facebook

Timp de sangerare

14 Lei

Informatii generale

TS este un test de investigare a hemostazei primare, fiind astfel un indicator al eficientei fazelor vasculara si plachetara. TS depinde de functia si numarul trombocitelor, prezenta proteinelor plasmatice de adeziune, integritatea matrixului peretelui vascular3;6.

Pregatire pacient pacientul nu va lua medicamente care contin aspirina timp de 7 zile inainte de test si se va abtine de la consumul de bauturi alcoolice1.

Tehnica de efectuare se dezinfecteaza lobul urechii cu eter (nu cu alcool); se incizeaza ferm lobul cu lanteta de 1.5 mm latime si reglata la o adancime de 3 mm, declansandu-se concomitent cronometrul; din 30 in 30 de secunde se absorb picaturile de sange pe o hartie de filtru pana la oprirea sangerarii (metoda Duke)4.

Valori de referinta  – 1-4 minute (metoda Duke)1.

Valori critice – TS>15 minute3.

Semnificatie clinica

TS crescut:

1.  Trombocitopenii: – pentru 80000/µl,TS va fi ~10 minute, pentru 40000/µl TS va fi ~20 de minute, pentru mai putin de 10000/µl,TS va fi > 30 de minute daca functia trombocitara este normala3.

2.. Afectari ale functiei trombocitare

  ereditare: boala von  Willebrand, trombastenie Glanzmann, sindrom Bernard-Soulier, sindrom Wiskott-Aldrich, sindrom Chediak-Higashi;

dobandite: uremie, paraproteinemii (mielom multiplu, macroglobulinemia Waldenstrom), sindroame mieloproliferative acute si cronice, infectii virale, insuficienta hepatica severa, medicamente.

3Tulburari ale hemostazei secundare: la 20% din pacientii cu hemofilie, 30% din pacientii cu deficit de factor V, in unele cazuri de afibrinogenemie.

4.  Unele boli de tesut conjunctiv: sindrom Ehlers-Danlos1;5;6.

TS crescut in prezenta unui numar normal de trombocite indica prezenta bolii von Willebrand sau a unei disfunctii trombocitare.

Afectiunile vasculare cum sunt vasculitele alergice sau teleangiectaziile hemoragice ereditare nu se insotesc de obicei de prelungirea TS desi uneori pot apare sangerari spontane. 

TS scazut poate fi observat la unii pacienti cu hiperlipoproteinemie, diabet zaharat sau ateroscleroza. La acesti pacienti semnificatia clinica nu este precizata5. 

Limite si interferente 

TS trebuie efectuat de persoane experimentate.

Factorii analitici care pot fi standardizati sunt: lungimea, adancimea, orientarea si localizarea inciziei. Factorii analitici greu standardizabili sunt temperatura, gradul de irigare si textura pielii. La copii adancimea si lungimea inciziei trebuie sa fie mai mici decat la adult3;5.

La nou nascuti (in prima saptamana de viata) TS este mult scurtat3.

TS poate fi fals crescut in cazul consumului excesiv de alcool.

Prezenta unui timp de sangerare normal nu exclude un defect al hemostazei primare atunci cand exista in antecedente episoade hemoragice, iar testele de coagulare plasmatica sunt normale5.  

Un singur TS prelungit nu dovedeste prezenta unei afectiuni hemoragice. Deoarece o incizie incorecta poate leza miniarteriole din profunzimea lobului urechii, TS se va repeta si la celalalt lob3.

Interferente medicamentoase

Cresteri:  aspirina, antiinflamatoare nesteroidiene, antibiotice (peniciline, cefalosporine, nitrofurantoin), antidepresive triciclice (imipramin, amitriptilina), fenotiazine (clorpromazina, prometazina), anestezice (halotanl), metilxantine (cafeina, teofilin, aminofilin), altele (dextrani, blocanti ai canalelor de calciu, , beta-blocante, nitrati, heparina si anticoagulante orale, substante de contrast)1;2. 

 

Bibliografie

1. Caliopi Cutcudache. Trombocitopatii. In Paun R, Colita D. Tratat de Medicina Interna-Hematologie – partea a II-a, Bucuresti, 708, 713-714.

2. Frances Fischbach. APPENDIX J-Effects of the Most Commonly Used Drugs. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests, ed.7 Philadelphia, 2009, 1229.

3. Frances Fischbach. Blood Studies; Hematology and Coagulation. In A Manual of Laboratory and DiagnosticTests, ed 8, Philadelphia, 2009, 152-154.

4. Metode curente pentru analize de laborator clinic. Ministerul Sanatatii, Academia de Stiinte Medicale, Editura Medicala, 1982, 78-79.

5. Patscheke H,Ruf A..Hemostasis. In Lothar Thomas Clinical Laboratory Diagnostics- first edition, Frankfurt, Germany, 1998, 594-595.

6. Poppa C., Enache F. Metode de explorare a hemostazei. In Paun R, Colita D. Tratat de Medicina Interna-Hematologie- partea a II-a, Bucuresti, 1220-1221.

7. Wallach Jacques, MD. Hematologic Diseases; Coagulation Tests. In Interpretation of Diagnostics Tests-ed.6, 1996, 417-420.

Abonează-te la Newsletter