Apneea în somn: simptome, cauze și diagnostic

Cuprins:

• Ce este apneea în somn?
• Care sunt cauzele apariției apneei în somn?
• Care sunt simptomele apneei în somn?
• Cum se diagnostichează apneea în somn?
• Care sunt opțiunile de tratament pentru apnee în somn?

Ce este apneea în somn?

Sindromul de apnee in somn este o stare patologică din ce în ce mai mult explorată în prezent, definită prin mai mult de 5 evenimente respiratorii pe oră, caracterizate prin apariția unei pauze în ritmul respirator.

Aceasta înseamnă că se oprește total fluxul de aer inspirat pentru 10 secunde sau mai mult sau scade acest flux de aer, asociat cu o desaturare a oxigenului de 3-4%. Acest sindrom poate fi: obstructiv, central sau mixt, primul fiind cel mai important. În teorie, apare descris ca o colapsare a căilor aeriene superioare în somn.

Care sunt cauzele apariției apneei în somn?

În cadrul unei consultații de somnologie, se încurajează participarea partenerului celui investigat.

Printre factorii de risc implicați, sforăitul ocupă un loc aparte, fiind considerat, până nu demult, normal, însă nu toți pacienții care sforăie au apnee în somn.

Al doilea factor de risc este greutatea corporală, fiind în relație directă cu gradul de severitate al apneei. Studiile „spun” că 60% dintre pacienții cu apnee obstructivă în somn sunt supraponderali.

Un alt factor de risc e reprezentat de sexul masculin. Din păcate, la barbații între 40-60 ani, prevalența este ridicată. Din punct de vedere fiziopatologic, explicația acestei incidențe stă și în structura anatomică a musculaturii gâtului și feței.

În populația generală, frecvența acestei boli este de 4%, egală cu cea a diabetului zaharat și a astmului, însă subdiagnosticată față de aceste afecțiuni.

În perioada menopauzei la femei, intervin anumiți factori hormonali, care pot egaliza această prevalență față de barbați. Totodată, alți factori hormonali (hipotiroidismul, acromegalia, sindromul ovarian polichistic), fumatul, alcoolul, medicamentele de sedare pot fi încadrate la categoria factorilor de risc.

Care sunt simptomele apneei în somn?

Oboseala generală semnalată de pacient poate avea multiple cauze, însă aceste episoade de oprire a respirației generează microtreziri ale creierului, care stau la baza acestui simptom. Se mai remarcă lipsa de concentrare, pierderea memoriei, iritabilitate, depresie etc. Tinerii pot avea probleme la școală, la serviciu, fiind pusă în pericol siguranța lor prin producerea accidentelor de muncă sau a celor rutiere.

Peste toate aceste simptome și consecințe ale unui somn fragmentat, de proastă calitate, apneea în somn, în special de tip obstructiv, are consecințe cardiovasculare și metabolice, cum ar fi:

– crește riscul de a dezvolta sau accentua hipertensiunea arterială;

– apariția fibrilației atriale, accidentelor vasculare cerebrale;

– debutul diabetului zaharat de tip II prin creșterea rezistenței la insulină.

Pentru pacienții cu patologii cardiovasculare, afecțiuni neurologice, rezistenți la tratamentul specific, ar trebui să se aibă în vedere și un consult de somnologie pentru a se exclude o suspiciune de apnee în somn.

Cum se diagnostichează apneea în somn?

Diagnosticul poate începe chiar cu pacientul însuși, prin recunoașterea acestor simptome, cu ajutorul partenerului sau altor medici specialiști implicați în tratamentul unor comorbidități.

Inițial, se evaluează semnele vitale (tensiunea arterială, pulsoximetria, bătăile inimii) și se continuă cu măsurarea circumferinței gâtului. În cazul bărbaților, o circumferință peste 44 cm reprezintă un factor de risc, iar la femei valoarea maximă ar trebui să depășească 37 cm.

La consultul de specialitate, se face anamneza ce include antecedentele personale patologice, familiale, urmează o anamneză personalizată a somnului prin diferite chestionare ce vizează orarul somnului, trezirile, alte semne și simptome detaliate mai sus. Două dintre aceste chestionare evaluează subiectiv existența unei somnolențe diurne excesive, încadrată în diverse grade de severitate.

Alte investigații utilizate în procesul de diagnosticare sunt poligrafia și polisomnografia. Prima este asemănătoare cu holterul EKG, dispozitivul fiind ușor de montat acasă de către pacient. Acesta determină fluxul de aer nazal printr-o canulă simplă, implică un pulsoximetru și are o centură care se montează la nivelul pieptului pentru identificarea mișcărilor cutiei toracice. Aparatul este indicat la pacienții cu o suspiciune ridicată de sindrom de apnee în somn de tip obstructiv și care nu au alte complicații.

„Gold standard-ul” în evaluarea apneei și a altor afecțiuni ale somnului este polisomnografia. E un test complex care se efectuează în cadrul clinicilor de specialitate, integrând mai multe tipuri de investigații. Prin electrozii montați pe cap, EEG (electroencefalograma) detectează diferite faze ale somnului, stadii ale acestuia, iar prin EMG (electromiografie) se determină activitățile musculare, cum ar fi suspiciunea sindromului picioarelor neliniștite în somn.

Electrooculograma (EOG) evaluează mișcările ochilor, prin înregistrarea grafică a diferenței de potențial între cornee și polul posterior al globului ocular.

Care sunt opțiunile de tratament pentru apnee în somn?

Odată stabilit diagnosticul, e bine de știut că patologia nu se vindecă sub tratament, ci doar poate fi ameliorată prin diverse strategii terapeutice aplicate permanent.

Inițial, se recomandă o igienă a somnului din punct de vedere cantitativ, bazată pe o durată de 7-9 ore de somn la un adult. Calitatea poate fi îmbunătățită, în primul rând, printr-un management corect de reducere a greutății corporale, existând o relație exponențială între scăderea acesteia și ameliorarea sindromului de apnee în somn de tip obstructiv.

Totodată, se va evita alcoolul, fumatul, sedativele și ceilalți factori de risc implicați, însă cea mai bună metodă se bazează pe terapia CPAP (Continuous Positiv Airway Pressure). Practic, aceasta presupune purtarea unui aparat care trimite un flux constant de presiune prin căile aeriene în gât, pentru a asigura că acestea rămân deschise în timpul somnului, tratând în mod eficient pauzele spontane în respirație asociate cu apneea în somn. Terapia continuă este esențială pentru a avea un somn mai bun și un stil de viață mai sănătos.

În prezent, există o multitudine de aparate CPAP cu grade diferite de silențiozitate, adaptabile în funcție de pacient și de momentul nocturn în care se schimbă parametrii de funcționare.

Regimul de utilizare presupune închirierea sau achiziția de către pacient, iar controlul și monitorizările pot fi făcute „la distanță” (în cloud) de către medicul curant.

Din păcate, tratament medicamentos pentru apneea în somn nu există, însă se pot indica diverse intervenții chirurgicale unor pacienți cu structuri anatomice ale feței și gâtului care predispun la această boală, cum ar fi uvulopalatofaringoplastia, prin care se creează un spațiu cât mai larg în spatele gâtului pentru a nu colapsa căile aeriene superioare. De menționat că această intervenție vizează doar pacienții cu grad redus de severitate a sindromului de apnee în somn de tip obstructiv, remiterea simptomelor fiind posibilă la aproximativ 40% dintre ei.

Este esențial să se consulte un specialist în somnologie sau pneumologie pentru evaluarea și managementul adecvat al apneei în somn, deoarece tratarea acestei condiții poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții și sănătatea generală.

Referințe:

1. American Academy of Sleep Medicine (AASM)
2. Sleep Research Society (SRS)
3. National Institutes of Health (NIH) – National Heart, Lung, and Blood Institute (NHLBI)
4. https://www.mayoclinic.org/