facebook

ACTH

49 Lei
Trimite pe e-mail acest articol
Printeaza acest articol

Informaţii generale

Hormonul adrenocorticotrop (corticotropina sau corticostimulina) este constituit dintr-un lanţ polipeptidic format din 39 aminoacizi. Sinteza de ACTH are loc în celulele bazofile adenohipofizare dintr-un precursor denumit proopiomelanocortin1;5.

ACTH controlează dezvoltarea şi secreţia hormonală a corticosuprarenalei. Prin stimularea zonei fasciculate a corticosuprarenalelor activează sinteza şi secreţia de glucocorticoizi (cortizol şi corticosteron). Efectele stimulatoare ale ACTH asupra secreţiei corticosuprarenalei sunt mediate de AMP ciclic1.

Proprietăţile secundare ale ACTH se datorează efectelor metabolice ale hormonilor glucocorticoizi, activand metabolismele glucidic, protidic şi lipidic1.

Reglarea secreţiei de ACTH se realizează pe cale neuroumorală cu participarea indirectă a hipotalamusului. Principalul factor umoral de reglare îl constituie concentraţia sanguină a hormonilor glucocorticoizi, îndeosebi a cortizolului. Sub influenţa acestora, secreţia de ACTH scade, printr-un mecanism de feedback negativ şi, respectiv, creşte în cazul scăderii glucocorticoizilor din circulaţie1.

Recomandări pentru determinarea ACTH – diagnosticul diferenţial al sindromului Cushing, secreţia ectopică de ACTH (carcinom pulmonar cu celule mici, insule celulare tumorale de pancreas, tumori carcinoide, carcinom medular al tiroidei), boala Addison, hipopituitarismul şi tumorile pituitare producătoare de ACTH (sindromul Nelson)3;5.

Pregătire pacient à jeun (pe nemâncate); pacientul trebuie să nu fie stresat în timpul recoltării (stres-ul produce o creştere a ACTH-ului plasmatic); există o variaţie diurnă a nivelului plasmatic de ACTH. Un examen complet prevede 2 recoltări de sânge pentru determinarea ACTH: a) între orele 6-10; b) între orele 21-24.

Valoarea ACTH în proba de seară reprezintă 1/2 sau 2/3 din valoarea de dimineaţă. Această variaţie diurnă are semnificaţie diagnostică. De obicei se recoltează simultan şi o probă de sânge pentru determinarea cortizolului2.

Specimen recoltat sânge venos; vacutainerul se agită foarte uşor, prin răsturnare şi se pune imediat pe gheaţă; se transportă la laborator cât mai repede posibil2.

Recipient de recoltare vacutainer cu EDTA K3, răcit înainte de utilizare (ţinut în frigider)2; se va evita recoltarea în tuburi nesiliconate (se obţin rezultate fals scăzute datorită aderării ACTH la sticlă2).

Cantitate recoltată cât permite vacuumul2.

Cauze de respingere a probei – specimen hemolizat, icteric, lipemic, heparinat, care nu a fost adus la laborator pe gheaţă sau provenit de la pacienţi care au primit izotopi radioactivi2.

Prelucrare necesară după recoltare în maxim 30 de minute de la recoltare se separă plasma prin centrifugare (preferabil în centrifugă cu răcire la 2-8°C), 15 minute la 1500 x g [g = (1118 + 10-8) x (raza in cm) x (rpm)2].

Pentru separarea plasmei se foloseşte o pipetă de plastic. Se lucrează imediat; dacă acest lucru nu este posibil, plasma se păstrează la -20°C în recipient de plastic (polipropilen sau polistiren); probele recoltate în afara sediilor laboratorului vor fi transportate în recipientul destinat probelor congelate2;3.

Stabilitate probă plasma este stabilă 4 ore la 2-8°C; 6 luni la -20°C sau la -70°C; nu decongelaţi/recongelaţi; rezultatul obţinut pe un eşantion decongelat este cu 20-35% mai mic2.

Metodă – imunochimică cu detecţie prin electrochemiluminiscenţă (ECLIA)2.

Valori de referinţă 7.2-63.3 pg/mL (1.6-13.9 pmol/L); valorile au fost stabilite pentru probe recoltate în intervalul 7-10 a.m2.

Factori de conversie:   pg/mL x 0.2202 = pmol/L             pmol/L x 4.541 = pg/mL

Limita de detecţie – 1 pg/mL (0.22 pmol/L)2. 

Interpretarea rezultatelor

Termenul de sindrom Cushing se referă la toate condiţiile clinice asociate cu o producţie excesivă de cortizol; determinarea ACTH este utilă pentru diagnosticul diferenţial al acestui sindrom:

• boala Cushing: datorită secreţiei hipofizare excesive, nivelul ACTH este moderat crescut sau la limita superioară a normalului (dar crescut faţă de nivelul cortizolului plasmatic), cu pierderea variaţiei diurne normale;
• secreţia ectopică de ACTH: nivelul ACTH este foarte crescut;
• adenom sau adenocarcinom suprarenalian: nivelul ACTH este foarte scăzut sau nedecelabil.

Determinarea ACTH este de asemenea utilă în diagnosticul diferenţial al insuficienţei  suprarenaliene:

• boala Addison: datorită distrucţiei suprarenalei prin mecanism tumoral, infecţios sau autoimun, producţia de cortizol este suprimată, iar nivelul ACTH este crescut;
• insuficienţa suprarenaliană secundară insuficienţei hipofizare: nivelurile ACTH şi ale cortizolului sunt scăzute.

Un nivel crescut de ACTH mai apare în: sindromul adrenogenital şi sindromul pseudo-Cushing (entitate clinică reversibilă asociată cu abuzul de alcool)3;5.

Limite şi interferenţe

• Medicamente

Creşteri: aminoglutetimid, amfetamine, insulina, levodopa, metoclopramid, metirapon, vasopresina.

Scăderi: dexametazona şi alţi corticosteroizi4.

• Interferenţe analitice

Pot produce interferenţe cu unele componente ale kit-ului şi conduce la rezultate neconcludente următoarele:

– tratamentul cu biotină în doze mari (>5 mg/zi); de aceea se recomandă ca recoltarea de sânge să se facă după minimum 8 ore de la ultima administrare;
– titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidină şi anti-ruteniu.

De asemenea, nu se recomandă testarea la pacienţii care se află sub tratment cu ACTH2.

 

 Bibliografie

1. Ion Haulica. Hormonul adrenocorticotrop. In Fiziologie umană. Editura Medicală, România, Ed. 2, 2002; 752-756.
2. Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2014. Ref Type: Catalog.
3. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Adrenocorticotropic Hormone (ACTH), Plasma. www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet Communication.
4. Norbert Tietz. General Clinical Tests. In Clinical Guide to Laboratory Tests. W.B.SAUNDERS, USA, 3 Ed., 1995, 14-15.
5. Werner Kern, Horst L.Fehm. Hypothalamic-pituitari-adrenal system. In Clinical Laboratory Diagnostics-Use and Assessment of Clinical Laboratory Results. Lothar Thomas. TH-Books Verlagsgesellschaft mbH, Germany, 1 Ed., 1998, 1063-1064.
Abonează-te la Newsletter