Cancerul poate fi prevenit?

Cuprins:

• Fumatul
• Infecțiile
• Expunerea la radiații
• Medicamente imunosupresoare după transplantul de organe
• Alimentația
• Consumul de alcool
• Activitatea fizică
• Obezitatea
• Diabetul
• Expunerea la substanțe chimice
• Screening-ul pentru cancer
• Vaccinurile pot preveni cancerul?

Prevenția și depistarea precoce în cancer include mai multe noțiuni care intervin în etape diferite ale evoluției cancerului și folosesc metode diferite:

1. Prevenția primară – diminuarea expunerii la factorii carcinogeni cunoscuți și diminuarea cauzelor de cancer, în scopul reducerii apariției cazurilor noi de cancer. Din prevenția primară fac parte: adoptarea unui stil de viață sănătos, vaccinarea, combaterea expunerii la factorii de risc cunoscuți (fumatul, alcoolul, anumite alimente, expunerea prelungită la soare, expunerea profesională).
2. Prevenția secundară – tratamentul stărilor precanceroase identificate prin diagnostic precoce și acțiuni de depistare.
3. Prevenția terțiară – prevenția sechelelor terapeutice și reinserția socială și profesională a persoanelor tratate.
4. Depistarea – descoperirea unui cancer prin recunoașterea unui semn imagistic (de ex., mamografie) sau biologic (de ex., depistarea hemoragiilor oculte în scaun) și anticiparea diagnosticului obișnuit printr-un test validat (de obicei prin acțiuni de screening)
5. Diagnostic precoce – identificarea unei tumori de la primele semne clinice prin autoexamen sau examen medical.

Adoptarea unui stil de viață sănătos presupune o serie de măsuri luate pentru a reduce riscul de cancer. Astfel, pot fi controlați și minimizați o multitudine de factori de risc modificabili.

Fumatul

Fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de risc, în special pentru cancerul pulmonar, provocând aproape nouă din zece cazuri. În același timp este asociat și cu alte tipuri de cancer: al cavitătii bucale, laringelui, faringelui, esofagului, stomacului, pancreasului, colonului, vezicii urinare, rinichiului și colului uterin.

Fumul de țigări, trabucurile și pipele conțin cel puțin 70 de substanțe chimice care pot cauza cancer. De fiecare dată când este inhalat fumul, aceste substanțe chimice ajung în sânge și apoi sunt transportate în tot organismul. Multe dintre acestea pot deteriora ADN-ul, afectând astfel diviziunea celulară. Persoanele care fumează nu sunt singurele care pot face cancer din cauza fumului de tutun, afectate pot fi și persoanele din jur – copiii, partenerii, prietenii, colegii de muncă și alții, deoarece respiră și ei acest fum – fumat pasiv.

Țigările electronice produc un fum (adesea numit nor) produs prin încălzirea unui lichid care conține arome și substanțe chimice, dintre care multe sunt dăunătoare. Lichidul conține, de obicei, nicotină (substanța care creează dependență) și alte produse din tutun, care, prin inhalare, ajung în plămân. Utilizatorii inhalează fumul în plămâni. Persoanele din jurul lor, care nu sunt fumătoare, pot, de asemenea, să respire acest fum.

Infecțiile

Puțini oameni asociază infecțiile cu cancerul, dar aproape 1/5 dintre toate cazurile de cancer din lume sunt cauzate de agenți infecțioși (virusuri și bacterii). Printre cele mai importante infecții asociate cu cancerele sunt¹:

• Papilomavirusul uman (HPV) crește riscul de apariție a cancerelor de col uterin, penis, vagin, anus și orofaringe.
• Virusurile hepatitice B și C pot cauza apariția cancerului hepatic.
• Virusul Epstein-Barr crește riscul de limfom Burkitt.
• Helicobacter pylori, o bacterie care reprezintă una dintre cauzele de cancer gastric.

Infecția cu virusul imunodeficienței umane (HIV) nu cauzează în mod direct cancer, dar persoanele infectate cu HIV au un risc mai mare de a dezvolta anumite tipuri de cancer, ca urmare a afectării sistemului lor imunitar.

Expunerea la radiații

Expunerea la radiații este o cauză cunoscută a cancerului. Există două tipuri principale de radiații asociate cu un risc crescut de cancer:

• Radiațiile ultraviolete de la lumina soarelui reprezintă principala cauză a cancerelor de piele non-melanom (carcinomul bazocelular și carcinomul cu celule scuamoase).
• Radiațiile ionizante:
• Radiațiile medicale provenite de la unele teste imagistice, cum ar fi razele X, tomografiile, fluoroscopia și procedurile de medicină nucleară. Utilizarea tot mai frecventă a tomografiei computerizate în ultimii 20 de ani a crescut expunerea la radiații ionizante. Riscul de cancer crește, de asemenea, odată cu numărul de scanări CT la care este supus un pacient și cu doza de radiații utilizată de fiecare dată.

Oamenii de știință susțin că radiațiile ionizante cauzează leucemie, cancer tiroidian și cancer de sân la femei. Acestea pot fi, de asemenea, cauza apariției mielomului, cancerului pulmonar, gastric, de colon, esofag, vezică urinară și ovarian. Expunerea la radiații provenite de la razele X utilizate în scop diagnostic crește riscul de cancer la pacienți și la tehnicienii de radiologie.

Medicamente imunosupresoare după transplantul de organe

Medicamentele imunosupresoare sunt utilizate după un transplant de organ și au rolul de a împiedica respingerea organului care a fost transplantat, prin diminuarea răspunsului imunitar al organismului. Din acest motiv, riscul de cancer, în special cel cauzat de un virusuri, este mai mare în primele 6 luni după transplantul de organe, dar acest risc persisită mulți ani.

Alimentația

O dietă sănătoasă, bogată în legume, fructe, cereale integrale și proteine slabe, poate ajuta la reducerea riscului de cancer. Studiile arată că anumite alimente, precum legumele crucifere (broccoli, conopidă, varză), surse importante de vitamina C, betacaroten, acid folic, potasiu și fibre, fructele de pădure, usturoiul și peștele bogat în acizi grași omega-3 au proprietăți anticancerigene. De asemenea, este recomandat să se limiteze consumul de carne roșie procesată și alimente bogate în grăsimi saturate.

Consumul de alcool

Consumul excesiv de alcool poate crește riscul de cancer de ficat, esofag, cavitate bucală, gât, cancer colorectal și mamar. Există date care demonstrează că în cazul unui consum de minim trei băuturi alcoolice pe zi riscul de cancer de stomac, pancreas și prostată crește. Ghidul American de nutriție 2020-2025 recomandă ca adulții care au vârsta legală pentru a consuma băuturi alcoolice să îți exercite capacitatea de a alege să nu bea sau să bea cu moderație.

Atunci când alcoolul ajunge în organism, este descompus într-o substanță chimică numită acetaldehidă. Aceasta poate produce leziuni ale ADN-ului, făcând imposibilă refacerea lui. Din acest motiv, funcționarea defectuoasă a ADN-ului afectează creșterea și funcționarea normală a celulelor. Acestea încep să se dividă necontrolat și să provoace apariția unei posibile tumori maligne.

Activitatea fizică

Un stil de viață sedentar este asociat cu un risc crescut de cancer. Exercițiile regulate nu numai că ajută la menținerea greutății corporale sănătoase, dar și la stimularea sistemului imunitar și la reducerea inflamației, factori importanți în prevenirea cancerului. Activitatea fizică regulată poate ajuta la reducerea riscului de cancer de sân, colon, prostată și uter.

Obezitatea

Supraponderabilitatea și obezitatea pot provoca modificări în organism, inclusiv inflamație și niveluri crescute de: insulină, factor de creștere asemănător insulinei (somatomedin-C) și hormoni sexuali. Aceste modificări sunt legate de un risc crescut pentru 13 tipuri de cancer (esofagian, de sân, colorectal, uter, vezică biliară, gastric, renal, hepatic, pancreatic, de ovare, tiroidian și meningiom cerebral). Riscul de cancer crește cu cât o persoană câștigă mai mult în greutate și cu cât este mai mult timp supraponderală.

Diabetul

Conform unor studii clinice, diabetul poate fi un factor de risc moderat pentru anumite tipuri de cancer: vezică urinară, mamar, colorectal, endometrial, hepatic, pulmonar, cavitate bucală, orofaringian, ovarian și pancreatic.

Având în vedere că diabetul și cancerul au în comun anumiți factori de risc similari: vârsta înaintată, obezitatea, fumatul, alimentația nesănătoasă, sedentarismul, este greu de dovedit dacă riscul de cancer este dat mai mult de diabet sau de prezența acestor factori de risc.

Expunerea la substanțe chimice

Expunerea la anumite substanțe chimice, cum ar fi pesticidele și substanțele chimice industriale (arsenicul, benzenul, clorul, dioxidul de titan și formaldehida), poate crește riscul de cancer.

Screening-ul pentru cancer

O metodă eficientă pentru depistarea cancerului înainte de apariția simptomelor (depistare precoce) este efectuarea regulată a analizelor si investigațiilor de screening. Screening-ul poate salva vieți în cazul multor tipuri de cancere.

De exemplu, în cazul cancerului mamar, mamografia reprezintă cea mai bună modalitate ca acesta să fie depistat la timp, pentru femeile de 45-69 ani. Se recomandă efectuarea mamografiei o dată la 2 ani. În acest fel, cancerul mamar poate fi mai ușor de tratat și are o rată mare de vindecare.

Testul Papanicolau (PAP) poate depista celule anormale la nivelul colului uterin, iar testarea HPV identifică virusul (papilomavirus) care poate provoca aceste modificări celulare. Astfel, co-testarea regulată PAP+HPV este esențială în depistarea la timp a cancerului de col uterin, când șansele de vindecare sunt foarte mari.

Cancerul colorectal se dezvoltă aproape întotdeauna din polipi precanceroși (excrescențe anormale) de la nivelul colonului sau rectului. Testele de screening pot depista polipii precanceroși, astfel încât aceștia pot fi îndepărtați înainte de a se transforma în cancer. Testul de screening recomandat de Consiliului Uniunii Europene privind screeningul pentru cancer (actualizată în 2022) este testul imunologic cantitativ pentru detectare hemoragii oculte din materiile fecale (test FIT), pentru persoanele 50-74 ani, o dată la 2 ani.

Screening-ul pentru cancerul pulmonar constă în tomografia computerizată cu doză redusă și se recomandă a se face anual de către toți actualii și foștii fumători cu vârste între 50 și 74 de ani.

Pentru prevenția cancerului de prostată se recomandă testarea biomarkerului PSA, la bărbați în vârstă de peste 50 ani.

Vaccinurile pot preveni cancerul?

Vaccinarea este cea mai eficientă modalitate de a preveni o parte dintre aceste infecții. Vaccinuri foarte eficiente împotriva hepatitei B (HBV) sunt disponibile de câteva decenii și majoritatea țărilor includ vaccinarea HBV în programele lor de imunizare în timpul copilăriei.

De asemenea, vaccinarea este extrem de eficientă în prevenirea infecției cu tipurile de virus papiloma uman (HPV), care cauzează majoritatea cancerelor de col uterin².

În prezent sunt în curs de cercetare și alte vaccinuri împotriva infecțiilor care ar putea provoca diferite tipuri de cancer.

Așadar, măsurile implicate în prevenirea cancerului includ adoptarea unui stil de viață sănătos, cu alegeri alimentare inteligente, activitate fizică regulată și evitarea factorilor de risc cunoscuți. Consultul regulat la medic pentru screening și vaccinare poate juca, de asemenea, un rol crucial în menținerea sănătății noastre. Prin implementarea acestor strategii, putem contribui la reducerea incidenței cancerului și la îmbunătățirea calității vieții noastre.

Referințe:

1. https://cris.maastrichtuniversity.nl/en/publications/fruits-vegetables-and-lung-cancer-a-pooled-analysis-of-cohort-stu
2. https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(12)61031-9/fulltext
3. https://www.cdc.gov/cancer/obesity/
4. https://www.cdc.gov/cancer/tobacco/index.htm
5. https://www.cdc.gov/cancer/alcohol/index.htm
6. https://www.cancer.gov/about-cancer/causes-prevention/patient-prevention-overview-pdq
7. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/7311550/#:~:text=Primary%20prevention%20is%20that%20set,and%20product%20safety%20as%20examples.
8. https://ms.ro/media/documents/Planul_Na%C8%9Bional_de_Combatere_%C8%99i_Control_al_Cancerului_RIQiTXG.pdf
9. https://cancer-code-europe.iarc.fr/index.php/ro/12-modalitati/vaccinare-si-infectii