Ce este astmul?

Astmul bronșic, cunoscut generic sub numele de astm, este o boală netransmisibilă severă, care afectează atât copiii, cât și adulții, fiind cea mai frecventă boală cronică în rândul copiilor. La nivel mondial, aproximativ 262 de milioane de persoane au fost afectate de astm în 2019 și au fost înregistrate 455 000 de decese.

Astmul are la bază inflamația cronică a căilor respiratorii, ce conduce la îngustarea acestora, determinând scăderea fluxului de aer expirat. Simptomele sunt de severitate variabilă, fiind reprezentate de wheezing, dispnee, senzație de constricție toracică și tuse. Deși reprezintă o afecțiune gravă, astmul poate fi gestionat cu un tratament adecvat.

Cuprins:

Ce este astmul?

Astm: simptome

Tipuri de astm

Diagnosticul astmului bronsic

Tratamentul astmului

Astmul si aerul rece

Astmul si sarcina

Complicatiile astmului

Astm – Simptome specifice

Semnele și simptomele astmului variază de la o persoană la alta și includ:

Dispnee
Senzație de constricție sau durere în piept
Wheezing, simptom specific întâlnit cu preponderență în rândul copiilor
Tulburări de somn cauzate de dificultăți de respirație, tuse sau wheezing
Atacuri de tuse sau de wheezing, agravate de un virus respirator

Tipuri de astm

Astmul bronșic poate fi clasificat în două tipuri în funcție de cauză și de gravitatea și frecvența simptomelor.

Intermitent – simptomele se manifestă sporadic
Persistent – simptomele se mențin o mare parte din timp. Acestea pot fi ușoare, moderate sau severe.

Astmul poate avea cauze multiple. În funcție de acestea, se împarte în:

Astm alergic – Provocat de alergeni precum mucegaiurile, polenul și părul animalelor de companie.
Astm non-alergic: Factorii externi pot provoca o acutizare a astmului. Exercițiile fizice, stresul, diverse afecțiuni și vremea pot provoca o criză.

De asemenea, astmul poate fi cu:

Debut la vârstă adultă
Debut în copilărie: acest tip de astm începe adesea înainte de vârsta de 5 ani și se poate manifesta la sugari și copii mici.

O altă clasificare a acestei afecțiuni are în vedere:

Astm indus de efort
Astm ocupațional – apare în primul rând la persoanele care lucrează în preajma unor substanțe iritante
Sindromul de suprapunere a astmului cu boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC)

Diagnosticul astmului bronșic

Diagnosticul de astm se stabilește:

pe baza istoricului medical personal;
în baza istoricului familial;
prin examene paraclinice (în special spirometria cu ajutorul căreia este evaluată capacitatea respiratorie);
prin evaluarea simptomelor și a antecedentelor de alergii, eczeme și alte boli pulmonare.

La copiii sub vârsta de 5 ani, diagnosticul poate fi dificil deoarece episoade repetate de wheezing și tuse pot fi întâlnite și în absența astmului.

ASTMUL ALERGIC – DIAGNOSTIC

Evaluarea statusului atopic și a sensibilizării la diverși alergeni din mediu reprezintă o etapă importantă în diagnosticul și managementul astmului. Determinarea de IgE specifice față de o serie de alergeni respiratori reprezintă o metodă neinvazivă de identificare a posibililor agenți implicați în declanșarea crizelor de astm. De asemenea, aceste teste pot fi utile în investigarea copiilor mici cu manifestări respiratorii recurente la care identificarea componentei alergice este esențială pentru o abordare terapeutică adecvată.

Tratamentul astmului

În gestionarea astmului, există diverse alternative terapeutice recomandate de către medicii specialiști, care vizează controlul simptomelor asociate acestei afecțiuni:

Bronhodilatatoare: Aceste medicamente sunt concepute să relaxeze musculatura din jurul căilor respiratorii, facilitând astfel circulația aerului. De asemenea, acestea ajută la deplasarea mai ușoară a mucusului prin căile respiratorii, oferind ameliorare simptomelor specifice, fie că este vorba de astm intermitent sau cronic.
Medicamente antiinflamatoare: Aceste tratamente sunt menite să reducă inflamația și producția excesivă de mucus în căile respiratorii, favorizând o mai bună circulație a aerului în plămâni. În cazul astmului cronic, medicul poate prescrie aceste medicamente pentru a controla sau preveni simptomele
Terapii biologice pentru astm: Aceste opțiuni terapeutice sunt recomandate în special pentru cazurile severe de astm, când simptomele persistă chiar și în ciuda tratamentului adecvat cu inhalatoare.

Modalitățile de administrare a medicamentelor pentru astm sunt variate. Acestea pot fi inhalate folosind un inhalator cu doză măsurată, un nebulizator sau alte tipuri de dispozitive specializate pentru astm.

Termoplastia bronșică

Acest tratament este utilizat în cazul astmului sever care nu se ameliorează în baza tratamentului cu corticosteroizi inhalatori sau cu alte medicamente administrate pe termen lung pentru astm. Nu este disponibil pe scară largă și nici nu este indicat pentru toți pacienții.

Procedura constă în reducerea stratului de mușchi neted al căilor respiratorii prin furnizarea de energie termică controlată (ablație prin radiofrecvență) la nivelul peretelui căilor respiratorii. Aceasta are loc în timpul unei serii de trei bronhoscopii, cu scopul de a diminua capacitatea musculaturii netede de la acest nivel de a determina constricție bronșică.

Astmul și aerul rece

Aerul rece poate agrava simptomele acestei afecțiuni deoarece:

Aerul rece poate provoca îngustarea căilor respiratorii și îngreuna astfel respirația.
Aerul rece și uscat poate irita căile respiratorii și poate agrava simptome precum wheezing-ul, tusea sau dispneea.
Aerul rece nu provoacă îmbolnăvirea, însă o favorizează. Aerul rece poate diminua răspunsul imun ca urmare a faptului că reduce circulația sângelui la nivelul nasului, gătului și plămânilor.

Astmul și sarcina

Astmul bronșic nu influențează negativ fertilitatea, iar majoritatea femeilor cu astm bronșic vor avea o sarcină fără complicații majore.

În general, regimul terapeutic pentru astm rămâne constant pe durata sarcinii. Cele mai multe medicații antiastmatice, în special inhalatoarele, sunt considerate sigure atât în timpul sarcinii, cât și în perioada de alăptare.

Este însă esențial să consulți medicul pneumolog pentru a primi sfaturi adaptate în cazul în care ești însărcinată sau planifici o sarcină. Acest lucru este important deoarece:

Simptomele astmului pot suferi modificări pe parcursul sarcinii; unele femei pot experimenta o ameliorare a acestora, în timp ce altele pot avea nevoie de ajustarea tratamentului din cauza intensificării simptomelor.
Un control inadecvat al astmului în timpul sarcinii poate spori riscul de complicații, inclusiv preeclampsia și nașterea prematură.
În timpul travaliului, pot fi necesare măsuri de precauție adiționale pentru a preveni apariția unui atac de astm, deși acestea sunt relativ rare.

Complicațiile astmului

Care sunt complicațiile medicale pe termen lung ale astmului?

Modificări la nivelul căilor respiratorii

Inflamația continuă a căilor respiratorii poate duce la modificări ale acestora. Remodelarea căilor respiratorii poate fi permanentă și greu de prevenit. Aceasta poate duce la:

Hipertrofia mușchilor netezi bronșici
Bronhoconstricție
Exacerbarea astmului
Rezistență la tratament

Efecte secundare ale medicamentelor pentru astm

Unele medicamente care sunt utilizate pentru tratarea astmului pot provoca efecte secundare grave. În cazul adulților care se află în tratament pe termen lung cu corticosteroizi orali, pot să apară efecte secundare precum:

Creșterea tensiunii arteriale și a glicemiei
Retenția de lichide și creșterea în greutate
Dezvoltarea sindromului Cushing
Risc crescut de osteoporoză
Susceptibilitate la infecții
Apariția cataractei și a altor probleme legate de sănătatea ochilor
Tulburări gastrointestinale

Corticosteroizii administrați pe cale inhalatorie prezintă un risc redus de a provoca efecte secundare semnificative. Incidența acestor efecte adverse este, de asemenea, mai scăzută la doze scăzute de corticosteroizi inhalatori. Totuși, pot să apară unele reacții adverse, inclusiv:

Iritarea gâtului
Disfonia
Candidoza orală

Prezentări la departamentele de primiri urgențe

Atacurile severe de astm pot necesita tratament în departamentele de urgență și, uneori, internări în spital.

Insuficiență respiratorie și deces

Astmul sever poate crește riscul de insuficiență respiratorie. În cazul astmului, insuficiența respiratorie definită ca incapacitatea plămânilor de a efectua schimbul de gaze în mod eficient este cauzată de inflamația cronică a căilor respiratorii. Aceasta inflamație conduce la îngustarea și obstrucția periodică a căilor respiratorii, făcând respirația dificilă. În timpul unui atac de astm, aceste simptome se agravează semnificativ, putând conduce la o scădere critică a nivelului de oxigen și o acumulare periculoasă de dioxid de carbon în sânge.

Insuficiența respiratorie care pune în pericol viața din cauza astmului este rară. Rata de deces este de aproximativ 1 la 100.000 de persoane cu astm. Ratele de deces continuă să scadă odată cu îmbunătățirea tratamentelor.

Referințe: