Cumpără online analizele medicale necesare, utilizează codul ONLINE10 și beneficiază de 10% reducere la coșul de cumpărături.
Synevo Programari analize
Cosul meu
Atelierul de sănătate
Sănătatea sub microscop

Accident vascular cerebral (AVC): o urgență medicală care nu trebuie ignorată

avc, accident vascular cerebral, simptome avc, perioada critica dupa avc, avc ischemic, avc hemoragic, semne care prevestesc avc

Ce este un accident vascular cerebral?

Un accident vascular cerebral – AVC – (atac cerebral, apoplexie)  este definit ca fiind un deficit neurologic acut, de etiologie cerebrovasculară, cu durata de peste 24 de ore.

Creierul controlează respirația și digestia, este responsabil de coordonarea mișcării, stocarea amintirilor, fiind sursa gândurilor, emoțiilor și limbajului nostru. Pentru a funcționa corect, are nevoie de oxigen iar aprovizionarea se realizează prin intermediul sistemului său arterial, care în mod fiziologic  îi va furniza continuu sânge, bogat în oxigen.

Cuprins:

Atunci când o arteră cerebrală este blocată de un cheag de sânge sau este lezată, celulele neuronale deservite de acest vas de sânge vor începe sa fie afectate în doar câteva minute, ajungându-se la ”moartea” lor, ariile afectate devenind astfel, nefuncționale. În acest mod pot apărea leziuni cerebrale de durată, dizabilitate pe termen lung sau chiar deces; însă, un procent de 80% dintre cazurile de accident vascular cerebral pot fi prevenite.

Simptome și semne care prevestesc AVC

Pe parcursul instalării unui accident vascular cerebral, fiecare minut contează, un tratament rapid putând reduce extinderea leziunilor cerebrale provocate de acesta.

Cunoscând semnele și simptomele unui AVC se pot lua măsuri rapide, care pot salva vieți. Cele mai frecvente manifestrări, ce apar brusc, sunt:

  • amorțeală sau slăbiciune musculară bruscă la nivelul feței, brațului sau piciorului, frecvent doar de o parte a corpului.
  • episod confuziv, dificultăți de vorbire sau afectare cognitivă.
  • tulburări de vedere unioculare sau  bioculare (vedere încețoșată sau dublă).
  • dificultăți de mers, amețeli, pierderea echilibrului sau lipsa de coordonare.
  • cefalee severă, fără cauză cunoscută.

Accident Vascular Cerebral – cauze și factori de risc

Există două cauze principale ale accidentului vascular cerebral: o arteră blocată (AVC  ischemic) sau ruperea unui vas de sânge (AVC hemoragic). Unele persoane pot suferi doar o întrerupere temporară a fluxului de sânge către creier, cunoscută sub numele de atac ischemic tranzitoriu (AIT), care nu va produce simptome de durată.

  • AVC ischemic apare atunci când aportul de sânge într-un teritoriu vascular cerebral este redus în mod critic din cauza ocluziei sau stenozei unei artere cerebrale. Reprezintă 87% dintre accidentele vasculare cerebrale.

Factorii de risc predispozanți pentru acest tip de AVC sunt: vârsta înaintată, antecedente de atac ischemic tranzitoriu, antecedente de accident vascular cerebral ischemic, istoric familial de AVC la o vârstă fragedă, hipertensiune arterială, fumat, diabet zaharat, fibrilație atrială, afecțiuni cardiace comorbide, stenoza arterelor carotide, siclemie (anemia falciformă) și dislipidemie.

  • AVC hemoragic apare atunci când un vas de sânge se rupe. Acest accident este provocat fie de un anevrism, fie de anumite malformații arterio-venoase. Cea mai frecventă cauză a accidentului vascular cerebral hemoragic este hipertensiunea arterială necontrolată.
  • Atac ischemic tranzitor (AIT) trebuie suspectat la orice persoană care prezintă deficit neurologic focal (localizat), cu debut brusc, care s-a remis complet în 24 de ore de la debut și nu poate fi explicat de o altă afecțiune, cum ar fi hipoglicemia. Factorii de risc cei mai importanți responsabili de producerea unui AIT sunt: fibrilația atrială, boala cardiacă valvulară, insuficiența cardiacă congestivă, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, stenoza carotidiană, fumatul, consumul excesiv de alcool și vârsta înaintată.

Factorii care pot crește riscul de accident vascular cerebral sunt reprezentați de etnie (afro-americanii și hispanicii au un risc mai mare decât alte rase), vârstă (>55 ani), sex (bărbații au un risc mai mare iar mortalitatea prin AVC este mai mare în rândul femeilor), stilul de viață (obezitatea, sedentarismul, consumul excesiv de alcool, de droguri, fumat) și istoricul familial de AVC.

De asemenea, alte cauze pot fi reprezentate de hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia, diabetul zaharat, apneea în somn, bolile cardiovasculare (insuficiență cardiacă, defecte/ infecții cardiace sau fibrilația atrială), tratamentele hormonale pe baza de estrogeni. Recent, un factor declanșator a fost confirmat ca fiind și boala Covid-19, datorită unor tulburări importante de coagulare, ce pot duce la apariția de trombi ocluzivi.

Complicații

Un accident vascular cerebral poate produce o serie de dizabilități temporare sau permanente, în funcție de durata absenței fluxului sanguin în zona cerebrală afectată. Complicațiile pot include: edemul cerebral, paralizie sau pierderea funcției musculare, dificultăți de vorbire sau deglutiție, pierderea memoriei/ dificultăți de gândire, depresie, durere sau amorțeli, care pot apărea în zonele somatice afectate de AVC.

De asemenea, pot apărea infecții ale tractului urinar (ITU) și/ sau pierderea controlului vezicii urinare, convulsii, escare (datorate scăderii capacităţii de mişcare şi a presiunii asupra anumitor zone ale corpului), tromboză venoasă profundă (cauzată de cheaguri de sânge la nivelul venelor membrelor inferioare, prin imobilizarea prelungită) sau pneumonie (prin decubitul prelungit)

Diagnostic

Accidentul vascular cerebral este o urgență medicală! Investigațiile medicale încep în ambulanță, înainte ca pacientul să ajungă la spital. Acesta este unul dintre motivele pentru care este foarte importantă solicitarea ambulanței, nefiind indicată deplasarea individuală către spital a pacientului. Scopul testelor este legat de confirmarea diagnosticului de accident vascular cerebral, tipul său și cauza declanșării acestuia. Acest tip de evaluare rapidă va ajuta medicul să selecteze de urgență o anumită conduită terapeutică.

În primul rând vor fi excluse alte afecțiuni care ar putea cauza simptome asemănătoare, cum ar fi: convulsiile, migrena, hipoglicemia sau o patologie cardiacă. De asemenea, este important istoricul familial. Se va realiza o examinare fizică și neurologică, cu evaluarea tensiunii arteriale și un examen fizic cardiac.

Deși nu există teste care sa diagnosticheze un AVC, o serie de analize sunt recomandate pentru a orienta asupra cauzelor apariției acestuia. Acestea sunt: proteina C reactivă (CRP), hemograma, teste de coagulare (timp de protrombină Quick), dozarea de electroliți serici (sodiu, potasiu), glicemia, profil lipidic, testele de evaluare a funcției tiroidiene (TSH, FT4, T3 – hipertiroidismul poate crește riscul de fibrilație atrială care poate fi cauza unui accident vascular cerebral).

La spital, va fi recomandat minimum o metodă de imagistică medicală, care va ajuta medicul să localizeze leziuni prezente la nivelul creierului și zona cerebrală în care s-a produs AVC:  CT, RMN, ecografie carotidiană, ecografia cardiacă, angiografia CT, ecografia Doppler cervicală si transcraniană. La aceastea se adaugă EKG și electroencefalogramă. 

Tratamentul în urgență

Tratamentul depinde de tipul de AVC care s-a produs: ischemic sau hemoragic.

În cazul unui AVC ischemic, medicii trebuie să restabilească rapid fluxul de sânge la nivel cerebral. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul terapiei anticoagulante, care trebuie administrată cât mai rapid, pentru creșterea șanselor de supraviețuire și reducerii complicațiilor. Alte terapii includ: administrarea de activator tisular de plasminogen (TPA) – gold standard pentru AVC ischemic, proceduri endovasculare de urgență care pot reduce dizabilitatea pe termen lung, endarterectomia carotidiană, angioplastie sau stentarea unor artere cerebrale.

Accidentele vasculare cerebrale hemoragice au o gravitate mai mare și deci, mai puține opțiuni de tratament. Terapia are ca obiectiv încercarea de a controla sângerarea și de a reduce tensiunea arterială folosind medicamente sau cu ajutorul unor intervenții chirurgicale. Tipul de tratament va fi condiționat de cauza sângerării și de poziționarea hemoragiei localizare internă, intracerebrală sau cu extravazare sanguină extracerebrală. Posttratament este posibil să fie necesară instituirea unui program de reabilitare, cu scopul recuperării abilităților pierdute, în urma declanșării unui AVC.


Referințe:

  1. https://bestpractice.bmj.com/topics/en-us/1080
  2. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/stroke/symptoms-causes/syc-20350113
  3. https://www.stroke.org/en/about-stroke/types-of-stroke
  4. https://www.cdc.gov/stroke/about.htm
  5. https://www.stroke.org/-/media/stroke-files/lets-talk-about-stroke/life-after-stroke/ltas_complications-after-stroke.pdf?la=en
  6. https://www.webmd.com/stroke/guide/understanding-stroke-treatment
  7. https://www.womenshealth.gov/heart-disease-and-stroke/stroke/stroke-treatment-and-recovery/how-stroke-diagnosed
  8. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/stroke/diagnosis-treatment/drc-20350119
Ultimele articole
Cele mai citite articole
icon-cart-blue

Produsul a fost adaugat in cos

Continuă cumpărăturile
Plasează comanda