facebook

D-dimeri

39 Lei
Trimite pe e-mail acest articol
Printeaza acest articol

Informatii generale si recomandari

In cursul procesului de degradare a cheagului de fibrina sub influenta plasminei sunt generate fragmente ce contin D-dimeri. D-dimerii sunt astfel considerati un marker al starii de hipercoagulabilitate si al fibrinolizei endogene, niveluri crescute fiind inregistrate la pacientii afectati de tromboze1;4.

D-dimerii sunt mai specifici pentru fibrinoliza decat produsii de degradare ai fibrinei care detecteaza de asemenea si produsii proteolizei directe a fibronogenului (fibrinogenoliza)4.

  • testul are valoare predictiva negativa pentru tromboza venoasa profunda a membrelor inferioare si tromboembolismul pulmonar in sensul ca obtinerea unui rezultat negativ la pacientii suspectati de aceste afectiuni exclude prezenta acestora intr-un procent de >90%. La pacientii din ambulator acest test constituie un instrument suplimentar, inclus in majoritatea algoritmelor, pentru excluderea  diagnosticului de tromboza venoasa profunda. O mentiune speciala trebuie facuta cu privire la utilitatea marker-lui in timpul sarcinii. Nivelurile plasmatice ale D-dimerilor cresc progresiv in cursul sarcinii si au o valoare predictiva slaba in excluderea diagnosticului de tromboza venoasa profunda dupa 20 saptamani de gestatie. In cursul travaliului D-dimerii cresc de obicei foarte mult, dupa care scad rapid la 3 zile post-partum si revin lent la valorile normale dupa aproximativ 4 saptamani. Incepand din acest moment testul isi recapata utilitatea sa5.
  • D-dimerii pot avea de asemenea valoare predictiva asupra riscului de recurenta a trombozei la pacientii cu un episod de tromboza venoasa profunda neprovocata in antecedente si fara defecte trombofilice majore; in conformitate cu algoritmul dezvoltat  recent „Vienna Prediction Model”, sexul pacientului, localizarea initiala a trombozei si nivelul D-dimerilor sunt luati in calcul pentru stratificarea pacientilor in functie de riscul scazut sau crescut de tromboza; astfel, persoanele de sex feminin, cu tromboza venoasa profunda localizata la nivelul gambei si nivelurile reduse de D-dimeri (masurate la scurt timp dupa intreruperea tratamentului anticoagulant) au risc scazut de recurenta a trombozei si nu prezinta indicatie de tratament anticoagulant de lunga durata; dimpotriva, sexul masculin, tromboza venoasa proximala si nivelurile crescute de D-dimeri se asociaza cu un risc crescut de recurenta a trombozei6.
  • D-dimerii constituie un marker sensibil pentru coagularea intravasculara diseminata (CID), fiind recomandati pentru confirmarea/ infirmarea unei suspiciuni de diagnostic, estimarea riscului potential la pacientii cu CID existent cat si pentru monitorizarea terapiei initiate3;4.
  • testul poate fi util pentru monitorizarea gradului de liza a cheagului in cursul terapiei trombolitice;
  • determinarea D-dimerilor reprezinta o analiza utila in investigarea pacientilor cu suspiciune de disectie acuta de aorta3.
  • o singura determinare de D-dimeri are o valoare predictiva importanta in ceea ce priveste supravietuirea in urmatorii 2 ani a pacientilor cu fibrilatie atriala cronica. Poate contribui de asemenea la alegerea unei terapii mai sustinute la pacientii cu niveluri initiale crescute de DD2.
  • s-a constatat ca DD constituie un factor de risc independent pentru mortalitatea cardiovasculara ce poate fi folosit pentru stratificarea pe grupe de risc a pacientilor cu insuficienta cardiaca2.
  • D-dimerii impreuna cu alti factori trombotici pot constitui factori de risc potentiali pentru boala coronariana2.
  • DD au fost identificati de asemenea ca markeri pentru trombofilia subclinica fiind utili in investigarea pacientelor cu infertilitate primara sau secundara neexplicata si trombofilie1;3. 
  • DD prezinta niveluri crescute la pacientele cu neoplasm mamar in concordanta cu stadiul tumorii, fiind utili in identificarea metastazelor ganglionare la pacientele cu neoplasm mamar operabil1;4.

Pregatire pacient nu este necesara3.

Specimen recoltat – sange venos3. 

Recipient de recoltare vacutainer cu citrat de Na 0.105 M (1/9),capac bleu/verde3.

Cantitatea recoltata – cat permite vacuumul3.

Cauze de respingere a probei

specimen hemolizat

-specimen coagulat

-vacutainer care nu este plin

-specimen care nu a sosit la laborator in maxim 4 ore de la recoltare

-specimen contaminat cu heparina3.

Prelucrare necesara dupa recoltare

Se separa plasma prin centrifugare si se lucreaza imediat.  Daca acest lucru nu este posibil, plasma se poate stoca la -20°C3.

Stabilitate proba – plasma este stabila 8 ore la 18-25° C; 1 luna la -20C4; se va evita decongelarea/recongelarea3.

Metoda latex-aglutinare automata cu detectie fotometrica (test cantitativ)3. 

Valori de referinta – <0.5 μg/mL FEU3.

Limita de detectie – 0.27 μg/mL FEU3.

Interpretarea rezultatelor

Concentratiile de D-dimeri sunt exprimate in μg/mL echivalenti de fibrinogen, fiind corelate cu cantitatea de fibrinogen folosita pentru prepararea D-dimer standardului. Cantitatea efectiva de D-dimeri este aproximativ 50% din aceasta valoare. Astfel:

0.5 μg/mL FEU=0.25 μg/mL D-dimeri.

Cresteri ale D-dimerilor sunt asociate cu: CID (fibrinoliza secundara); tromboze arteriale sau venoase; insuficienta renala sau hepatica; embolism pulmonar; preeclampsie; infarct miocardic; tumori; inflamatii; infectii severe; terapie cu activator tisular al plasminogenului1.

Limite si interferente

Valori crescute de D-D pot fi intalnite in sarcina normala, terapia cu estrogeni, contraceptive orale, la persoane varstnice, dupa traumatisme si stres postoperator.

Concentratia de D-D creste in paralel cu cresterea markerului CA-125 pentru cancerul ovarian1.

Prezenta factorului reumatoid poate interfera cu determinarea DD si produce rezultate fals pozitive.

Un nivel plasmatic al fibrinogenului>900 mg/dL poate conduce la o supraestimare a concentratiei de D-dimeri3.

 

Bibliografie

1. Frances Fischbach. Blood Studies; Hematology and Coagulation. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 8 ed. 2009, 173.

2. John Danesh et.al. Fibrin D-Dimer and Coronary Heart Disease. In Circulation, 2001; 103:2323.

3. Laborator Synevo. Referinte specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog

4. Laboratory Corporation of America.Directory of Services and Interpretive Guide. D-Dimer. www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet Communication

5. Richard Sadovski. D-Dimer Assays for Prediction of Venous Thrombosis. In American Family Physician, febr. 2005.

6. Sabine Eichinger, Georg Heinze, Lisanne M. Jandeck, Paul A. Kyrle. Risk Assessment of Recurrence in Patients With Unprovoked Deep Vein Thrombosis or Pulmonary Embolism, The Vienna Prediction Model. In Circulation, 2010; 121:1630-1636.

Abonează-te la Newsletter