Alunițe cancerigene: Ce sunt, cum le recunoști & analize recomanate

Cuprins:

• Ce sunt alunițele și de ce e important să le monitorizăm
• Tipuri de alunițe și riscul de cancer
• Semnele unei alunițe cancerigene – Regula ABCDE
• Când este recomandat un consult dermatologic
• Analize și teste pentru diagnosticarea alunițelor cancerigene
• Factorii de risc pentru dezvoltarea alunițelor cancerigene
• Tratament pentru alunițe cancerigene
• Cum previi apariția alunițelor cancerigene
• Întrebări frecvente privind alunițele cancerigene

Identificarea precoce a semnelor clinice și dermatoscopice sugestive pentru malignizare este crucială pentru diagnostic și intervenție terapeutică timpurie, influențând semnificativ prognosticul pacientului.

Află în acest articol cum arată o aluniță cancerigenă, ce modificări trebuie urmărite și când este important să consulți un medic dermatolog.

Ce sunt alunițele și de ce e important să le monitorizăm

​Alunițele sunt formațiuni pigmentare frecvente care apar pe piele ca urmare a grupării celulelor producătoare de melanină (melanocite). Majoritatea alunițelor sunt benigne și nu necesită tratament. Totuși, unele pot evolua în timp și pot deveni periculoase, mai ales dacă asociază modificări de formă, culoare sau dimensiune.​

Este esențial să monitorizăm alunițele, deoarece modificările acestora pot fi semne timpurii ale melanomului, cea mai agresivă formă de cancer de piele. Detectarea precoce a modificărilor suspecte crește semnificativ șansa de tratament eficient și de prevenire a complicațiilor.

Cum recunoști o aluniță cancerigenă

Recunoașterea unei alunițe cancerigene cât mai devreme ajută la depistarea precoce a melanomului, cea mai agresivă formă de cancer de piele.

Semnele de avertizare includ asimetria, marginile neregulate, variațiile de culoare, diametrul mai mare de 6 mm și evoluția în timp (regula ABCDE).

Modificarea unui nev existent sau apariția unuia nou după vârsta de 30 de ani necesită evaluare medicală. De asemenea, persoanele cu un număr mare de alunițe sau cu antecedente familiale de cancer de piele prezintă un risc crescut și ar trebui să efectueze autoexaminări lunare și controale dermatologice regulate. ​

Tipuri de alunițe și riscul de cancer

Există mai multe tipuri de alunițe, fiecare cu caracteristici și riscuri diferite în ceea ce privește dezvoltarea melanomului. Înțelegerea acestor tipuri poate ajuta la identificarea timpurie a modificărilor suspecte și la prevenirea complicațiilor.​

1. Alunițele benigne (nevi melanocitari obișnuiți)

Acestea sunt mici formațiuni benigne pigmentare, rotunde sau ovale, cu margini bine definite și culoare uniformă (maro, roz sau cafeniu). Sunt, în general, inofensive și apar frecvent în copilărie sau adolescență. Deși rareori se transformă în melanom, prezența unui număr mare de alunițe comune (peste 50) poate crește riscul de cancer de piele.

Un tip benign de aluniță este nevul Spitz care apare frecvent la copii și adolescenți, având o creștere rapidă și o culoare roz, roșie sau brună. Deși este benign, aspectul său poate semăna cu cel al melanomului, necesitând evaluare medicală pentru a exclude cancerul.​

2. Alunițele congenitale

Acestea sunt prezente la naștere și variază ca mărime. Alunițele congenitale mari (peste 8 mm) au un risc mai mare de a deveni canceroase comparativ cu cele apărute după naștere.​

3. Alunițe atipice (displazice)

Aceste alunițe au margini neregulate, formă asimetrică și culori variate (maro închis, roșcat, roz). Din acest motiv, nevii atipici necesită o monitorizare riguroasă, deoarece, deși nu sunt maligni, reprezintă factori de risc pentru dezvoltarea melanomului. Riscul este semnificativ crescut în cazul pacienților cu un număr mare  (peste 10 nevi atipici) sau cu antecedente familiale de neoplasm cutanat malign.

Când trebuie monitorizate alunițele atipice?

• O dată pe lună – autoexaminare:
  Persoanele cu nevi displazici ar trebui să își examineze pielea lunar pentru a observa orice schimbare în:
  • culoare
  • dimensiune
  • formă
  • textură
  • înălțime
  • simptome (mâncărime, sângerare, formarea de cruste)
• Examinare dermatologică periodică:
  Se recomandă controale anuale pentru persoanele cu până la 5 nevi displazici.
  Dacă pacientul are mai mult de 5 nevi displazici sau are rude de gradul I cu melanom, medicii pot propune evaluări la fiecare 3–6 luni.

De ce este importantă monitorizarea?

Studiile arată că persoanele cu peste 5 nevi displazici au un risc de aproape 10 ori mai mare de a dezvolta melanom, comparativ cu cele fără alunițe atipice.

​ 4. Melanomul

Melanomul este cea mai agresivă și periculoasă formă de cancer de piele, deoarece se poate răspândi rapid către alte organe ale corpului dacă nu este depistat și tratat la timp. Acesta se dezvoltă din melanocite — celulele care produc pigmentul pielii — și poate apărea fie pe pielea sănătoasă, fie prin transformarea unei alunițe preexistente. Deși reprezintă un procent mic din totalul cancerelor de piele, melanomul este responsabil pentru majoritatea deceselor cauzate de acestea.

În cazul apariției unor modificări suspecte și pentru a nu se ajunge în acest stadiu avansat, este importantă monitorizarea regulată a alunițelor și consultarea unui medic dermatolog.

Semnele unei alunițe cancerigene – Regula ABCDE

Recunoașterea din timp a unei alunițe suspecte poate face diferența în diagnosticarea precoce a melanomului. Regula ABCDE este un instrument util de autoevaluare, recomandat de dermatologi pentru a identifica semnele de avertizare:

• A – Asimetrie: o jumătate a aluniței nu se potrivește cu cealaltă, având o formă neregulată.
• B – Margini (bordură): conturul este difuz, neregulat, poate părea zimțat sau „în ceață”.
• C – Culoare: alunița nu are o nuanță uniformă, ci prezintă pete de maro, negru, roșu sau chiar alb.
• D – Diametru: este mai mare de 6 mm (aproximativ cât o gumă de șters de la capătul unui creion), deși unele melanoame pot fi și mai mici.
• E – Evoluție: orice schimbare recentă în mărime, formă, culoare, apariția sângerărilor, cruste sau senzații de mâncărime trebuie investigată.

Dacă observi oricare dintre aceste semne, este important să te programezi la un consult dermatologic cât mai curând. Depistarea precoce salvează vieți.

Când este recomandat un consult dermatologic

Un consult dermatologic este recomandat ori de câte ori observi o aluniță nouă cu aspect neobișnuit sau modificări ale unei alunițe existente — cum ar fi schimbări de culoare, dimensiune, formă, textură sau simptome precum mâncărime, durere ori sângerare. Persoanele cu piele deschisă, istoric familial de melanom sau multe alunițe atipice ar trebui să se programeze regulat, chiar și în lipsa simptomelor. Vizita la medic nu trebuie amânată — detectarea timpurie este extrem de importantă pentru prevenție și tratament eficient.

Analize și teste pentru diagnosticarea alunițelor cancerigene

Diagnosticarea corectă a unei alunițe suspecte implică atât investigații dermatologice, cât și analize de laborator.

• Dermatoscopia digitală este o metodă non-invazivă care permite evaluarea în profunzime a alunițelor.
• Biopsia cutanată este indicată atunci când un nev ridică suspiciuni de malignitate, permițând prelevarea unui fragment de piele care va fi analizat microscopic prin examinare histopatologică în vederea confirmării sau infirmării prezenței celulelor canceroase. Următoarea etapă după examinarea histopatologică, este Diagnosticul imunohistochimic, în care sunt utilizați anticorpi speciali pentru a detecta proteine specifice din celulele tumorale. În cazul suspiciunii de melanom malign, acest profil ajută la confirmarea diagnosticului și la diferențierea melanomului de alte tipuri de leziuni cutanate.
• După diagnosticul imunohistochimic, se poate recomanda și testare genetică în vederea identificării mutațiilor asociate melanomului: Mutația BRAF V600E în tumori.
• În stadiile avansate sunt recomandați biomarkeri care pot sugera o progresie a bolii: S100 și  LDH (lactat dehidrogenaza).
• În completare, se pot efectua teste genetice pentru a identifica dacă există o cauză de natură ereditară, la persoanele cu istoric familial – Profil genetic de evaluare risc cancer piele (melanom).

Factorii de risc pentru dezvoltarea alunițelor cancerigene

Dezvoltarea alunițelor cancerigene, cum este melanomul, este influențată de mai mulți factori care pot accelera apariția sau transformarea acestora în leziuni maligne. Printre cei mai importanți se numără:

• Expunerea excesivă la radiații UV – fie de la soare, fie de la solar
  • Pielea deschisă la culoare, care este mai vulnerabilă la arsuri și arsurile solare frecvente
  • Istoricul familial de melanom
  • Un număr mare de alunițe (peste 50-100 pe corp)
  • Sistem imunitar slăbit.

Tratament pentru alunițe cancerigene

Tratamentul leziunilor cutanate cancerigene, cum este melanomul, depinde de stadiul bolii și de tipul leziunii. În cele mai multe cazuri, excizia chirurgicală completă este prima opțiune, pentru a îndepărta țesutul afectat. Dacă melanomul este avansat sau s-a extins în alte părți ale corpului, pot fi necesare tratamente suplimentare precum imunoterapia, chimioterapia, radioterapia sau terapia țintită (în funcție de profilul molecular al tumorii).

Cum previi apariția alunițelor cancerigene

Prevenția alunițelor cancerigene începe cu protejarea pielii împotriva radiațiilor ultraviolete. Evită expunerea prelungită la soare, mai ales în orele de vârf (10:00–16:00), și folosește întotdeauna cremă cu factor de protecție solară (SPF 30+), aplicată corect și reaplicată la intervale regulate.

Poartă haine de protecție, pălării și ochelari de soare.

Renunță la utilizarea solarului și monitorizează-ți regulat pielea. Un stil de viață echilibrat și controalele dermatologice periodice contribuie semnificativ la depistarea precoce și reducerea riscului de melanom.

Întrebări frecvente privind alunițele cancerigene

Cât de des ar trebui să-mi verific alunițele?

Este recomandat să-ți verifici alunițele o dată pe lună, în fața oglinzii, pentru a observa eventuale modificări de formă, culoare, dimensiune sau simptome noi (cum ar fi mâncărime sau sângerare). Pe lângă autoevaluare, este bine să efectuezi un control dermatologic de rutină o dată pe an, iar dacă ai factori de risc (alunițe atipice, istoric familial de melanom, piele foarte deschisă), controalele pot fi recomandate mai frecvent, conform indicațiilor medicului dermatolog.

Îndepărtarea unei alunițe suspecte previne cancerul de piele?

Îndepărtarea unei alunițe suspecte nu previne întotdeauna apariția cancerului de piele, dar poate opri dezvoltarea unui melanom în stadii incipiente, înainte ca acesta să se răspândească. Dacă o aluniță este diagnosticată precoce ca fiind canceroasă, excizia completă poate duce la vindecare. În schimb, dacă alunița nu este îndepărtată la timp, există riscul ca celulele maligne să se extindă. De aceea, evaluarea dermatologică și intervenția promptă sunt esențiale pentru prevenție și tratament eficient.

Este necesar să fac o biopsie pentru fiecare aluniță suspectă?

Nu, nu este necesar ca fiecare aluniță suspectă să fie automat biopsiată, dar medicul dermatolog poate recomanda această procedură dacă, în urma evaluării clinice și dermatoscopice, există suspiciuni că alunița ar putea fi malignă. Biopsia este esențială pentru a confirma sau infirma un diagnostic de melanom. În multe cazuri, alunițele pot fi monitorizate în timp, mai ales dacă nu prezintă semne clare de risc. Decizia se ia întotdeauna individual, în funcție de aspectul leziunii și istoricul pacientului.

Poate o aluniță benignă să devină cancerigenă în timp?

Da, o aluniță benignă poate, în cazuri rare, să evolueze în timp spre o formă malignă, cum este melanomul. Riscul este mai mare în cazul alunițelor atipice (displazice), al celor care suferă modificări de aspect sau sunt expuse frecvent la radiații UV. Din acest motiv, monitorizarea periodică și autoexaminarea sunt esențiale pentru a detecta din timp orice schimbare suspectă. Dacă observi modificări, este important să te adresezi unui dermatolog cât mai curând.

Dacă îmi zgârii sau rănesc o aluniță, există riscul să devină cancerigenă?

Zgârierea accidentală a unei alunițe nu determină în mod direct transformarea ei în cancer, însă o lezare repetată sau o iritație constantă poate duce la inflamație și modificări ale aspectului, ceea ce poate complica evaluarea dermatologică. Important este să urmărești alunița după accidentare: dacă apar sângerări frecvente, durere, modificări de formă sau culoare, este recomandat un consult dermatologic pentru a exclude riscul unei leziuni maligne.

După îndepărtarea unei alunițe suspecte, mai există riscul de recidivă?

În general, îndepărtarea completă a unei alunițe canceroase reduce semnificativ riscul de recidivă, mai ales dacă excizia a fost efectuată cu margini de siguranță. Totuși, în unele cazuri, celulele maligne pot persista microscopic în zonă sau pot apărea alte leziuni noi în apropiere sau pe alte regiuni ale pielii. De aceea, monitorizarea dermatologică periodică rămâne esențială și după excizie, mai ales în cazul melanomului sau al persoanelor cu risc crescut.

Referințe:

1. https://www.mdanderson.org/cancerwise/are-moles-cancerous.h00-159463212.html
2. https://www.medicalnewstoday.com/articles/cancerous-moles
3. https://www.cancer.gov/types/skin/moles-fact-sheet
4. Moles: What They Are, Causes, Types & Examination