Cancerul renal: Cauze, Simptome & Analize pentru Diagnostic

Cuprins:

• Ce este cancerul de rinichi/ renal?
• Cât de frecvent este cancerul renal?
• Tipuri de cancer renal
• Cum și de ce apare cancerul la rinichi?
• Simptomele cancerului la rinichi
•  Stadiile cancerului renal (clasificare oncologică)
• Analize și teste pentru diagnosticarea cancerului la rinichi
• Opțiuni de tratament pentru cancerul renal
• Cum se poate preveni apariția cancerului renal?
• Întrebări frecvente privind cancerul la rinichi

Cât de frecvent este cancerul renal?

Cancerul renal nu este printre cele mai frecvente tipuri de cancer, dar incidența sa este în creștere, în principal ca urmare a  utilizării pe scară largă a investigațiilor imagistice (CT, ecografie, RMN), care pot descoperi tumori renale accidental.

Statistici generale:

• La nivel mondial, cancerul renal reprezintă aproximativ 2-3% dintre toate cancerele la adulți.
• Este mai frecvent la bărbați decât la femei (raport aproximativ 2:1).
• Apare cel mai des la persoane cu vârsta între 50 și 70 de ani.
• În România, sunt diagnosticate aproximativ 2.000–2.500 de cazuri noi anual

Tipuri de cancer renal

Există mai multe tipuri de cancer renal, clasificate în funcție de tipul de celule din care se dezvoltă. Majoritatea cancerelor renale sunt de origine epitelială (adică provin din celulele care căptușesc tubii renali), dar există și forme mai rare.

Tipuri principale de cancer renal:

1. Carcinomul cu celule clare

• Cel mai frecvent tip (aprox. 70-80% dintre cazuri)
• Origine: celulele tubului contort proximal
• Aspect microscopic: celule clare, cu citoplasmă bogată în lipide și glicogen
• Poate fi agresiv, dar răspunde la terapii țintite și imunoterapie

2. Carcinomul papilar

• Aprox. 10–15% din cazuri
• Are două subtipuri:
  • Tip 1 – forma mai puțin agresivă
  • Tip 2 – caracterizat printr-o evoluție mai agresivă și prognostic mai rezervat
• Tumorile pot fi multifocale (apar în mai multe zone ale aceluiași rinichi)

3. Carcinomul cromofob

• Aproximativ 5% din cazuri
• De obicei asociază evoluție mai lentă și prognostic mai bun
• Origine: celulele tubului colector distal

4. Carcinomul ductelor colectoare

• Rar și foarte agresiv
• Apare mai frecvent la tineri
• Prognostic rezervat

5. Carcinom renal medular

• Foarte rar
• Apare aproape exclusiv la persoanele cu anemie falciformă
• Extrem de agresiv

6. Tumori renale sarcomatoide

• Nu reprezintă o formă distinctă, ci o transformare agresivă a altor tipuri de cancer (ex. celule clare cu transformare sarcomatoidă).

O entitate distinctă în cadrul tumorilor maligne renale e reprezentată de tumora Wilms.  Aceasta e cunoscută și sub denumirea de nefroblastom, fiind o tumoră malignă embrionară a rinichiului, care apare aproape exclusiv la copii, de obicei înainte de vârsta de 5 ani. Este rezultatul proliferării anormale a celulelor renale imature, din perioada dezvoltării fetale.

Cum și de ce apare cancerul la rinichi?

Cancerul renal apare atunci când celulele din rinichi suferă mutații genetice care le determină să:

1. Se înmulțească necontrolat;
2. Evite procesul de apoptoză (moartea celulară fiziologică, controlată);
3. Invadeze țesuturile din jur;
4. Se răspândească (metastazeze) în alte părți ale corpului.

Aceste mutații afectează gene implicate în reglarea ciclului celular, repararea ADN-ului și apoptoza (moarte celulară programată). Un exemplu comun în cancerul cu celule clare este mutația în gena VHL (Von Hippel-Lindau).

Factorii de risc pentru cancerul la rinichi

Nu există o cauză unică, dar anumiți factori de risc cresc probabilitatea apariției acestui tip de neoplazie:

 Factori de mediu și stil de viață:

• Fumatul – crește riscul de 2 ori
• Obezitatea – excesul de grăsime influențează statusul hormonal și inflamator
• Hipertensiunea arterială
• Expunerea la substanțe toxice: tricloretilenă, cadmiu, azbest
• Terapie pe termen lung cu analgezice (în special antiinflamatoare nesteroidiene)

 Factori genetici și ereditari:

• Istoric familial de cancer renal
• Sindromul Von Hippel-Lindau (risc crescut de carcinom cu celule clare)
• Sindromul Birt-Hogg-Dubé
• Carcinom papilar ereditar

Alte condiții medicale:

• Boală renală cronică (inclusiv pacienții pe dializă)
• Transplant renal cu terapie imunosupresoare.

Simptomele cancerului la rinichi

Stadiul I (tumoră mică, localizată)

• De obicei nu asociază simptome („tumoră silențioasă”)
• Poate fi descoperit accidental la ecografie sau CT
• Uneori:
  • Ușoară jenă lombară (nespecifică)
  • Oboseală discretă

 Stadiul II (tumoră mai mare, dar încă în rinichi)

• Durere lombară unilaterală, surdă sau constantă
• Palparea unei mase abdominale (mai ales la persoane slabe)
• Hematurie microscopică (sânge în urină, vizibil doar la analize)

 Stadiul III (extindere locală sau ganglionară)

• Hematurie macroscopică (urina devine roșie sau maronie)
• Durere intensă în zona rinichiului
• Scădere în greutate neintenționată
• Febră intermitentă, fără altă cauză
• Oboseală accentuată
• Hipertensiune arterială (datorată afectării sistemului renină-angiotensină)
• Anemie (datorată sângerării sau afectării funcției renale)

 Stadiul IV (metastaze la distanță)

Simptomele variază în funcție de organele afectate de diseminarea tumorală:

• Metastaze pulmonare:
  • Tuse persistentă
  • Dificultăți de respirație
  • Hemoptizie (tuse cu sânge)
• Metastaze osoase:
  • Durere severă la nivelul oaselor
  • Fracturi spontane
• Metastaze hepatice:
  • Icter, mărirea dimensiunilor ficatului, disconfort abdominal
• Stare generală alterată:
  • Pierdere marcată în greutate
  • Lipsa poftei de mâncare
  • Oboseală extremă

 Simptome paraneoplazice (pot apărea în orice stadiu):

• Policitemie (creșterea numărului de globule roșii) cauzată de producția excesivă de eritropoetină
• Hipercalcemie, care poate provoca greață, confuzie, aritmii
• Tulburări hepatice fără metastaze (sindromul Stauffer)
• Tromboflebite recurente.

Pe scurt, în stadiile timpurii, cancerul renal nu dă simptome, dar pe măsură ce evoluează, apar durerea lombară, hematuria și masa tumorală palpabilă, iar în stadiile avansate se instalează simptome sistemice și de metastazare.

Stadiile cancerului la rinichi

În oncologie, stadiile cancerului renal sunt stabilite folosind sistemul TNM (Tumoră – Noduli limfatici – Metastaze), iar apoi sunt grupate în Stadiile I–IV, care indică gravitatea și extinderea bolii.

 Stadiile cancerului renal (clasificare oncologică)

 Stadiul I:

• Tumora: ≤ 7 cm, limitată la rinichi
• Noduli limfatici: negativi (nu sunt afectați)
• Metastaze: absente
• Clasificarea TNM: T1, N0, M0
• Prognostic bun

 Stadiul II:

• Tumora: > 7 cm, dar încă limitată la rinichi
• Noduli limfatici: negativi
• Metastaze: absente
• Clasificarea TNM: T2, N0, M0
• Risc de extindere crescut, dar încă operabil

 Stadiul III:

• Tumora invadează țesuturile din jur (grăsime perirenală, vene renale) sau
• Sunt afectați ganglioni limfatici regionali
• Clasificarea TNM:
  • T3, N0, M0 sau
  • Orice T, N1, M0
• Risc crescut de recidivă, tratamentul poate include chirurgie + terapie adjuvantă

 Stadiul IV:

• Tumora invadează structuri învecinate majore (glanda suprarenală, fascia Gerota) sau
• Sunt prezente metastaze la distanță (plămâni, oase, ficat etc.)
• Clasificarea TNM:
  • T4, orice N, M0 sau
  • Orice T, orice N, M1
• Prognostic rezervat, tratamentele includ imunoterapie, terapii țintite sau paliative.

Analize și teste pentru diagnosticarea cancerului la rinichi

Diagnosticul și stadializarea cancerului renal implică un ansamblu de analize de laborator și investigații imagistice, esențiale pentru confirmarea bolii, aprecierea extensiei acesteia și ghidarea tratamentului.

1. Analize de laborator (sânge și urină)

Deși nu stabilesc un diagnostic definitiv, aceste teste pot sugera existența unei anomalii și sunt frecvent utilizate în urmărirea evoluției pacientului.

a. Analize de sânge

• Hemogramă completă, care poate indica o anemie sau, rar, policitemie (creșterea numărului hematiilor)
• Creatinină + uree pentru evaluarea funcției renale
• Calciu seric – poate fi crescut (hipercalcemie paraneoplazică)
• Teste hepatice (AST, ALT, ALP, GGT) – pentru posibile metastaze hepatice sau sindrom Stauffer
• VSH, CRP, camarkeri nespecifici ai inflamației, aceștia pot fi uneori crescuți

b. Analize de urină

• Sumar de urină – detectează hematuria (microscopică sau macroscopică)
• Citologie urinară – poate detecta prezența celulelor tumorale, însă are o sensibilitate scăzută în cancerul renal. Este mult mai utilă în diagnosticul cancerului de vezică urinară. 2. Investigații imagistice – esențiale pentru diagnostic

a. Ecografie abdominală

• Reprezintă primul pas în diagnostic. Este o procedură neinvazivă și accesibilă
• Poate detecta o masă renală suspectă sau o modificare de structură

b. CT (tomografie computerizată) abdominal/pelvin cu substanță de contrast

• Investigația de referință pentru diagnostic și stadializare
• Oferă detalii despre:
  • Dimensiunea și caracteristicile tumorii
  • Extindere locală (în grăsime, vase, ganglioni)
  • Prezența metastazelor

c. RMN (rezonanță magnetică nucleară)

• Alternativă la CT (dacă pacientul are alergie la substanța de contrast sau probleme renale)
• Util în evaluarea invaziei venei renale sau a venei cave inferioară

d. Radiografie toracică / CT toracic

• Plămânii sunt frecvent afectați de metastaze

e. Scintigrafie osoasă sau PET-CT (în caz de suspiciune de metastazare)

• Nu sunt de rutină și se recomandă doar dacă apar:
  • Dureri osoase
  • Valori crescute ale fosfatazei alcaline
  • Simptome sistemice

 3. Biopsia renală (puncția renală)

• Nu este obligatorie în toate cazurile
• Se face mai ales când:
  • Imagistica este neclară
  • Se suspectează o tumoră atipică (ex. limfom, abces)
  • Este necesară confirmarea histologică înainte de terapii sistemice (în forme avansate)

 4. Alte investigații utile

• Urografie IV/pielografie retrogradă – rareori folosite azi, pot vizualiza sistemul pielocaliceal.
• Cistoscopie – doar dacă se suspectează și leziuni ale vezicii urinare (în caz de hematurie).

Pentru diagnosticul de certitudine, combinarea rezultatelor de la CT cu substanță de contrast + analize de sânge și urină + (la nevoie) biopsie duce la confirmarea cancerului renal și stabilirea tipului și stadiului.

Opțiuni de tratament pentru cancerul renal

Tratamentul depinde de stadiul bolii, starea generală a pacientului, funcția renală și tipul histologic.

1. Tratament chirurgical (primul pas în stadii localizate)

 Standardul de aur în stadiile I–III

a. Nefrectomie totală (radicală)

• Îndepărtarea completă a rinichiului afectat, împreună cu:
  • Grăsimea perirenală
  • Glandă suprarenală (uneori)
  • Ganglioni limfatici regionali (selectiv)

b. Nefrectomie parțială (chirurgie conservatoare a rinichiului)

• Se scoate doar tumora și o margine de țesut sănătos
• Indicații:
  • Tumori ≤4 cm (T1a)
  • Rinichi unic sau funcție renală compromisă
  • Pacienți tineri

c. Ablație prin radiofrecvență / crioablație (minim invaziv)

• Alternativă la chirurgie pentru pacienții inoperabili (vârstnici, comorbidități severe)

 2. Supraveghere activă / Expectativă

• Pentru tumori mici (<3 cm), la pacienți în vârstă sau cu risc chirurgical ridicat
• Monitorizare periodică prin imagistică

 3. Terapie sistemică (pentru boala avansată sau metastatică)

 Se bazează pe imunoterapie și/sau terapie țintită molecular

a. Imunoterapie (inhibitori de puncte de control imun):

• Prima linie în cancerul renal avansat
• Activează sistemul imunitar să lupte cu celulele tumorale

b. Terapie țintită (inhibitori de tirozin kinază – TKI):

• Afectează vascularizarea tumorală și inhibă creșterea tumorală

c. Combinații recomandate (ghiduri ESMO/NCCN):

• Imunoterapie + TKI
• Dublă imunoterapie
• Alegerea depinde de scorul IMDC, statusul de performanță, comorbidități

 4. Radioterapie

• Nu se folosește ca tratament primar
• Indicații:
  • Metastaze osoase dureroase
  • Control local în tumori inoperabile
  • Tratament paliativ

 5. Tratament paliativ și suportiv

• Controlul simptomelor în stadii avansate (durere, hematurie, oboseală)
• Îngrijire de susținere: nutriție, controlul complicațiilor renale

Pe scurt, în stadii localizate, chirurgia este principalul tratament. În boala avansată se folosesc imunoterapia și terapii țintite, adesea combinate, alegerea tratamentului fiind personalizată, pe baza stadiului, stării generale și profilului tumoral.

Cum se poate preveni apariția cancerului renal?

Deși prevenirea cancerului renal nu poate fi realizată în totalitate din cauza implicării factorilor genetici, adoptarea unor măsuri eficiente poate contribui semnificativ la reducerea riscului de apariție a bolii. Acestea includ mai ales:

• adoptarea unui stil de viață sănătos,
• monitorizarea atentă a factorilor de risc,
• evitarea expunerii la substanțe toxice.

1. Renunțarea la fumat

• Fumatul este cel mai important factor de risc modificabil
• Renunțarea reduce semnificativ riscul de cancer renal, în special de carcinom cu celule clare

 2. Menținerea unei greutăți corporale sănătoase

• Obezitatea crește riscul de cancer renal prin mecanisme hormonale și inflamatorii, implicând creșterea nivelurilor de insulină, leptină și prezența inflamației cronice. Dietă echilibrată + activitate fizică regulată.

 3. Controlul tensiunii arteriale

• Hipertensiunea este un factor de risc independent
• Măsurători regulate, tratament corect și stil de viață sănătos

 4. Evitarea expunerii la substanțe toxice

• Mai ales în mediul profesional (industrie, agricultură, vopsitorii etc.)
• Substanțe de evitat:
  • Tricloretilenă
  • Cadmiu
  • Asbest
  • Hidrocarburi aromatice

 5. Evitarea consumului excesiv și prelungit de analgezice

• Utilizarea pe termen lung a AINS (antiinflamatoare nesteroidiene) poate afecta rinichii și crește riscul de cancer.

 6. Hidratare corespunzătoare

• Un aport adecvat de lichide poate ajuta la menținerea sănătății tractului urinar.

 7. Monitorizarea pacienților cu risc crescut

• Persoane cu sindroame genetice (Von Hippel-Lindau, Birt-Hogg-Dubé etc.)
• Istoric familial de cancer renal
• Pacienți cu boală renală cronică sau pe dializă – necesită urmărire imagistică periodică

 8. Adoptarea unei alimentații antiinflamatorii

• Bogată în:
  • Fructe și legume
  • Pește gras (omega-3)
  • Nuci, semințe
• Săracă în: grăsimi procesate, carne roșie excesivă, zaharuri rafinate

De menționat că nu există o metodă garantată de prevenire, dar, prin modificarea factorilor de risc, se pot reduce considerabil șansele de apariție a cancerului renal.

Întrebări frecvente privind cancerul la rinichi

Care sunt primele semne care ar trebui să mă îngrijoreze?

Detectarea timpurie a cancerului renal face o mare diferență în tratament și supraviețuire. Problema e că, în stadii incipiente, cancerul renal este adesea silențios (asimptomatic). Totuși, există câteva semne de alarmă care NU trebuie ignorate.

1. Sânge în urină (hematurie)

• Cea mai frecventă manifestare
• Poate fi vizibil cu ochiul liber (roșu, roz, maroniu) sau microscopic (depistat la sumar de urină)
• Nu e normal niciodată — necesită investigație urologică imediată.

 2. Durere persistentă în zona lombară (spate, flanc)

• De obicei, pe o singură parte
• Nu se ameliorează la repaus sau analgezice
• Apare pe măsură ce tumora crește și comprimă țesuturile din jur

 3. Palparea unei formațiuni în abdomen (masă renală)

• În unele cazuri, se poate simți ca un nodul sau o umflătură dură în partea laterală a abdomenului
• Mai frecvent la persoane slabe sau la copii (ex. Tumora Wilms).

 Alte simptome nespecifice (dar suspecte când persistă):

• Scădere în greutate inexplicabilă
• Febră recurentă fără cauză aparentă
• Oboseală excesivă, slăbiciune generală
• Anemie (dureri de cap, paloare, amețeli)
• Hipertensiune arterială rezistentă la tratament
• Creșterea anormală a hematiilor (policitemie) – uneori depistată întâmplător la analize de laborator.
• Cancerul de rinichi provoacă dureri din stadii incipiente?

Nu, în general cancerul de rinichi NU provoacă dureri în stadiile incipiente.

Este posibil să ai cancer de rinichi fără simptome?

Da, este absolut posibil să ai cancer de rinichi fără simptome, mai ales în stadiile incipiente. De fapt, peste 50% dintre cancerele renale sunt descoperite întâmplător, în timpul unor investigații făcute pentru alte motive (ex. ecografii abdominale, tomografii).

Cum se face diferența între o afecțiune renală benignă și cancer?

Diferențierea dintre o afecțiune renală benignă și un cancer renal este esențială și uneori delicată — pentru că simptomele pot fi asemănătoare (sânge în urină, dureri lombare, modificări la ecografie). Diferența se face în principal prin imagistică avansată (CT sau RMN), nu prin simptome și este confirmată prin examen histopatologic biopsie. Chisturile simple, adenoamele, angiomiolipoamele sunt benigne. Tumorile solide, vascularizate, neregulate sunt suspecte de malignitate.

Ce rol joacă alimentația în sănătatea rinichilor?

1. Susține funcția renală normală

• O dietă echilibrată menține volumul și compoziția optimă a sângelui
• Reduce supraîncărcarea cu sare, proteine, toxine
• Menține tensiunea arterială sub control — extrem de important pentru rinichi

2. Reduce riscul de boli cronice care afectează rinichii

• Obezitatea, diabetul zaharat și hipertensiunea sunt cauze majore de afectare renală
• O dietă sănătoasă ajută la controlul glicemiei și greutății

 3. Poate preveni apariția cancerului renal

• O dietă bogată în antioxidanți reduce stresul oxidativ și inflamația, factori implicați în cancer
• Evitarea substanțelor toxice alimentare (exces de carne roșie, conservanți, grăsimi trans) scade riscul de degenerare celulară.

Recomandări alimentare pentru rinichi sănătoși:

 Alimente benefice:

• Fructe și legume proaspete – bogate în potasiu, fibre, antioxidanți (cu atenție la cei cu boală renală cronică)
• Pește gras (somon, macrou) – omega-3 antiinflamator
• Nuci și semințe crude – cu moderație
• Cereale integrale
• Apă suficientă – hidratarea ajută la eliminarea toxinelor

 Alimente de evitat (sau consumat rar):

• Exces de sare – favorizează hipertensiunea și retenția de lichide
• Mezeluri, conserve, fast food – bogate în sodiu și aditivi
• Băuturi carbogazoase și sucuri îndulcite – afectează rinichii prin zahăr și fosfați
• Carne roșie în exces – poate crește riscul de cancer renal
• Alcool – consumul excesiv duce la deshidratare și afectare renală.

Dacă există o boală renală diagnosticată, dieta trebuie adaptată împreună cu medicul nefrolog și un nutriționist. Aceasta poate include restricții privind proteinele, aportul de fosfor, sodiu sau potasiu, în funcție de stadiul bolii.

---

Referințe:

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/kidney-cancer/symptoms-causes/syc-20352664
2. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9409-kidney-cancer-overview
3. https://www.nhs.uk/conditions/kidney-cancer/