Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH)

6 Lei
Trimite pe e-mail acest articol
Printeaza acest articol

Informatii generale

Sedimentarea hematiilor apare atunci cand eritrocitele agrega sub forma unei coloane. In mod normal hematiile dintr-o proba de sange sedimenteaza lent datorita incarcaturii de suprafata negative a acestora, care face ca celulele adiacente sa se respinga cand distanta intercelulara scade sub un nivel minim. In anumite afectiuni care determina cresterea proteinelor de faza acuta (α-globuline, fibrinogen) sau imunoglobulinelor, proteinele plasmatice se ataseaza pe suprafata hematiilor si reduc potentialul de suprafata determinand agregarea hematiilor si cresterea sedimentarii acestora2;4.

VSH-ul reprezinta rata la care sedimenteaza hematiile dintr-o proba de sange anticoagulat intr-o ora. Cu cat hematiile sedimenteaza mai repede, cu atat VSH-ul este mai mare, fiind un indicator de raspuns de faza acuta. O crestere a VSH-ului apare la cel putin 24 ore dupa initierea raspunsului inflamator, iar dupa incheierea raspunsului de faza acuta scade cu un timp de injumatatire de 96-144 ore.

In comparatie cu CRP si amiloidul A seric, VSH-ul este crescut si in situatiile in care se produce cresterea concentratiei imunoglobulinelor, complexelor imune si altor proteine4.

Indicatii

  • Test screening in suspiciunea de reactii inflamatorii, infectii, boli autoimune, discrazii plasmocitare.
  • Monitorizarea evolutiei si tratamentului in anumite boli: arterita temporala, polimialgie reumatica, artrita reumatoida, reumatism articular acut, lupus eritematos sistemic, boala Hodgkin, tuberculoza, endocardita bacteriana5.
  • Diagnosticul arteritei temporale, polimialgiei reumatice5.

VSH-ul nu este un test diagnostic pentru o anumita boala si nu trebuie utilizat pentru screening-ul pacientilor asimptomatici2.

Pregatire pacient - à jeun/postprandial; o masa lipidica poate determina alterari plasmatice2;3.

Specimen recoltat – sange venos3.

Recipient de recoltare – vacutainer cu citrat de sodiu 3.8% tamponat sau vacutainer cu EDTA K3 (pentru metoda microfotometrica capilara)3.

Cantitate recoltata – cat permite vacuumul; raportul sange/anticoagulant trebuie sa fie 4/13.

Cauze de respingere a probei – cantitate insuficienta, specimen coagulat, specimen hemolizat1.

Stabilitate proba

  • 2 ore la temperatura camerei (18-26°C): testul ar trebui efectuat la cel mult 2 ore dupa recoltare. Daca este ratata citirea la 1 ora, sangele nu poate fi remixat si refolosit pentru VSH. Testul trebuie efectuat la temperatura camerei3.
  • 12 ore la 2-8°C; daca sangele a fost refrigerat, trebuie reechilibrat la temperatura camerei inaintea efectuarii testului3.
  • 24 ore la 4 – 8 ° C -  pentru probele recoltate pe K3 EDTA ; sangele refrigerat, trebuie reechilibrat la temperatura camerei inaintea efectuarii testului3.

Metode

  • metoda manuala Westergren: se aseaza tubul in pozitie verticala intr-un suport gradat milimetric si se citeste nivelul de sedimentare a hematiilor in mm dupa 1 ora; in unele teste este citit rezultatul si dupa un interval de 2 ore, dar acesta nu furnizeaza informatii suplimentare3;4.
  • metoda automata de citire VSH (cu ajutorul unui sistem de raze infrarosii) 3.
  • metoda microfotometrica capilara: masoara capacitatea de  agregare a eritrocitelor (prima etapa a sedimentarii) in prezenta aglomerinelor, la 37°C.

Valori de referinta3

Barbati:                                                                      Femei:

<50 ani: <15 mm/h                                              <50 ani: <25 mm/h

>50 ani: <20 mm/h                                              >50 ani: <30 mm/h

Semnificatie clinica 

1. VSH crescut

  • Boli de colagen; este cel mai util test pentru diagnosticul si monitorizarea arteritei temporale, artritei reumatoide si polimialgiei reumatice.
  • Infectii, pneumonii, sifilis, tuberculoza, endocardita bacteriana subacuta.
  • Boli inflamatorii: boala inflamatorie pelvina acuta, guta, artrita, nefrita, nefroza.
  • Boli neoplazice.
  • Cresterea imunoglobulinelor serice, mielom multiplu, macroglobulinemie Waldenström.
  • Intoxicatii acute cu metale grele.
  • Distructii tisulare/celulare, infarct miocardic acut, postoperator (valorile crescute se pot mentine pana la 1 luna).
  • Toxemie, hipotiroidism, hipertiroidism.
  • Anemia acuta sau din bolile cronice.

! Un VSH moderat crescut trebuie intotdeauna investigat2;5.

2. VSH normal:

  • Policitemie vera.
  • Anemie feripriva.
  • Infectii virale necomplicate, mononucleoza infectioasa.
  • Insuficienta cardiaca congestiva, boala renala activa cu insuficienta cardiaca.
  • Alergie acuta.
  • Ulcer peptic.

! Un VSH normal nu exclude o boala organica non-inflamatorie, disfunctie de organ/neoplazie2;4.

Valori critice - cresteri extreme ale VSH apar in limfoame, carcinoame maligne de colon/san, mielom multiplu si artrita reumatoida2.

VSH >100 mm/h apare in: metastaze, boli renale (in special cele cu azotemie), infectii severe (osteomielita, endocardita bacteriana subacuta), polimialgie reumatica4.

Limite si interferente

1. Variatii fiziologice:

  • Menstruatia: VSH-ul creste in timpul ciclului menstrual, atingand nivelul maxim in faza premenstruala si scazand in timpul menstruatiei4.
  • Sarcina: VSH-ul creste continuu incepand cu a 4-a saptamana de sarcina pana in a 3-a saptamana postpartum2 si atinge un nivel maxim de pana la 45 mm/h in prima saptamana postpartum4.
  • Nou-nascuti: VSH-ul este scazut datorita hematocritului crescut si nivelului scazut de fibrinogen4.
  • Femei varstnice (70-89 ani) aparent sanatoase pot avea un VSH foarte mare (pana la 60 mm/h)2.

2. Factori care determina VSH crescut:

  • Sange refrigerat2.
  • Anemia: datorita numarului scazut de eritrocite; in anemia feripriva cresterea VSH nu corespunde numarului de eritrocite deoarece microcitoza concomitenta incetineste sedimentarea hematiilor.
  • Macrocitoza.
  • Medicamente: contraceptive orale, dextrani  (datorita absorbtiei pe suprafata eritrocitelor), anticonvulsivante, aspirina, carbamazepina, cefalotin, ciclosporina A, dexametazona, etretinat, fluvastatin, hidralazina, indometacin, isotretinoin, lomefloxacin, metisergid, misoprostol, ofloxacin, procainamida, propafenona, quinina, sulfametoxazol, zolpidem2;4.

3. Factori care scad VSH-ul:

  • Temperaturi >20-24°C4.
  • Hiperglicemia2.
  • Hiperlipoproteinemia (in special chilomicronii)4.
  • Hipofibrinogenemia.
  • Policitemia.
  • Hiperleucocitoza2.
  • Prezenta de eritrocite anormale: microcite, drepanocite, echinocite, poichilocite, stomatocite, acantocite, sferocite (prin scaderea suprafetei necesare pentru agregarea hematiilor)3.
  • Casexia5.
  • Medicamente: aspirina, aur, corticotropin, ciclofosfamida, glucocorticoizi, hidroxiclorochina, metotrexat, antiinflamatorii nesteroidiene, penicilamina, sulfasalzina, tamoxifen, trimetoprim2.

 

Bibliografie

1. DeMott W, Tilzer L. Hematology. In Laboratory Test Handbook, 3rd Edition, Hudson (Cleveland), 1994, 599-600.

2. Fischbach F, Dunning III M. Blood Studies: Hematology and Coagulation. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests, Philadelphia, 8 Ed, 2009, 110-111, 1237.

3. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2010. Ref Type: Catalog

4. Thomas L. Tests for the Diagnosis of Inflammation. In Clinical Laboratory Diagnostics, First Edition, Frankfurt/Main, 1998, 698-699.

5. Wallach J. Interpretarea testelor de diagnostic, Ed VII, Trad Ionescu R, Dragomir M, Ed Stiintelor Medicale, Buc, 115-117.