Cumpără online analizele medicale necesare, utilizează codul ONLINE10 și beneficiază de 10% reducere la coșul de cumpărături.
Synevo Programari analize
Cosul meu
Informații medicale
Articole

Evaluarea post-COVID 19 la copil

analize post covid, post covid, evaluare post covid, monitorizare post covid, sindrom post covid, pachet analize post covid, sindrom post covid copii

Scurt istoric despre apariția COVID-19

Din decembrie 2019, lumea medicală se confruntă cu o nouă provocare ca urmare a apariției unui nou coronavirus (2019-nCoV), o provocare legată atât de boala COVID-19, cât și de complicațiile post COVID care pot apărea uneori.

Noul coronavirus (2019-nCoV) este asemănător unor tulpini cunoscute care determină o simptomatologie similară (SARS – sindrom respirator acut sever, MERS – sindromul respirator acut din Orientul Mijlociu),  a fost denumit ulterior SARS CoV-2 și boala pe care o determină acest virus a fost denumită COVID-19.

Acest virus are origine animală, iar prin intermediul unei gazde intermediare (probabil tot un mamifer) a suferit modificări genetice, dobândind astfel receptori pentru celulele umane. Astfel, virusul SARS CoV-2 afectează atât copiii, cât și (mai ales) adulții, la care determină forme clinice de boală mai severe.

Cuprins:

COVID 19 – tablou clinic și monitorizare post COVID

Tabloul clinic al COVID 19 la copil este diferit în funcție de vârsta acestuia. Astfel după o perioadă de incubație de 5 – 14 zile (1 – 27 zile), debutul este asemănător gripei (”flu-like” – febră, tuse, dispnee, mialgii, fatigabilitate). În perioada de stare, în evoluție, pacientul poate prezenta pneumonie acută severă (detresă respiratorie acută) și sepsis (șoc septic, insuficiență multiplă de organ  și chiar deces). Cele mai multe forme clinice de COVID 19 la copil sunt ușoare/ asimptomatice, dar există și forme medii, severe mai ales la pacienți cu comorbidități.

La copilul mic și sugar majoritatea cazurilor sunt asimptomatice, iar cazurile simptomatice prezintă mai rar febră și frecvent manifestări digestive (inapetență, vărsături, diaree) și uneori manifestări respiratorii (obstrucție nazală, rinoree, tuse). Copilul mare (vârstă școlară și adolescenți) are o simptomatologie ușoară de obicei, febră ± frison la care asociază manifestări respiratorii (odinofagie, disfagie, tuse rară complicată rareori cu insuficiență respiratorie acută), iar manifestările  digestive și sistemice apar foarte rar.

PIMS sau totul despre un sindrom post covid apărut la copii

La copii COVID-19 îmbracă forme clinice variate, de la asimptomatice până la severe, complicate cu sindrom inflamator multisistemic (MIS-C Multisistemic Inflamatory Syndrom – Child sau PIMS – TS (Paediatric multisystem inflammatory syndrome temporally associated with COVID-19)1 cu evoluție uneori către deces.

Această complicație poate apărea după o infecție acută cu SARS CoV-2 (în medie 3-4 săptămâni) și se manifestă printr-un tablou clinic polimorf (nu toți copiii au simptomatologie similară), atât la copii care au avut forme clinice de boală simptomatice cât și la cei cu forme ușoare de boală sau chiar asimptomatici.

Definiția de caz a PIMS este apariția unui sindrom inflamator (dovedit prin investigații de laborator) la un pacient cu vârstă < 21 ani, care prezintă febră (>38° C, peste 24 ore) care asociază afectare multiorganică, (> 2 organe: renală, cardiacă, hematologică, respiratorie, gastrointestinală, dermatologică, neurologică). De asemenea, pacientul trebuie să aibă test pozitiv pentru SARS CoV-2 actual sau infecție recentă (dovedită prin RT-PCR, antigen viral sau anticorpi) sau contact COVID-19 în ultimele 4 săptămâni de la debutul simptomatologiei.

Primele cazuri de PIMS au fost raportate în aprilie 2020 în Anglia, apoi în SUA și, ulterior, în Italia, numărul cazurilor crescând odată cu valul 3 al pandemiei când se constată o incidență de 1 la 5.000 cazuri. Un studiu efectuat în Anglia arată că 75 % dintre copii erau de origine africană, asiatică sau alte minorități etnice, 4 din 5 cazuri erau sănătoși anterior, vârsta medie 11 ani (8-14 ani), majoritatea cazurilor fiind băieți (67%).

Același studiu a evidențiat că 22% dintre copii au dezvoltat PIMS în timpul COVID 19, restul după boală (post COVID), dar există și foarte puține cazuri la care nu s-a confirmat legătura cu infecția cu SARS CoV-2. Dintre copiii analizați 25% prezentau afectare coronariană și disfuncție cardiacă iar un număr mic de cazuri aveau afectare cerebrală (letargie, confuzie, dezorientare).

Evaluare post COVID

Ținând cont de tabloul clinic polimorf al COVID 19 la copil cât și de posibilele complicații ce pot apărea (post COVID), în special PIMS, evaluarea după boală este complexă și cuprinde un consult clinic minuțios alături de investigații de laborator și paraclinice de specialitate.

Evaluarea post-COVID la copil trebuie particularizată pentru fie care caz în parte, în funcție de forma clinică de boală, de posibilele complicații apărute dar și de comorbiditățile pacientului respectiv. Recomand o serie de investigații de laborator (pachet analize post COVID), care ar trebui efectuate la toți copiii care au prezentat infecție cu SARS CoV-2, indiferent de forma clinică de boală: hemograma completă, probe inflamatorii (VSH, Fibrinemie, Proteina C reactivă), feritina, teste biochimice (glicemie, transaminaze – TGP și TGO, LDH, uree, creatinină, calcemie, ionograma (Na, K, Cl), colesterol, trigliceride, sideremie), markeri cardiaci (mioglobina, troponina, proBNP). Deoarece unii copii nu dezvoltă anticorpi specifici post-COVID este recomandabilă dozarea acestora pentru a depista nivelul anticorpilor neutralizanți anti-spike.

Dintre investigațiile paraclinice o evaluare radiologică este obligatorie post COVID, mai ales la copii cu forme de boală complicate (radiografie cardio-pulmonară, CT-torace). Ecografia cardiacă și ECG sunt obligatorii la pacienții suspecți de PIMS sau care au prezentat complicații cardiace pe parcursul bolii. De asemenea ar fi utilă și o ecografie abdominală în situațiile cu complicații hepatice sau renale, ca și o evaluare neurologică a copilului cu manifestări la nivelul SNC (EEG).

Conf. Dr. Gh. Jugulete

Medic Primar Boli Infecțioase

Șef secția Clinică IX Boli Infecțioase Pediatrie

Institutul Național de Boli Infecțioase ”Prof . dr. Matei Balș”


Referințe:

https://www.gosh.nhs.uk/conditions-and-treatments/conditions-we-treat/paediatric-inflammatory-multisystem-syndrome-pims/

icon-cart-blue

Produsul a fost adaugat in cos

Continuă cumpărăturile
Plasează comanda