.

2. Elizabeth Valentine-Thon, Kurt Müller, Gianpaolo Guzzi, Sybille Kreisel, Peter Ohnsorge, Martin Sandkamp. LTT-MELISA is clinically relevant for detecting and monitoring metal sensitivity. In Neuroendocrinol ogy Letters, 2006; 27 (Suppl.1):17-24.

3. Harald Renz et al. Leitlinie der Deutschen Gesellschaft für Allergologie und klinische Immunologie (DGAKI) unter Beteiligung des Arztverbandes Deutscher Allergologen (ÄDA), der Gesellschaft für Pädiatrische Allergologie und Umweltmedizin (GPA) und der Deutschen Dermatologische Gesellschaft (DDG). In Allergo J 2010; 19:110-128.

4. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.

5. Sicilia A, Cuesta S, Coma G, Arregui I, Guisasola C, Ruiz E. Titanium Allergy in Dental Implant Patients, presentation at EAO, Zürich 2006.

6. W. Niedermeier, B. Meyer, University of Cologne, School of Oral and Dental Medicine. Dental Implant Failure and Allergic Reactions. Poster at Brisbane Convention & Exhibition, Implant Prosthodontics & Materials.

Abonează-te la Newsletter