Electroliți: Ce sunt electroliții - Ce înseamnă dezechilibru electrolitic

Ce sunt electroliții?

Electroliții sunt minerale esențiale care se găsesc în sânge, urină, țesuturi și alte fluide corporale. Sunt substanțe care, atunci când se dizolvă în apă, se descompun în particule încărcate electric (poartă o sarcină electrică) și sunt indispensabili pentru numeroase funcții fiziologice fundamentale, cum ar fi menținerea echilibrului hidroelectrolitic, transmiterea impulsurilor nervoase și funcționarea normală a mușchilor, inclusiv a mușchiului cardiac.

Rolul electroliților în organism

Electroliții joacă un rol esențial în menținerea funcțiilor vitale ale organismului. Fiind substanțe cu sarcină electrică pozitivă sau negativă, aceștia permit transmiterea impulsurilor electrice între celule, ajută la transportul nutrienților și susțin funcționarea echilibrată a sistemelor nervos, muscular și cardiovascular.

Cum influențează electroliții hidratarea?

Electroliții, în special sodiul, potasiul și clorul, reglează distribuția apei între compartimentele intracelular și extracelular. Aceasta este esențială pentru hidratarea corectă a celulelor și pentru prevenirea edemelor sau a deshidratării.

Legatura dintre electroliți și funcționarea mușchilor și nervilor

Neuronii utilizează electroliți pentru a genera și propaga semnale electrice. De exemplu, sodiul și potasiul sunt implicați în potențialele de acțiune ale nervilor, mecanism prin care semnalele sunt transmise în sistemul nervos central și periferic.

Contracția musculară (inclusiv a inimii)

Electroliții, în special calciul, potasiul și magneziul, joacă un rol critic în inițierea și reglarea contracției musculare. Dezechilibrele pot duce la crampe, slăbiciune musculară sau chiar aritmii cardiace.

Electroliții și reglarea pH-ului în organism

Bicarbonatul (HCO₃⁻) este principalul tampon al organismului și ajută la menținerea unui pH stabil, în intervalul 7,35–7,45. Acest echilibru este vital pentru funcționarea corectă a enzimelor și a metabolismului celular.

Activarea enzimelor și a proceselor metabolice

Magneziul și calciul sunt cofactori pentru sute de enzime implicate în procese biochimice precum sinteza proteinelor, contracția musculară, coagularea sângelui și generarea de energie (ATP).

Principalii electroliți și funcțiile lor

Cei mai importanți electroliți sunt:

• Sodiul (Na⁺) – esențial pentru controlul volumului de lichide și a presiunii arteriale.
• Potasiul (K⁺) – crucial pentru funcția musculară și activitatea electrică a inimii.
• Clorul (Cl⁻) – ajută la menținerea echilibrului acido-bazic și a presiunii osmotice.
• Calciul (Ca²⁺) – implicat în coagularea sângelui, contracția musculară și semnalizarea celulară.
• Magneziul (Mg²⁺) – important în procesele enzimatice, metabolism și stabilitatea electrică celulară.
• Bicarbonatul (HCO₃⁻) – joacă un rol esențial în menținerea pH-ului sanguin.
• Fosfații - sunt săruri ale acidului fosforic (H₃PO₄) și includ diverse forme de ioni, cei mai importanți fiind:

1. H₂PO₄⁻ (dihidrogen fosfat);
2. HPO₄²⁻ (hidrogen fosfat).

În organism, aproximativ 85% din fosfor se află în oase și dinți sub formă de fosfat de calciu, în timp ce restul este implicat în funcții metabolice celulare.

Ce înseamnă dezechilibru electrolitic?

Un dezechilibru electrolitic apare atunci când nivelurile electroliților din organism (precum sodiul, potasiul, calciul, magneziul, clorul, fosfații sau bicarbonatul) sunt prea mari sau prea mici față de valorile normale. Deoarece electroliții controlează funcții esențiale precum hidratarea celulară, activitatea nervoasă și contracția musculară, inclusiv a inimii, orice deviere semnificativă poate afecta grav sănătatea.

Cauze frecvente ale dezechilibrului electrolitic

Dezechilibrele pot fi provocate de o gamă largă de factori, printre care:

• Deshidratarea (din cauza vărsăturilor, diareei, febrei, transpirației excesive);
• Aportul insuficient sau excesiv de lichide;
• Tulburări renale (rinichii nu mai pot regla eficient electroliții);
• Afectarea glandelor endocrine (ex. hiperparatiroidism);
• Utilizarea anumitor medicamente, cum ar fi diureticele, laxativele sau corticosteroizii;
• Afecțiuni metabolice sau acido-bazice (ex. cetoacidoza diabetică).

Lipsa de electroliți: Simptome 

Simptomele depind de tipul și severitatea dezechilibrului și pot include:

• Slăbiciune musculară sau crampe;
• Oboseală persistentă;
• Tulburări de ritm cardiac (palpitații, aritmii);
• Confuzie, iritabilitate sau letargie;
• Amețeli sau pierderea conștienței;
• Convulsii (în cazuri severe).

Cum să menții un echilibru sănătos al electroliților

Menținerea unui echilibru optim al electroliților este esențială pentru buna funcționare a organismului, mai ales pentru sistemele nervos, muscular și cardiovascular. Un stil de viață echilibrat, o alimentație variată și hidratarea adecvată contribuie semnificativ la prevenirea dezechilibrelor electrolitice.

Hidratare corespunzătoare

Apa este elementul de bază pentru transportul electroliților în organism. Este important să:

• Bei suficientă apă zilnic, în funcție de nevoile tale individuale (vârstă, temperatură, nivel de activitate).
• Înlocuiești lichidele pierdute prin transpirație, febră sau efort fizic intens.
• Eviți consumul excesiv de apă fără aport de electroliți, în special în timpul exercițiilor prelungite.

Alimente bogate în electroliți

Electroliții provin în principal din alimente. Iată câteva surse naturale:

• Sodiu – sare de masă, brânzeturi, supe, conserve (atenție la exces!);
• Potasiu – banane, cartofi, avocado, legume verzi, fasole;
• Calciu – lactate, broccoli, migdale;
• Magneziu – nuci, semințe, legume verzi, cereale integrale;
• Fosfați – carne, ouă, lactate, leguminoase;
• Clor – alimente sărate (sub formă de clorură de sodiu);
• Bicarbonat – produs intern de organism, dar reglat prin alimentație și respirație.

Anumite situații cresc riscul dezechilibrelor

• Efortul fizic intens duce la pierderea electroliților prin transpirație abundentă. Băuturile pentru sportivi, în cantități moderate, pot ajuta la restabilirea echilibrului.
• Vremea caniculară crește necesarul de lichide și electroliți.
• Vărsăturile sau diareea, pentru care este recomandată rehidratarea orală cu soluții ce conțin electroliți.
• Afecțiunile cronice (rinichi, inimă, glande endocrine) necesită monitorizare regulată și uneori ajustări ale dietei sau tratamentului.

Monitorizează tratamentele care pot afecta electroliții

Anumite medicamente, precum diureticele, laxativele, inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei (IECA) sau corticosteroizii, pot modifica nivelurile electroliților. Este important să urmezi indicațiile medicului și să efectuezi analize de sânge periodic.

5. Consultă medicul pentru simptome persistente

Dacă ai crampe musculare frecvente, oboseală inexplicabilă, tulburări de ritm cardiac sau sete excesivă, consultă medicul. Acestea pot fi semne ale unui dezechilibru electrolitic.

Întrebări frecvente despre electroliți

Cum poți ști dacă ai un dezechilibru electrolitic?

Semnele diferă în funcție de tipul de electrolit afectat și de gravitatea modificării. Printre cele mai comune simptome se numără:

• Slăbiciune musculară, crampe sau spasme;
• Oboseală neobișnuită sau lipsă de energie;
• Amețeli, senzație de leșin sau confuzie;
• Dureri de cap persistente;
• Ritm cardiac neregulat (palpitații sau bătăi prea rapide/lente);
• Greață, vărsături sau lipsa poftei de mâncare;
• Sete excesivă și urinare frecventă;
• Umflături sau retenție de lichide (edeme);
• Convulsii (în cazuri severe).

Poți obține suficienți electroliți doar din alimentație?

Da, în general – printr-o alimentație echilibrată. Electroliții precum sodiul, potasiul, calciul, magneziul, fosfații și clorul sunt prezenți în mod natural într-o varietate de alimente. Organismul îi absoarbe eficient prin sistemul digestiv, apoi îi reglează la nivel renal și prin sistemul hormonal.

Când e recomandat să iei suplimente cu electroliți?

1. În caz de deshidratare acută

Suplimentele cu electroliți sunt frecvent recomandate în cazuri de:

• Vărsături și diaree prelungite (ex. infecții digestive);
• Febră înaltă, mai ales la copii sau vârstnici;
• Transpirație abundentă în condiții de caniculă sau efort fizic intens.
  → Soluțiile de rehidratare orală sunt adesea preferate în aceste cazuri (conțin sodiu, potasiu, clor, glucoză și bicarbonat).

2. În timpul sau după efort fizic prelungit

Atleții sau persoanele care fac exerciții fizice intense și de durată (maratoane, sporturi de anduranță, antrenamente în condiții de căldură) pot beneficia de băuturi izotonice sau suplimente cu electroliți pentru a preveni crampele, oboseala musculară și dezechilibrele sodiu-potasiu.

3. În cazul anumitor afecțiuni medicale

Medicul poate recomanda suplimente cu electroliți în următoarele condiții:

• Boală cronică de rinichi (cu pierderi de potasiu, calciu sau magneziu);
• Tulburări endocrine (hipo/hiperparatiroidism, boala Addison);
• Tratament cu diuretice, care cresc excreția de sodiu, potasiu sau magneziu;
• Deficiențe documentate prin analize (ex. hipokalemie, hipomagneziemie).

4. În timpul regimurilor alimentare restrictive

Diete foarte sărace în carbohidrați (ex. keto), posturi prelungite sau alte regimuri drastice pot duce la dezechilibre minerale. În astfel de cazuri, suplimentarea poate preveni:

• Crampele musculare;
• Oboseala;
• Tulburările de ritm cardiac.

Atenție: suplimentele cu electroliți nu sunt inofensive

Administrarea excesivă sau nepotrivită poate duce la:

• Hipernatremie (sodiu prea mare) – crește tensiunea arterială;
• Hiperkaliemie (potasiu prea mare) – poate provoca aritmii severe;
• Supradozaj de calciu sau magneziu – afectează rinichii și ritmul cardiac.

Recomandare: Nu lua suplimente cu electroliți fără recomandare medicală, mai ales dacă ai boli cronice sau iei alte medicamente.

Ce legătură există între electroliți și crampele musculare?

Crampele musculare pot apărea atunci când există un dezechilibru al electroliților, în special al potasiului, calciului și magneziului, care sunt esențiali pentru contracția și relaxarea normală a mușchilor. Pierderea acestora prin transpirație excesivă, efort intens sau deshidratare poate duce la excitabilitate musculară crescută și apariția crampelor.

Electroliții influențează tensiunea arterială?

Da, electroliții influențează tensiunea arterială. Sodiul joacă un rol major în reglarea volumului de lichide și creșterea presiunii arteriale, în timp ce potasiul ajută la relaxarea vaselor de sânge și la scăderea tensiunii. Un dezechilibru între aceștia poate contribui la hipertensiune sau hipotensiune.

Referințe:

• https://my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/21790-electrolytes
• https://www.cedars-sinai.org/blog/electrolytes.html
• https://www.healthline.com/nutrition/electrolytes