Auto-recoltarea probelor, o alternativă în contextul pandemiei SARS-CoV-2
În cadrul unui studiu, un grup de cercetători din Australia și-au propus să evalueze dacă rezultatele probelor auto-recoltate coincid cu cele ale probelor recoltate de personalul medical, în cazul pacienților suspecți de infecție cu virusul SARS-CoV-2.
Auto-recoltarea probelor: beneficii
Reduce riscul de expunere al pacienților la îmbolnăvire și, mai ales, reduce riscul personalului medical de a fi infectat;
Reduce cantitatea de echipament de protecție necesar pentru personalul medical, echipament care poate fi o resursă limitată;
Înlesnește accesul cât mai multor pacienți pentru a fi testați.
În două clinici dedicate prelevării de probe pentru COVID-19, timp de o săptămână (în luna martie 2020), pacienții au fost invitați să participe la studiu. 236 dintre aceștia au acceptat. Media de vârstă a fost de 40 de ani, 60% dintre persoanele testate fiind femei. Nivelul de educație a variat – 71% din persoane aveau un nivel de educație mediu sau sub mediu.
Participanții au primit instrucțiuni și un kit de auto-recoltare. Kit-ul conținea două tampoane de recoltare și un recipient cu mediu de transport Amies lichid.
La scurt timp după auto-recoltare, se preleva al doilea set de probe de către personalul medical:
- Prima clinică – pacienții au auto-recoltat probe pentru exsudatul nazal și faringian; ulterior, personalul medical a prelevat același tip de probe;
- Cea de-a doua clinică – pacienții au auto-recoltat probe pentru exsudatul nazal și faringian; în schimb, personalul medical a recoltat probe pentru exsudatul faringian și nazo-faringian.
Materialul genetic al probelor a fost amplificat utilizând metoda RT-PCR. Pe lângă identificarea virusului SARS-CoV-2, s-a urmărit identificarea virusurilor Influenza A, Influenza B, parainfluenza, RSV (virus respirator sincițial), HMPV (human meta-pneumovirus), adenovirusurilor și rinovirusurilor.
Ulterior, au fost corelate rezultate obținute prin cele două modalități de prelevare, dar și prin cele două seturi de probe (exsudat nazal și faringian pentru primul grup de pacienți, respectiv exsudat faringian și nazo-faringian pentru al doilea grup).
Prelucrarea probelor a arătat următoarele:
25 dintre pacienți erau infectați cu virusul SARS-CoV-2: 24 din 25 (96%) au fost detectați pe baza probelor recoltate de personalul medical, iar 25 din 25 (100%) au fost identificați prin probele auto-recoltare;
63 dintre pacienți erau infectați cu unul din celelalte virusuri menționate anterior. Dintre aceștia, 56 din 63 (89%) au fost identificați în urma probelor recoltare de personalul medical, iar 58 din 63 (92%) prin probele auto-recoltate.
Au fost detectate două cazuri de infecție cu mai multe virusuri:
Un pacient infectat atât cu rinovirus, cât și cu virusul Influenza A (a fost detectat doar prin intermediul probelor auto-recoltate);
Un pacient infectat atât cu RSV, cât și cu rinovirus (a fost detectat doar prin intermediul probelor recoltate de personalul medical).
Rezultatele obținute de pacienți au fost similare, indiferent de modalitatea de prelevare sau de tipul de probă recoltată. Cea mai bună rată de detecție a virusurilor a fost obținută pentru probele auto-recoltate prin exsudat nazal și exsudat faringian.
Cercetătorii explică această concordanță prin gradul de specificitate crescut al metodei RT-PCR dar și prin încărcătura virală întâlnită în cazul pacienților aflați în fazele timpurii ale infecției cu SARS-CoV-2. Conform mai multor studii citate de către autori, pentru acești pacienți a fost identificată o încărcătură virală considerabilă în tractul respirator superior și inferior.
60% din participanții la studiu au fost de acord să completeze un chestionar pentru a evalua experiența auto-recoltării. Toți au considerat că această modalitate de testare este acceptabilă, iar 74% au afirmat că preferă auto-recoltarea în locul recoltării făcute de personalul medical. Autorii studiului pun această preferință pe seama nivelului de confort implicat de prelevare: în cazul auto-recoltării, pacienții au mai mult control, evitând eventualul disconfort.
Grupul Medicover, din care face parte și Synevo, pune la dispoziție un kit de auto-recoltare, prin care pacienții se pot testa din confortul casei lor. Procedura de recoltare presupune exsudatul nazo-faringian, rezultatul testului indicând prezența sau absența materialului genom al SARS-CoV-2 în proba recoltată. Testul este disponibil pentru comandă doar în Marea Britanie, accesând site-ul https://www.corona-checking.com/.
În concluzie, rezultatele obținute din probele recoltate de personalul medical și cele recoltate de pacienți au fost asemănătoare. Cercetătorii propun auto-recoltarea ca o modalitate de a limita expunerea la infecție a personalului medical și de a face ușor accesibilă testarea pentru cât mai mulți oameni. Ei recomandă însă ca studiul să fie replicat pentru un eșantion cu un număr mai mare de persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2, pentru a obține o confirmare a rezultatelor acestui studiu.
Referințe
Michael C. Wehrhahn, Jennifer Robson, Suzanne Brown, Evan Bursle, Shane Byrne, David New, Smathi Chong, James P. Newcombe, Terri Siversten, Narelle Hadlow, Self-collection: An appropriate alternative during the SARS-CoV-2 pandemic, Journal of Clinical Virology (nr 128/ 2020).
