Testarea genetică pentru detecția timpurie a riscului de cancer de sân/ ovarian

Analiza variantelor germinale din genele BRCA1 și BRCA2 este esențială pentru evaluarea riscului ereditar pentru cancerul de sân și ovarian. Deși cele mai multe cazuri dintre aceste neoplazii nu sunt moștenite ereditar, aproximativ 3-5% dintre cancerele de sân și 10% dintre cancerele de ovar, sunt încadrate în grupul HBOC.

Ghidurile internaționale si articolele medicale de specialitate recomandă testarea combinată NGS plus MLPA. Asocierea NGS și MLPA oferă o viziune completă asupra variațiilor atât de secvență, cât și de structură, crescând acuratețea testării genetice. Totodată, combinarea tehnologiilor de secvențiere de nouă generație (NGS) și Multiplex Ligation-dependent Probe Amplification (MLPA) îmbunătățește detectarea variantelor genetice patogene, sau potential patogene, permițând astfel, tratamentul tuturor pacientelor cu mutații în genele BRCA. 

Se recomandă testarea genetică tuturor persoanelor care prezintă un risc ≥20-25% de a avea o predispoziţie moştenită pentru cancerul mamar sau ovarian:

• femei cu antecedente personale atât de cancer mamar, cât şi ovarian;
• femei cu cancer ovarian ce au o rudă apropiată fie cu cancer ovarian, fie mamar, cu debut înainte de menopauză sau ambele;
• femei cu cancer ovarian ce aparţin grupului etnic al evreilor Ashkenazi;
• femei cu cancer ovarian depistat la vârsta de 50 ani sau mai devreme, ce au o rudă apropiată fie cu cancer ovarian, fie cu cancer mamar la bărbat dezvoltat la orice vârstă;
• femei ce aparţin grupului etnic al evreilor Ashkenazi cu cancer mamar diagnosticat la o vârstă ≤40 ani;
• femei având o rudă apropiată ce prezintă o mutaţie BRCA1 sau BRCA2 cunoscută.

Testarea genetică este opţională la persoanele cu un risc ≥5-10% de a avea o predispoziţie moştenită pentru cancerul mamar sau ovarian:

• femei cu cancer mamar diagnosticat la o vârstă ≤40 ani;
• femei cu cancer ovarian, peritoneal primar sau de trompă uterină, histologic de grad înalt şi de tip seros, dezvoltat la orice vârstă;
• femei cu cancer mamar bilateral (în special dacă prima tumoră a fost diagnosticată la o vârstă ≤50 ani);
• femei cu cancer mamar diagnosticat la o vârstă ≤50 ani, având o rudă apropiată cu cancer mamar dezvoltat ≤50 ani;
• femei ce aparţin grupului etnic al evreilor Ashkenazi cu cancer mamar diagnosticat la o vârstă ≤50 ani;
• femei cu cancer mamar dezvoltat la orice vârstă, având cel puţin 2 rude apropiate cu cancer mamar, indiferent de vârsta la care a fost depistat (în special dacă cel puţin unul din cazuri a fost diagnosticat la o vârstă ≤50 ani);
• femei sănătoase având o rudă apropiată care întruneşte unul din criteriile mai sus menţionate.

Un rezultat pozitiv al testului indică faptul că o persoană a moștenit o variantă patogenă cunoscută de BRCA1 sau BRCA2 și prezintă un risc crescut de a dezvolta anumite tipuri de cancer. Cu toate acestea, un rezultat pozitiv al testului nu poate indica dacă sau când persoana testată va dezvolta cancer. Un rezultat pozitiv al testului poate avea, de asemenea, implicații importante pentru membrii familiei, inclusiv pentru generațiile viitoare.

Atât bărbații, cât și femeile care moștenesc o variantă patogenă BRCA1 sau BRCA2, indiferent dacă dezvoltă sau nu cancer, pot transmite mutația copiilor lor. Fiecare copil va avea un risc de 50% de a moșteni varianta transmisă de un părinte. Un rezultat negativ al testului poate avea mai multe semnificații, în funcție de istoricul medical personal și familial al persoanei care este testată.

Dacă este cunoscut faptul că o rudă apropiată de sânge a persoanei testate prezintă o variantă patogenă BRCA1 sau BRCA2, un rezultat negativ al testului este clar: înseamnă că persoana testată nu a moștenit varianta ”dăunătoare” care este prezentă în familie și nu există riscuri de a transmite vreo mutație către copiii săi.

Uneori, un test genetic poate descoperi o mutație la nivelul BRCA1 sau BRCA2 care nu a fost asociată anterior cu vreo formă de cancer și este mai puțin frecventă în populația generală. Aceasta se numește “variantă de semnificație incertă” sau VUS, deoarece nu se știe dacă această modificare genetică specifică este patogenă sau benignă.