facebook

Trichinella spiralis-Anticorpi IgG

60 Lei
Trimite pe e-mail acest articol
Printeaza acest articol

Informatii generale

Trichineloza este o infectie cauzata de Trichinella spiralis, un nematod ce paraziteaza in stadiul larvar musculatura unor mamifere salbatice (porc mistret, urs, lup, vulpe, unele rozatoare) sau domestice (porc). Infectia este contractata la om prin ingestia de carne cruda sau insuficient preparata termic (in principal cea de porc), determinand forme clinice cu manifestari variate1;3.

Intreaga evolutie a parazitului se desfasoara intr-o singura gazda. Carnea contaminata contine parazitul in stadiu larvar, cuprins intr-o celula musculara modificata- „celula doica”. Larva este eliberata sub actiunea sucului gastric si patrunde in mucoasa intestinului subtire; in urmatoarele 24 de ore larva naparleste de patru ori, transformandu-se in adult. Dupa fecundare, in aproximativ cinci zile de la ingestia carnii infectate, femelele elimina prima generatie de larve tinere. Aceste larve migreaza pe cale sanguina sau limfatica, localizandu-se in final in musculatura scheletica. Pot fi afectate toate grupele musculare, mai ales muschii foarte activi, bine oxigenati: muschii laringelui, limbii, intercostalii, muschii extrinseci ai globului ocular1.

Severitatea infectiei depinde de numarul de larve ingerate. Dupa o perioada de incubatie de 5-10 zile apar manifestari digestive (varsaturi, diaree apoasa) insotite de febra, care coincid cu faza enterala a bolii. In faza parenterala, ca urmare a migrarii larvelor si cantonarii lor in tesuturi, se produc febra, exanteme, edeme, endocardita si mialgii; acestea din urma pot sa persiste o perioada indelungata2.

Se descriu urmatoarele forme clinice:

• asimptomatice: infectia este recunoscuta epidemiologic, testele serologice sunt pozitive, usoara eozinofilie tranzitorie;

• usoare: infectia este recunoscuta epidemiologic, testele serologice sunt pozitive, eozinofilie crescuta,  subfebrilitate cu durata <1 saptamana, recuperare rapida;

• moderate: mialgie, edeme periorbitale, febra cu durata de pana la 2 saptamani, remisiune in 5-7 saptamani;

• severe: febra >39ºC mai mult de doua saptamani, hipoalbuminemie <2.5 g/L,  vasculite alergice cu edem si/sau hemoragie mai ales oculara, complicatii pulmonare, nervoase, cardiace, eozinofilie pana la 90%1.

Una dintre metodele clasice de diagnostic este punerea in evidenta a larvelor din materialul bioptic. Testele serologice reprezinta, de asemenea, un instrument important pentru diagnostic, fiind necesare si in scop epidemiologic. Una dintre cele mai vechi reactii folosite este reactia de precipitare larvara (RPL), test specific, dar cu sensibilitate redusa. Testele imunoenzimatice de tip ELISA sunt mai rapide si au o sensibilitate mai mare, anticorpii fiind detectabili, cel mai devreme, dupa 10 zile de la infectie (de obicei, dupa 12-14 zile).

Pozitivitatea testelor persista ani de zile, motiv pentru care este imprecisa diagnosticarea pe baza unui singur test1-3.

Pregatire pacient – testul nu necesita o pregatire prealabila3.

Specimen recoltat – sange venos3.

Recipient de recoltare – vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator3.

Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin centrifugare3.

Volum proba – minim 0.5 mL ser3.

Cauze de respingere a probei – specimen hemolizat, lipemic sau contaminat bacterian3.

Stabilitate probă – serul separat este stabil 7 zile la 2-4°C şi 1 lună la -20°C3.

Metoda ELISA; testul foloseste un antigen excretor-secretor purificat provenit din larva de Trichinella (de la porci infectati)3.

Valori de referinta– test calitativ, dar rezultatul se exprima in unitati de absorbanta (densitate optica OD):

Negativ: <0.3 uniatti OD

Pozitiv: ≥0.3 unitati OD3.

Limite si interferente

Rezultatele testului trebuie corelate intotdeauna cu diagnosticul clinic si alte teste de laborator. Un rezultat negativ nu exclude o trichineloza; datorita nivelului scazut de anticorpi in stadiile precoce ale infectiei, testul poate indica rezultate negative sau echivoce. Daca exista o suspiciune clinica, testul trebuie repetat dupa 2-4 saptamani. Un rezultat pozitiv nu exclude influenta altor patogeni3.

 

Bibliografie

1. Dan Steriu. Infectii produse de helminti. In Infectii parazitare. ILEX, Romania ed. 2003, 253-260.

2. Klaus Janitschke.Parasitic Infections. In Clinical Laboratory Diagnostics-Use and Assessment of Clinical Laboratory Results. Lothar Thomas. TH-Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany,1 ed. 1998, 1293-1294.

3. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.

Abonează-te la Newsletter