Teste de laborator

Pachete de analize medicale

Planșa anatomică

Senzorul de sanatate

Teste de la A la Z A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
Teste Laborator
Product categories
Pachete analize Plansa anatomica Quizz
< inapoi la lista

Echinococcus-serologie (confirmare)

Pret 820.00 lei

SKU: IM318 Durata 10 zile
* estimare valabilă doar pentru centrele din București
sânge venos

Informații generale

Echinococoza, denumită și hidatidoză sau boală hidatică, afectează peste 1 milion de oameni din întreaga lume. Speciile de Echinococcus sunt teniile sau cestodele, doua specii principale infectând omul: Echinococcus granulosus și Echinococcus multilocularis1.

În ceea ce privește distribuția geografică, E. granulosus poate fi găsit în întreaga lume, dar, mai frecvent, se găsește în zonele de pășunat rurale. E. multilocularis este localizată în mare parte în emisfera nordică. Gazdele definitive pentru E. granulosus sunt câinii sau alte canide, în timp ce gazda definitivă pentru E. multilocularis sunt vulpile și, într-o măsură mult mai mică, canidele2,3. Viermele Echinococcus se află în intestinul subțire al gazdelor definitive și eliberează ouăle care trec în fecale și sunt ingerate de o gazdă intermediară. Ouăle eclozează în intestinul subțire, eliberând o oncosferă care pătrunde în peretele intestinal și migrează prin sistemul circulator către diferite organe unde se dezvoltă într-un chist, care se mărește treptat, producând protoscolicii și chisturi4. Gazda definitivă se infectează după ingestia acestor chisturi infecțioase. Oamenii se infectează accidental după ingerarea ouălor de Echinococcus5.

La om, chisturile E. granulosus se dezvoltă de obicei în plămâni și ficat, iar infecția poate rămâne tăcută sau latentă timp de câțiva ani (5-20 de ani) înainte de creșterea chistului și manifestarea simptomelor. Manifestările simptomatice includ dureri toracice, hemoptizie și tuse in cazul afectării pulmonare și durere abdominală și obstrucție a căilor biliare în cazul infecției hepatice. Infecțiile cu E. multilocularis se manifestă mai rapid decât cele ale E. granulosus și similar cu o tumoră distructivă în creștere rapidă, rezultând apariția de dureri abdominale și obstrucție biliară. Ruperea chisturilor poate produce febră, urticarie și șoc anafilactic1-3.

Diagnosticul infecțiilor echinococice se bazează pe analiza caracteristică prin ultrasunete sau alte tehnici imagistice și  poate fi realizată si confirmarea serologică. Pot fi efectuate aspirații de lichid chistic cu ac fin. Cu toate acestea, puncția chistului prezintă riscul de scurgeri de lichide, care pot duce la reacții alergice severe6.

 

Recomandări pentru determinarea Echinococcus-serologie1-7

  • Detectarea anticorpilor împotriva speciilor de Echinococcus, inclusiv Echinococcus multilocularis și Echinococcus granulosus

Specimen recoltat – sânge venos6

Volum probă – 0.5 mL6

Cauze de respingere a probei6

  • Specimen hemolizat
  • Specimen lipemic

Stabilitate probă – serul refrigerat timp de 30 de zile6

Metodă – IHA/EIA

Valori de referință – pozitiv/negativ6

ECHAE = Echinoc. granulosus (IHA) < 1 :160 titru

ECIG =      Echinoc. granulosus IgG (EIT) < 6 MONA

ECHIGB = Echinoc. granulosus. IgG (WB) negativ

ECHIMB = Echinoc. granulosus. IgM (WB) negativ

ECHMU =   Echinoc. multilocularis IgG-Ak < 6 MONA

ECHMUB = Echinoc. multilocularis IgG WB negativ

 

Limite și interferențe6,7

În funcție de localizarea chistului, este posibil ca indivizii să nu dezvolte titruri de anticorpi suficient de mari pentru a fi detectabile prin teste serologice, ducând la rezultate fals negative. Chisturile localizate la plămâni, sistemul nervos central sau splină sau chisturile senescente, calcificate sau moarte, sunt asociate cu o reactivitate serologică mai mică.

Rezultate fals pozitive pot apărea la pacienții cu alte infecții cu helminți, inclusiv cu speciile Taenia, Schistosoma și Strongyloides. Este necesară deci, o corelare atentă cu constatările imagistice și istoricul expunerii.

  

Bibliografie

  1. Craig, P. S., Hegglin, D., Lightowlers, M. W., Torgerson, P. R., & Wang, Q. (2017). Echinococcosis: Control and Prevention. Advances in parasitology, 96, 55–158. https://doi.org/10.1016/bs.apar.2016.09.002
  2. Wuestenberg, J., Gruener, B., Oeztuerk, S., Mason, R. A., Haenle, M. M., Graeter, T., Akinli, A. S., Kern, P., & Kratzer, W. (2014). Diagnostics in cystic echinococcosis: serology versus ultrasonography. The Turkish journal of gastroenterology : the official journal of Turkish Society of Gastroenterology, 25(4), 398–404. https://doi.org/10.5152/tjg.2014.7112
  3. Uchiumi, L., Mujica, G., Araya, D., Salvitti, J. C., Sobrino, M., Moguillansky, S., Solari, A., Blanco, P., Barrera, F., Lamunier, J., Arezo, M., Seleiman, M., Yadon, Z. E., Tamarozzi, F., Casulli, A., & Larrieu, E. (2021). Prevalence of human cystic echinococcosis in the towns of Ñorquinco and Ramos Mexia in Rio Negro Province, Argentina, and direct risk factors for infection. Parasites & vectors, 14(1), 262. https://doi.org/10.1186/s13071-021-04753-y
  4. Larrieu, E., Gavidia, C. M., & Lightowlers, M. W. (2019). Control of cystic echinococcosis: Background and prospects. Zoonoses and public health, 66(8), 889–899. https://doi.org/10.1111/zph.12649
  5. Macpherson, C. N., Bartholomot, B., & Frider, B. (2003). Application of ultrasound in diagnosis, treatment, epidemiology, public health and control of Echinococcus granulosus and E. multilocularis. Parasitology, 127 Suppl, S21–S35. https://doi.org/10.1017/s0031182003003676
  6. Mayo Clinic. Mayo Medical Laboratories. Test Catalog. [on-line]: https://www.mayocliniclabs.com [Accesat la data de 06.09.2021]
  7. Schweiger, A., Grimm, F., Tanner, I., Müllhaupt, B., Bertogg, K., Müller, N., & Deplazes, P. (2012). Serological diagnosis of echinococcosis: the diagnostic potential of native antigens. Infection, 40(2), 139–152. https://doi.org/10.1007/s15010-011-0205-6
  8. https://www.cdc.gov/dpdx/diagnosticprocedures/serum/antibodydetection.html

 

< inapoi la lista

Pret 820.00 lei