facebook

Anticorpi anti-fosfatidilserină IgG/IgM/IgA

150 Lei

Informații generale

Anticorpii antifosfatidilserină sunt markeri de linia a doua în diagnosticul serologic al sindromului antifosfolipidic1.

Sindromul antifosfolipidic (APS) este o boală autoimună caracterizată clinic prin episoade de tromboză (venoasă, arterială sau ambele) și/sau complicații obstetricale și prin prezența persistentă de anticorpi antifosfolipidici circulanți. APS poate însoți o afecțiune reumatismală, cum ar fi lupusul eritematos sistemic (LES), sau poate fi primar, fără o afecțiune reumatismală asociată.

Anticorpii antifosfolipidici sunt imunoglobuline direcționate fie împotriva fosfolipidelor, fie împotriva proteinelor plasmatice legate de fosfolipidele exprimate pe suprafața celulelor endoteliale sau a trombocitelor1;2.

Conform criteriilor de clasificare revizuite și publicate în 2006 (Sapporo-Sydney), diagnosticul APS necesită asocierea cel puțin a unui criteriu clinic și a unui criteriu de laborator. Criteriile de laborator se referă la detectarea următorilor anticorpi antifosfolipidici:

– lupus anticoagulant (LA), prezent la cel puțin 2 determinări la interval de 12 săptămâni;
– anticorpi cardiolipinici (aCL) IgG și IgM cu titruri >40 GPL/MPL, prezenți la cel puțin 2 determinări la interval de 12 săptămâni;
– anticorpi anti- β2-glicoproteina 1 (β2-GPI) IgG și IgM, cu titruri crescute (>percentila 99 a limitei superioare de referinţă) prezenți la cel puțin 2 determinări la interval de 12 săptămâni2.

Detectarea acestor trei tipuri de anticorpi trebuie efectuată în paralel: în general, dacă nu este detectat nici unul dintre acești anticorpi diagnosticul de APS este improbabil, în timp ce detectarea mai multor tipuri de anticorpi se asociază cu forme mai severe de APS3.

Cu toate acestea, în practică pot fi întâlniți pacienți care prezintă semne clinice sugestive pentru APS, dar la care se obțin în mod repetat rezultate negative la cele trei teste menționate mai sus. Pentru definirea acestor cazuri a fost propus termenul de APS „seronegativ”4.

În situația unui APS „seronegativ” se poate recurge la efectuarea unor markeri serologici de linia a doua, cum ar fi: aCL IgA, β2-GPI IgA, anticorpi antifosfatidilserină, anti-fosfoetanolamină, anti-fosfatidilinozitol, anti-fosfatidilcolină, anti-fosfatidilglicerol, anti-acid fosfatidic, anti-anexină, anti-protrombină. Acești autoanticorpi „non-clasici” au fost asociați cu simptome sugestive de APS în studii limitate și nu au fost incluși în criteriile de clasificare pentru a păstra specificitatea diagnosticului3;4.

Spre deosebire de cardiolipină, fosfatidilserina (PS) este un fosfolipid cu relevanță fiziologică mai mare, datorită prezenței în membrana celulelor endoteliale și a plachetelor și a rolului său în coagulare. Astfel, activarea PS sub influența unor diverși stimuli (de exemplu, colagenul) duce la translocarea sa pe suprafața externă a membranei unde se constituie ca suport pentru complexul protrombinazei (acțiune procoagulantă)5;6.

Niveluri crescute de anticorpi antifosfatidilserină (aPS) au fost detectate frecvent la pacienți cu boli autoimune, în special LES, fiind corelate cu manifestări de APS (tromboze venoase și arteriale). Mai mult, rolul lor patogenic a fost demonstrat in vivo, pe un model murin5.

Titruri înalte de aPS IgG au fost asociate cu pirderi recurente de sarcină în trimestrul I, posibil prin afectarea dezvoltării normale a placentei7. De asemenea, aPS IgG și aCL IgA ar putea constitui un factor de risc pentru accidentele ischemice cerebrale tranzitorii8.

Un studiu recent a arătat o corelație semnificativă între aPS și APS, în special atunci când acești autoanticorpi sunt utilizați pentru a diagnostica cazurile clinice cu markeri de primă linie negativi. În plus, autorii au confirmat o asociere independentă între aPS și APS primar9.

Recomandări pentru determinarea anticorpilor antifosfatidilserină

  1. Cazurile cu simptomatologie APS și markeri serologici de primă linie negativi. 

Suspiciunile clinice de APS sunt: episoade de tromboză venoasă sau arterială, survenite în special la pacienţi tineri, în absenţa oricărui diagnostic alternativ sau a altei etiologii trombotice; complicaţii ale sarcinii (una sau mai multe pierderi de sarcină după săptămâna 10 cu făt morfologic normal, una sau mai multe naşteri premature înainte de săptămâna 34 cauzate de preeclampsie severă sau insuficienţă placentară, sau 3 sau mai multe avorturi spontane înainte de săptămâna 10 de sarcină la care s-au exclus etiologiile cromozomiale, hormonale sau anatomice); evaluarea riscului trombotic la pacienţii diagnosticaţi cu boli de ţesut conjunctiv (în special LES); evaluarea unei trombocitopenii neexplicabile.

  1. Evaluarea pacientelor cu anticorpi anti-cardiolipinici pozitivi care pot dezvolta patologie obstetricală1;2;3;4;10

Pregătire pacient – jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese)10.

Specimen recoltat – sânge venos10.

Recipient de recoltare vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator10.

Prelucrare necesară după recoltare se separă serul prin centrifugare10.

Volum probă – minim 0.5 mL ser10.

Cauze de respingere a probei ser intens hemolizat, lipemic sau puternic contaminat bacterian10.

Stabilitate probă serul separat este stabil 7 zile la 4°C; timp îndelungat la -20 °C10.

MetodăELISA10.

Valori de referință – IgG/IgM/IgA < 12 E/mL10.

Interpretarea rezultatelor

Obținerea unor titruri crescute de aPS impune repetarea la cel puțin 12 săptămâni a încă unui test pentru a confirma persistența acestor anticorpi.
Interpretarea rezultatelor se va face numai prin corelarea cu celelalte criterii de APS (clinice şi de laborator).
Obținerea unor rezultate pozitive izolate de aPS are semnificație clinică discutabilă pentru diagnosticul de APS sau LES.1;3

 

Bibliografie

  1. ARUP Laboratories. Test Directory: Antiphospholipid Syndrome – APS. www.aruplab.com 2017. Ref Type: Internet Communication.
  2. Miyakis S, Lockshin MD, Atsumi T, et al: International consensus statement on an update of the classification criteria for definite antiphospholipid syndrome (APS). In J Thromb Haemost 2006;4:295-306.
  3. Quest Diagnostics. Laboratory Testing in the Identification of Antiphospholipid Syndrome. www.questdiagnostics.com. Ref type:Internet communication.
  4. Conti F, Capozzi A, Truglia S, Lococo E, Longo A, Misasi R, Alessandri C, Valesini G, Sorice M. The Mosaic of “Seronegative” Antiphospholipid Syndrome. J Immunol Res. 2014;2014:389601.
  5. Trinity Biotech. Phosphatidylserine Antibodies IgA, IgG, IgM. http://www.trinitybiotech.com/reference-lab-tests. 2017. Ref Type: Internet Communication.
  6. Christie W. Phosphatidylserine. AOCS Lipid Library. Reference Type: Internet Communication. http://lipidlibrary.aocs.org.
  7. Sater MS, Finan RR, Abu-Hijleh FM, Abu-Hijleh TM, Almawi WY. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol. 2012 Aug;163(2):170-4.
  8. Kahles T, Humpich M, Steinmetz H, Sitzer M, Lindhoff-Last E. Phosphatidylserine IgG and beta-2-glycoprotein I IgA antibodies may be a risk factor for ischaemic stroke. Rheumatology (Oxford). 2005 Sep;44(9):1161-5.
  9. Khogeer H, Alfattani A, Al Kaff M, Al Shehri T, Khojah O, Owaidah T. Antiphosphatidylserine antibodies as diagnostic indicators of antiphospholipid syndrome. Lupus. 2015 Feb;24(2):186-90.
  10. Laborator Synevo. Referințele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2017. Ref Type: Catalog

 

 

Abonează-te la Newsletter