Diabet Zaharat: Ziua Mondială de Luptă Împotriva Diabetului Zaharat
Actualizat la 20 aprilie 2026
- Diabetul zaharat este o afecțiune metabolică cronică definită prin hiperglicemie persistentă, cauzată de afectarea secreției de insulină sau de rezistența la aceasta.
- Cele mai frecvente forme ale bolii sunt diabetul de tip 1 (afectare autoimună, 5-10% din cazuri) și diabetul de tip 2 (rezistență la insulină, aproximativ 90% din cazuri).
- Hiperglicemia necontrolată poate duce la complicații acute și cronice severe, precum boli cardiovasculare, pierderea vederii, insuficiență renală, retinopatie sau neuropatie.
- Monitorizarea pe termen lung a statusului glicemic și a riscului de progresie a complicațiilor se realizează optim prin determinarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c).
- Managementul diabetului necesită o echipă medicală multidisciplinară și adoptarea unui stil de viață sănătos, incluzând dietă adecvată, exerciții fizice și renunțarea la fumat și alcool.
Ce este diabetul zaharat?
Diabetul zaharat (DZ) este o afecțiune metabolică cronică, caracterizată prin hiperglicemie persistentă. Cauzele apariției diabetului pot fi deteriorarea secreției de insulină și rezistența la acțiunile periferice ale insulinei. Hiperglicemia cronică, corelată cu celelalte probleme metabolice ale pacienților diabetici, poate afecta diverse sisteme și organe, ceea ce duce la dezvoltarea unor complicații invalidante sau care pot pune viața în pericol. Cele mai importante complicații sunt cele microvasculare (retinopatie, nefropatie și neuropatie) și cele macrovasculare.
Diabetul zaharat de tip 1 reprezintă între 5 și 10% din formele de diabet. Acesta se caracterizează prin distrugerea autoimună a celulelor beta producătoare de insulină din insulele pancreatice. Ca urmare, există o deficiență absolută de insulină. Diabetul zaharat de tip 1 este cel mai frecvent diagnosticat la copii și adolescenți.
Diabetul zaharat de tip 2 reprezintă aproximativ 90% din cazurile de diabet. Răspunsul la insulină este diminuat, fenomen cunoscut sub denumirea de rezistență la insulină. În această stare, insulina este ineficientă și este contracarată inițial de o creștere a producției de insulină, pentru a menține homeostazia glucozei. În timp, însă, producția de insulină scade, rezultând diabetul zaharat de tip 2. Această formă de diabet este cel mai frecvent diagnosticată la persoanele cu vârsta de peste 45 de ani.
Diabetul monogenic este provocat de o mutație genetică a unei gene autosomale dominante. Exemple de diabet monogenic includ diabetul zaharat neonatal și diabetul tinerilor (MODY). MODY este o tulburare familială, prezentă, de obicei, sub vârsta de 25 de ani. Între 1% și 5% dintre toate cazurile de diabet se datorează diabetului monogenic.
Diabetul secundar este cauzat de complicația altor boli care afectează pancreasul (de exemplu, pancreatita), de tulburări hormonale (de exemplu, boala Cushing) sau de medicamente (de pildă, corticosteroizi).
Complicațiile diabetului
Hiperglicemia persistentă în diabetul necontrolat poate provoca mai multe complicații, atât acute, cât și cronice.
Diabetul este una dintre principalele cauze ale bolilor cardiovasculare (BCV), ale orbirii, insuficienței renale și pierderii membrelor inferioare. Se estimează că, în fiecare an, între 1,4% și 4,7% dintre persoanele de vârstă mijlocie cu diabet au un eveniment cu BCV;
Complicațiile acute includ hipoglicemia, cetoacidoza diabetică, starea hiperosmolară hiperglicemică și coma diabetică hiperglicemică;
Complicațiile microvasculare cronice sunt nefropatia, neuropatia și retinopatia;
Complicațiile macrovasculare cronice sunt boala coronariană, boala arterială periferică și boala cerebrovasculară.
Diagnosticul diabetului zaharat
Diagnosticul și managementul diabetului zaharat se realizează cu o echipă multidisciplinară. Pacienții cu diabet zaharat au nevoie de monitorizare din partea unui oftalmolog, nefrolog, cardiolog și chirurg vascular. Efectuarea glicemiei permite evaluarea statusului curent al metabolismului carbohidraţilor la pacienţii diabetici în momentul recoltării probei de sânge. Spre deosebire de aceasta, determinarea hemoglobinei glicozilate oferă o estimare retrospectivă a statusului glicemic independentă de ritmul circadian, dietă şi alte fluctuaţii tranzitorii ale concentraţiei glucozei în sânge (se corelează cu glicemia medie).
Determinarea HbA1c constituie deci un test adecvat pentru monitorizarea pe termen lung a controlului glicemic. De asemenea, nivelul HbA1c are rol predictiv asupra riscului de progresie a complicaţiilor. Totodată este necesară monitorizarea regulată a nivelului de lipide circulante.
De asemenea, pacienții trebuie educați în legătură cu modificările stilului de viață, care pot ajuta la scăderea glicemiei. Toți diabeticii obezi ar trebui încurajați să slăbească, să facă exerciții fizice și să aibă o dietă sănătoasă. Este vital ca diabeticii să renunțe la fumat și la consumul de alcool. Complicațiile diabetului pot pune viața în pericol și pot diminua grav calitatea vieții.
Ascultă sfatul specialistului!
Urmărește episodul Dr. Podcast despre Diabetul zaharat de tip I și tip II, alături de Dr. Manuela Stanciu, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice în cadrul Spitalului Universitar de Urgență București.
Referințe:
