facebook

Profil astm/rinită persistentă

Rinita alergică este o afecţiune inflamatorie a mucoasei nazale, indusă printr-o inflamaţie IgE mediată, secundară expunerii incidentale (sezoniere) sau persistente la alergene. Prevalenţa suferinzilor de rinită în rândul pacienţilor care solicită consulturi ORL şi de alergologie se situează între 28% şi 60%, iar incidenţa afecţiunii creşte odată cu vârsta. Dintre aceştia, aproape 50% sunt diagnosticaţi cu rinită alergică (RA). Prevalenţa rinitelor alergice sezoniere, determinate de polenuri şi de unele mucegaiuri, variază larg între 1 şi 40%, iar a celor perene este cuprinsă între 1 şi 18%. Conform documentelor ARIA (Allergic Rhinitis and its Impact on Asthma), acreditate de OMS, rinita alergică este o problemă globală de sănătate, care afectează între 5% şi 50% din populaţia generală a globului. Tocmai datorită numărului mare de persoane afectate şi a implicaţiilor sociale pe care le presupune, rinita alergică nu ar trebui să fie minimalizată nici de pacient, nici de medicul curant.
Rinita alergică este o afecţiune inflamatorie a mucoasei nazale, indusă printr-o inflamaţie IgE mediate, secundară expunerii incidentale (sezoniere) sau persistente la alergene.
Clinic se manifestă prin simptome ca rinoreea apoasă, prurit, strănut, congestie nazală.
Deoarece rinitele alergice sunt frecvent asociate cu astmul (în circa 40-50% dintre cazuri), conjunctivitele sau cu alte manifestări alergice Ig E mediate, pacienţii cu acest tip de suferinţe trebuie să fie investigaţi şi pentru posibilele comorbidităţi, precum şi pentru alte forme de boală asociate, cum sunt sinuzitele, polipoza nazosinusală, otitele, dermatita atopică etc. Dintre toate aceste posibile asocieri, riscul de astm apare ca fiind cel mai posibil şi mai sever prognostic. În documentele OMS, rinitele alergice se clasifică după durata manifestărilor clinice corelată cu cea a expunerii la alergene în rinite intermitente şi persistente.
În cazul rinitelor persistente putem vorbi de contacte alergenice prelungite, cu durată de luni sau chiar de ani. Alergenele cel mai des incriminate sunt: acarienii din praful de casă (Dermatophagoides pteronissinus, Dermatophagoides farinae), epiteliile sau alte alergene de origine animalieră din propria locuinţă sau din mediul profesional, diverse polenuri în zone geografice cu condiţii climaterice facilitante pentru înflorire pe durata întregului an sau mucegaiuri de interior.
Astmul bronsic este un sindrom clinic caracterizat prin reducerea generalizată, variabilă şi reversibilă a calibrului bronhiilor, cu crize paroxistice de dispnee expiratorie. Conform unor statistici realizate de OMS, la nivel mondial, între 100 şi 150 milioane de oameni suferă de astm, iar decesele cauzate de această maladie depăşesc 180.000 de victime anual. Costurile pe care le implică managementul astmului la nivel mondial le depăşesc pe cele necesare pentru TBC şi HIV/SIDA la un loc.
Simptomele astmului constau în triada dispnee, tuse şi wheezing, ultima fiind adesea considerată sine qua non. În formele cele mai tipice, astmul este o afecţiune episodică şi toate cele trei simptome coexistă.1

 

Bibliografie

1. Rinitele alergice şi astmul bronşic, www.medic.ro, 2006.

___________________________________________________________________

Teste disponibile în laboratorul Synevo:

* Praf de casă
* Dermatophagoides pteronyssinus
* Dermatophagoides farinae
* Blatella germanica
* Păr de pisică
* Păr de câine
* Fungi amestec

vezi – Teste alergologice „in vitro”

Abonează-te la Newsletter