Synevo Programare RT PCR COVID-19
Cosul meu
Atelierul de sănătate

Sănătatea sub microscop

Boala Lyme și conduita preventivă în cazul mușcăturii de căpușă

boala lyme, muscatura de capusa, borrelioza, boala lyme simptome, boala lyme diagnostic

Boala Lyme este o afecțiune multisistemică cauzată de spirocheta Borrelia Burgdoferi după mușcătura de căpușă contaminată cu acest agent patogen. Aceasta boală este larg răspândită, dar are o incidență mai mare în anumite zone geografice și este contractată de obicei în lunile de vară.

Prin înțepătura ei provoacă dermatite pruriginoase, anemie sau poate servi ca vector pentru diverse alte microorganisme patogene pentru om și alte mamifere: Borrelia burgdorferi (borrelioza Lyme), Babesia (babesioza), Staphylococcus aureus, Anaplasma (anaplasmoza), Coxiella burnetii (Febra Q), Rickettsia conorii (febra butonoasă), virusul encefalitei de căpușă (encefalita de căpușă), virusul „Louping-ill” (encefalomielita infecțioasă ovină).

Boala Lyme și bacteria Borrelia burgdorferi

Bacteria responsabilă de boala Lyme (Borrelia Burgdoferi) este capabilă să se metamorfozeze în trei forme distincte:

  • spirocheta: este forma mobilă care pătrunde în țesuturile dense și în os, producând infecție intracelulară. Trece rapid în forma de nimfă și chist.
  • forma de gemă: (fără perete propriu): lipsa peretelui celular face dificilă recunoașterea sa de către sistemul imunitar. Produce infecție intracelulară.
  • forma chistică: forma bacteriană vegetantă, nu este mobilă, nu produce simptome, dezvoltă autoimunitate și se grupează în colonii dense, rezistente la acțiunea antibioticelor.

Analiza epidemiologică descriptivă a cazurilor de boală Lyme arată că în anul 2020 au intrat în sistemul național de supraveghere și au fost clasificate 381 cazuri suspecte de boală Lyme. Incidența bolii în România a fost de 1,5%000, cu 1%000 mai mică față de anul 2019. Analiza incidenței bolii Lyme pe județe, prezentată în Documentul elaborat de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile1, relevă faptul că cea mai mare rată a fost înregistrată în județele Cluj și Sibiu, ambele depășind media cu peste 2 STDEV.

Analiza distribuției cazurilor confirmate și probabile după anul/ luna debutului evidențiază, ca și în anii precedenți, un număr mai mare de cazuri în perioada caldă a anului (iunie, iulie și august), ca urmare a intensificării activității vectorilor în această perioadă.

Cum se manifestă boala Lyme?

Diagnosticul de borelioză este dificil de stabilit și se realizează frecvent prin recunoaşterea clinică a eritemului migrator (EM) în primul stadiu al infecţiei. Când acest eritem este absent, atipic sau nerecunoscut, sunt necesare alte metode pentru a valida diagnosticul.

În literatura de specialitate sunt descrise trei stadii ale boreliozei:

  • Stadiul 1 – Borrelioza incipientă, localizată – inițiat la câteva zile – săptămâni de la înțepătura căpușei. La locul mușcăturii se observă erythema chronicum migrans (înroșirea pielii în zone concentrice). 18% dintre pacienți pot să nu prezinte acest rash. De asemenea, în acest stadiu pot apărea și simptome asemănătoare unei răceli: febră, dureri de cap, dureri musculare, oboseală.
  • Stadiul 2 – Borrelioza diseminată – infecția neglijată, netratată, produsă de bacteria pătrunsă în organism, după săpatămâni sau luni, poate afecta articulațiile (tumefierea uneia sau mai multor articulații – artrită cronică, în special la nivelul genunchilor), cordul (tulburări de ritm, (miocardită) și sistemul nervos, neuropatii, meningită aseptică limfocitară, paralizie de nerv facial).
  • Stadiul 3 – Borrelioza cronică – bacteria, după câteva luni sau ani de la mușcătură, poate afecta cordul (apar tulburări de ritm cardiac), sistemul nervos central și periferic, sistemul circulator, digestiv și osos.

Diagnosticul de laborator al bolii Lyme

Diagnosticul de laborator se poate stabili prin metode indirecte, cu ajutorul testelor serologice sau directe (PCR sau culturi). CDC (Center for Disease Control) recomandă în prezent un proces de testare în doi pași pentru boala Lyme, un test serologic ELISA sau ELFA, cu sensibilitate crescută, urmat de un test Western-Blot, cu specificitate mare pentru IgM și IgG. Ambele etape sunt necesare și pot fi realizate folosind aceeași probă de sânge. În prima fază se efectuează un test serologic pentru detecția anticorpilor, cunoscut în laboratoarele Synevo sub denumirea Borrelia burgdorferi-serologie.

Nivelul anticorpilor IgM atinge un vârf la 3-6 săptămâni de la debutul bolii, după care scade treptat, fiind astfel util în depistarea infecției recente. Anticorpii de tip IgG devin detectabili într-un interval variabil de la apariția anticorpilor IgM și, spre deosebire de aceștia, persistă timp îndelungat. În cea de-a doua etapă este necesar un test de confirmare a suspiciunii de infecție prin metoda Western-Blot, în cazul unui rezultat pozitiv sau echivoc la testarea serologică.

Testul pentru identificarea ADN-Borrelia realizează evidenţierea acidului nucleic al bacteriei printr-o metodă de biologie moleculară PCR. Este o alternativă în diagnosticul bolii Lyme cu aplicabilitate pentru toate produsele patologice recoltate în diferite stadii ale infecţiei, dar se recomandă a fi utilizată doar la pacienţii cu rezultat pozitiv sau echivoc la testele serologice.

În funcţie de stadiul bolii, în vederea stabilirii diagnosticului se poate efectua:

  • biopsie cutanată din eritemul migrator (stadiul I);
  • biopsie cutanată din eritemul migrator diseminat sau LCR în caz de neuroborelioză (stadiul II);
  • biopsie cutanată în cazul acromodermatitei cronice atrofică, existența de lichid sinovial în cadrul artritei Lyme sau de LCR în neuroborelioză (stadiul III).

Conduita preventivă în cazul mușcăturii de căpușă

  • Căpușele trăiesc în zonele cu iarbă deasă, în regiunile împădurite sau pot fi localizate chiar în blana animalelor de companie. Puteți evita contactul cu căpușele, folosind îmbrăcăminte și echipamente tratate cu 0,5% permetrină. Când intrați în casă, verificați hainele de căpușe și spălați-le sau uscați-le la temperaturi înalte. Examinați cu atenție părul animalelor de companie.
  • Faceți duș imediat ce intrați în casă. Dușul efectuat rapid, în două ore de la intrarea în casă, reduce riscul de apariție a boreliozei și poate fi eficient și în răspândirea altor boli transmise de căpușe.
  • Efectuați o verificare completă a corpului dumneavoastră sau al copilului la întoarcerea din zonele potențial infectate de căpușe. Zonele corpului unde acestea se pot cantona pot fi: păr, axilă, ureche, în interiorul buricului, zona poplitee (spatele genunchiului), zona internă a picioarelor și în jurul taliei.
  • Pentru a îndepărta o căpușă în siguranță, cel mai bine este să folosiți o pensetă cu vârf fin. Prindeți căpușa de capul acesteia, cât mai aproape de pielea dumneavoastră și trageți încet, în sus, având grijă să nu strângeți sau să zdrobiți căpușa. După îndepărtarea acesteia, curățați zona cu un produs antiseptic (alcool medicinal) sau spălați-o cu apă caldă și săpun.
  • Marcați data mușcăturii în calendarul dumneavoastră și monitorizați eventualele simptome.
  • Adresați-vă unui medic infecționist, pentru tratament preventiv și recomandarea efectuării testelor serologice. Medicul instituie tratament antibiotic încă din stadiul incipient al bolii. Diagnosticul precoce și tratamentul antibiotic adecvat pot ajuta la prevenirea bolii Lyme în stadii tardive.

Referințe:

1.https://www.cdc.gov/lyme/diagnosistesting/index.html

2.https://www.healthline.com/health/lyme-disease#diagnosis

3.https://www.nhs.uk/conditions/lyme-disease/

4.https://www.cdc.gov/lyme/diagnosistesting/index.html

5.https://www.cnscbt.ro/index.php/metodologii/boala-lyme/1394-boala-lyme-metodologie-de-supraveghere-actualizare-11-02-2020/file

6.https://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-date-supraveghere/boala-lyme-1/2240-boala-lyme-2020-analiza/file

7.https://www.desprecapuse.ro/indepartare-capusa

icon-cart-blue

Produsul a fost adaugat in cos

Continuă cumpărăturile
Plasează comanda