facebook

Vitamina A

170 Lei
Trimite pe e-mail acest articol
Printeaza acest articol

Informaţii generale

Vitamina A este o vitamină liposolubilă obţinută din două clase de compuşi:

– vitamina A naturală preformată: retinolul şi compuşii săi;
– precursorii de vitamina A (provitamina A): beta carotenul şi compuşii înrudiţi3

Sursele alimentare de vitamina A sunt reprezentate de:

– ficat (în concentraţie mare în cel de peşte şi de urs polar), lactate, galbenuş de ou – pentru retinol;
– fructe şi legume verzi, galbene, portocalii (brocoli, pepene galben, cartofi, morcovi, roşii, spanac) – pentru beta caroten.

Retinolul este indispensabil văzului (mai ales vederii crepusculare); de asemenea este necesar pentru creşterea şi diferenţierea ţesuturilor, creşterea osoasă, procesul de reproducere, dezvoltarea embrionară, sinteza glicoproteinelor, prevenirea cancerului şi afecţiunilor cardiovasculare. Împreună cu anumiţi carotenoizi, vitamina A creşte imunitatea scăzând riscul infecţiilor1;3.

Doza zilnică recomandată este de 800 μg la femei, copii peste 10 ani şi vârstnici; 1000 μg la bărbaţi, adolescenţi şi gravide; 1300 μg în perioada de lactaţie.

Deficitul de vitamina A apare într-o dietă săracă în produse lactate şi vegetale sau in sindroame de malabsorbţie3. Acesta reprezintă principala cauză de orbire datorată distrugerii corneei în ţările subdezvoltate din Africa, Orientul Mijlociu şi Asia de Sud-Est. Printre manifestările carenţei de vitamina A se numără modificări degenerative ale ochilor (xeroftalmie) şi pielii (descuamări). Pot fi afectate de asemenea epiteliile traheale, bronşice, ale tractului urinar, ductelor pancreatice, uterului şi glandelor salivare; se poate înregistra şi o scădere a imunităţii. Primul semn al deficitului de vitamina A este hemeralopia (pierderea acuităţii vizuale în lumină slabă).

Excesul de vitamina A poate fi toxic la persoanele tratate timp îndelungat cu suplimente alimentare ce conţin vitamina A. Manifestările intoxicaţiei cu vitamina A sunt diverse: piele uscată, glosită, vomă, alopecie, hipercalcemie, demineralizări osoase, adenopatii, hiperlipidemie, amenoree, creşterea tensiunii intracraniene cu edem papilar (manifestări de pseudotumor cerebri), fibroză hepatică cu hipertensiune portală. Femeile însărcinate care iau vitamina A în exces pot avea un făt cu malformaţii congenitale (craniofaciale, cardiace) sau pot suferi un avort spontan. Doze crescute de derivaţi sintetici ai retinolului sunt teratogene. Carotenul in exces poate determina o colorare portocalie a pielii ce poate fi confundată cu icterul. Toate manifestările intoxicaţiei cu vitamina A sunt reversibile după încetarea aportului excesiv1;3;4.

Recomandări pentru determinarea vitaminei A suspiciune clinică de deficit sau exces; monitorizarea tratamentului cu vitamina A1.

Pregătire pacientà jeun (pe nemâncate) minimum 8 ore; se va evita consumul de alimente ce conţin vitamina A cu 48 ore înaintea recoltării pentru pacienţii peste 6 luni şi cu 24 ore înaintea recoltării pentru cei <6 luni2.

Specimen recoltatsânge venos2.

Recipient de recoltare vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator4.

Prelucrare necesară după recoltarese separă serul prin centrifugare, se congelează imediat şi se acoperă cu o folie de aluminiu în vederea protejării de lumină; probele recoltate în afara laboratorului vor fi transportate în recipientul destinat probelor congelate2.

Volum probă minim 2 mL ser2.

Cauze  de respingere a probei – specimen intens hemolizat, lipemic, decongelat sau neprotejat faţă de lumină2.

Stabilitate probă – serul separat este stabil 1 lună la -20°C2.

Metodă cromatografie de lichide sub înaltă presiune (HPLC)2.

Valori de referinţă  

0.3 – 0.8 mg/L (300-800 μg/L).
Factor de conversie: μg/dL x 0.0349 = μmol/L2.

Interpretarea rezultatelor

Obţinerea unor valori scăzute indică un deficit de vitamina A datorat unui aport scăzut sau malabsorbţiei. O valoare <200 μg/L impune tratament cu vitamina A (recomandare OMS), iar scăderea sub 100 μg/L indică un deficit sever1. Valorile peste 1200 μg/L indică hipervitaminoza A şi posibilă toxicitate1;4.

Limite şi interferenţe

Ingestia acută de alcool poate determina niveluri serice crescute de vitamina A. Nerespectarea condiţiilor de recoltare à jeun sau administrarea unor suplimente de vitamine poate avea drept consecinţă obţinerea unor valori fals crescute1;4.

 

Bibliografie

1. Ball GFM: Vitamins: their role in the human body. Oxford, Blackwel Publishing, 2004, 133-187
2. Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
3. Martin J. Salwen. Vitamins and Trace Elements. In Henry’s Clinical Diagnosis and Management by Laboratory Methods.Sauders Elsevier 21-Ed 2007- 380-381; 383-384.
4. Ross AC: Vitamin A and carotenoids. In Modern Nutrition in Health and Disease. 10th edition. Edited by ME Shils, M Shike, AC Ross, et al. Philadelphia, Lippincott Williams and Wilkins, 2006, pp 351-375.
Abonează-te la Newsletter