Cumpără online analizele medicale necesare, utilizează codul ONLINE10 și beneficiază de 10% reducere la coșul de cumpărături.
Synevo Programari analize
Cosul meu
Informații medicale
Articole

Rolul biomarkerului PlGF în predicția și diagnosticul de preeclampsie

preeclampsie, hipertensiunea arteriala, Proteinurie, factor de crestere placentara, Cefalee severa, Hipertensiunea cronica, Hipertensiunea arteriala gestationala

Preeclampsia (PE), numită în trecut toxemia gravidică, este o afecțiune multisistemică ce poate să apară în cursul sarcinii, caracterizată prin hipertensiune arterială gestațională însoțită de proteinurie semnificativă, după săptămâna 20 de gestație. Deși definiția clasică a PE include prezența celor două criterii (HTA și proteinurie), unele gravide manifestă HTA și semne de afectare multisistemică, ce indică severitatea bolii, fără ca proteinuria să fie detectată.

Cuprins:

Recent, definiția PE a fost extinsă de către Societatea Internațională pentru Studiul hipertensiunii în sarcină (ISSHP). Astfel, în absența proteinuriei, PE este diagnosticată pe baza HTA asociată cu trombocitopenie (nr. de trombocite < 100 000/μL), semne de disfuncție hepatică (dublarea nivelului transaminazelor serice față de valorile de referință), apariția de novo a unei disfuncții renale (valori ale creatininei serice peste 1.1 mg/dL sau dublarea nivelului creatininei serice în absența unei boli renale), edem pulmonar, sau tulburări cerebrale/ vizuale recent instalate1;2.

PE reprezintă una dintre principalele cauze de morbiditate și mortalitate maternă și perinatală, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, în special atunci când afecțiunea are un debut precoce. Cazurile de preeclampsie sunt descrise la 2%-5% dintre femeile gravide,iar la nivel mondial, un număr de 76 000 de femei și 500 000 de copii mor în fiecare an, din cauza acestei afecțiuni1.

Descrierea mecanismului de preeclampsie

Deși nu există o înțelegere completă a patogenezei, ipotezele actuale relatează că PE este un proces care se petrece în două etape:

  • Prima etapă este cauzată de invazia superficială a trofoblastului (structură embrionară din care se va dezvolta placenta) care are ca rezultat remodelarea inadecvată a arterelor feto-placentare.
  • Se presupune că acest lucru conduce catre cea de-a doua etapă, care implică răspunsul matern la apariția disfuncției endoteliale și a dezechilibrul dintre anumiți factori de creștere, angiogenici și antiangiogenici, aspecte ce imprimă caracteristicile clinice ale afecțiunii.

În cazul bolii cu debut tardiv, placentația este de obicei normală; cu toate acestea, nevoile feto-placentare depășesc oferta placentară, ceea ce va duce la un răspuns care inițiază fenotipul clinic. În timp ce placenta joacă cu siguranță un rol esențial în dezvoltarea preeclampsiei, există un număr tot mai mare de dovezi care arată că starea sistemului cardiovascular matern poate avea o contribuție semnificativă la declanșarea acestei patologii.

Obiectivele urmărite în evaluarea cazurilor de preeclampsie

Deși apar tot mai multe date legate de fiziopatologia PE, o predicție precisă a apariției sale, precum și prevenirea manifestărilor nocive ale acesteia, continuă să rămână necunoscute. De aceea, obiectivul multor studii în curs este de a furniza răspunsuri în vederea identificării unor metode de îmbunătățire a funcțiilor placentei și deci, de reducere a prevalenței bolii.

 În plus, identificarea grupurilor “la risc” va facilita o supraveghere prenatală personalizată, având ca scop anticiparea și recunoașterea apariției sindromului clinic, dar și gestionarea acestuia în timp util.

Un alt obiectiv important al cercetărilor actuale estereprezentat de identificarea unor biomarkeri utili pentru diagnosticul PE. Unul dintre cel mai bine studiat și utilizat pe scară largă este PlGF (factor de creștere placentară), care înregistrează niveluri scăzute la femeile cu risc de a dezvolta preeclampsie.Este cunoscut că această scădere precede apariția semnelor și simptomelor propriu-zise ale PE, dovedindu-se astfel un instrument de screening util în predicția apariției bolii.

Utilitatea clinică a biomarker-ului PIGF

Despre utilitatea clinică a acestui test s-au emis multe opinii, iar un exemplu în acest sens este reprezentat de o[3]. Aceasta a inclus 40 de studii în care au fost înrolate 92.687 femei gravide, dintre care 3.189 au dezvoltat preeclampsie, restul de 89.498 de gravide nefiind afectate de aceasta patologie – eșantionul martor (control).

Raportul global de probabilitate predictivă a testării (șansele ca un test să fie pozitiv, la pacientele predispuse să dezvolte preeclampsie, comparativ cu șansele unui test pozitiv, obținut la pacientele care vor face această boală) a avut o valoare de 9 (6-13).

Analiza subgrupurilor la care s-au evaluat diferite praguri valorice ale acestui factor de creștere placentară a demonstrat că cele mai ridicate valori predictive pentru PlGF, au fost cele cuprinse între 80 și 120 pg/mL. O comparație între valoarea predictivă a PlGF înainte de săptămâna 14 de gestație și cea de după săptămâna 19 de gestație, până la termen, a arătat că sensibilitatea testului a fost cea mai mare la vârsta ≥19 săptămâni (0,72 [0,64-0,79]), în timp ce specificitatea cea mai ridicată a fost evidențiată înainte de 14 săptămâni (0,89 [0,85-0,91]).

În plus, acuratețea testului a fost superioară atunci când factorul de creștere placentară a fost măsurat la 14 săptămâni de gestație (OR, 10 [7-15]), cu scopul predicției formei de PE cu debut precoce (OR, 18 [9-37])4.

Deși urmărirea gravidei ar trebui să coroboreze semnele și simptomele apărute în timpul sarcinii, fără să se bazeze exclusiv pe valorile cantitative obținute în urma analizei serice, testul PlGF este valoros din punct de vedere clinic în identificarea femeilor asimptomatice care ar putea dezvolta preeclampsie pe măsură ce sarcina avansează și care vor putea beneficia de o supraveghere mai atentă.

Această meta-analiză evidențiază aspectele importante ale testării PlGF la femeile asimptomatice. Un POR crescut (raportul de probabilitate predicitivă) indică faptul că acesta este un test util pentru depistarea bolii. Un cutoff – index (indice de referință) stabilit între 80 și 120 pg/mL are o specificitate foarte mare și este astfel util în demersul de excludere a preeclampsiei.

Prin urmare, pacientele cu niveluri serice scăzute ale biomarker-ului PLGF au o probabilitate ridicată de a dezvolta preeclampsie, justificându-se astfel, o monitorizare atentă a acestora, pentru a putea fi identificate cât mai precoce semnele și simptomele de PE.

Este puțin probabil ca gravidele ce evidențiază niveluri ridicate de PlGF (factor de creștere placentară) să dezvolte PE, deși beneficiul testării repetate, precum și intervalul de timp ideal dintre aceaste testări, nu  sunt încă evaluate pe cohorte semnificative, din punct de vedere statistic.


Referințe:

  1. Wu P, van den Berg C, Alfirevic Z, O’Brien S, Röthlisberger M, Baker PN, Kenny LC, Kublickiene K, Duvekot
  2. Early Pregnancy Biomarkers in Pre-Eclampsia: A Systematic Review and Meta-Analysis. Int J Mol Sci. 2015 Sep 23;16(9):23035-56.
  3. https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/HYPERTENSIONAHA.119.13360#d3e3003
  4. https://obgyn.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/ijgo.12802
icon-cart-blue

Produsul a fost adaugat in cos

Continuă cumpărăturile
Plasează comanda