diabet gestational, diabet in sarcina, sarcina, glicemia in sarcina, test toleranta la glucoza

Diabet gestațional – o afecțiune gravă caracterizată prin valori crescute ale glucozei în sânge.

Diabetul diagnosticat pentru prima dată în timpul sarcinii (în al 2-lea sau al 3-lea trimestru) se numește diabet zaharat gestațional și apare atunci când organismul femeii gravide nu poate produce sau utiliza eficient insulina, hormonul responsabil de reglarea nivelului glucozei din sânge. Aceasta are ca rezultat creșterea glicemiei, ceea ce poate afecta atât mama, cât și dezvoltarea fătului și este asociată cu un risc crescut de a dezvolta diabet mai târziu, în viață.

Cuprins:

Simptome și factori de risc în diabetul gestațional

Diagnosticul și tratamentul diabetului în sarcină

Deși orice complicație a sarcinii este îngrijorătoare, există și vești bune în legătură cu diabetul gestațional. În timpul sarcinii, puteți menține un control eficient al glucozei plasmatice prin consumul regulat de alimente sănătoase, integrarea mișcării și a exercițiilor fizice în activitatea dumneavoastră zilnică și, dacă este necesar, prin administrarea de medicamente.

În plus, un control eficient al glicemiei în sarcină poate preveni o naștere dificilă.

La nivel european, conform unei metaanalize a studiilor de prevalență efectuată în Marea Britanie, 11% dintre femeile însărcinate sunt diagnosticate cu diabet gestațional, prevalența fiind mai mare în Europa de Est – 31.5%.

Simptome și factori de risc în diabetul gestațional

Diabetul gestațional este de obicei asimptomatic, dar există și situații în care unele femei pot experimenta:

senzație marcată de sete;
urinare frecventă;
oboseală excesivă;
vedere încețoșată.

Deoarece aceste simptome pot fi ușor trecute cu vederea sau considerate normale în timpul sarcinii, screening-ul regulat este esențial.

În mod paradoxal, această afecțiune nu este declanșată de consumul de alimente bogate în zahăr, așa cum se întâmplă în cazul diabetului zaharat de tip II. Supraponderabilitatea, obezitatea, câștigul excesiv în greutate în perioada gestațională, inclusiv istoricul familial de diabet, pot induce rezistența la insulină și crește riscul de diabet în sarcină. Alți factori de risc implicați în apariția acestei afecțiuni sunt:

sedentarismul;
prediabetul (valori constante ale glicemiei între 110 mg/dl și 125 mg/dl);
bolile cardiovasculare;
diabetul gestațional în timpul unei sarcini anterioare;
sindromul ovarelor polichistice;
nașterea anterioară a unui copil care cântărește mai mult de 4,5 kilograme;
vârsta gravidei peste 40 ani.

Deși menținerea unei diete sănătoase și exercițiile fizice regulate, adaptate la vârsta sarcinii și starea de sănătate a mamei pot menține un control eficient al glicemiei, nu întotdeauna acestea sunt la fel de eficiente. Astfel, netratată sau incorect tratată, această patologie poate crește riscul de:

preeclampsie – afecțiune gravă care poate afecta tensiunea arterială și funcția renală, cu risc important asupra mamei și a fătului;
naștere prin cezariană;
diabet zaharat de tip II: femeile care au avut diabet gestațional prezintă un risc crescut de a dezvolta mai târziu în viață această afecțiune.

Pentru făt, diabetul gestațional netratat poate da următoarele complicații:

macrosomie fetală – greutate mai mare de 4 kg la naștere, ceea ce poate crea dificultăți în timpul nașterii, inclusiv naștere prematură;
hipoglicemie (nivel scăzut al glucozei în sânge) la naștere – episoadele severe de hipoglicemie pot produce convulsii la nou-născut. Hrănirea promptă și uneori administrarea intravenoasă de glucoză pot readuce la normal nivelul glicemiei bebelușului;
dezvoltarea pe termen lung a tulburărilor cognitive, tulburărilor de atenție sau de memorie;
riscul de obezitate și diabetul de tip II mai târziu în viață pentru copiii ale căror mame au avut diabet în sarcină;
sindromul de detresă respiratorie la nou-născut (NSDR) – o afecțiune care face dificilă respirația deorece plămânii sunt incomplet dezvoltați;
decesul fetal tardiv – nașterea unui copil mort sau decesul la scurt timp după naștere.

Diagnosticul și tratamentul diabetului în sarcină

Toate femeile însărcinate trebuie să fie supuse screening-ului în vederea diagnosticării unui posibil diabet zaharat gestațional cu ajutorul analizelor care măsoară glicemia în sarcină. Medicul obstetrician va investiga istoricul medical al gravidei și va recomanda determinarea glicemiei la începutul monitorizării sarcinii.

În cazul în care aceasta are valori normale, se va repetata între săptămânile 24-28 de sarcină sau mai devreme, dacă există factori de risc (supraponderabilitate sau obezitate înainte de sarcină, istoric familial de diabet – mamă, tată, frate sau un copil cu diabet, diabet gestațional în timpul unei sarcini anterioare).

Testele de glicemie măsoară nivelul de glucoză din sânge în condiții controlate. Acestea oferă o imagine a modului în care organismul este capabil să metabolizeze glucoza în timpul sarcinii.

Testul de toleranță la glucoză (sau hiperglicemia provocată) necesită o pregatire prealabilă, astfel, timp de 8 ore înainte de efectuarea testului, gravida nu trebuie să mânânce sau să bea nimic altceva decât apă. Inițial se va preleva o probă de sânge (proba de bază), apoi se va bea o soluție de glucoză, se va repeta testarea la o oră și la 2 ore după administrarea glucozei. Fiecare probă va fi analizată pentru a determina nivelul de glucoză.

În tabelul de mai jos, vă prezentăm intervalele cu valori de referință ale glicemiei la gravide specifice pentru testul de toleranță la glucoză.

Test de toleranță la glucoză diabet gestațional (75 g)

Preț: 63.00 lei

Tabel valori glicemie pentru testul de toleranță la glucoză în sarcină

Valori limită glicemie
À jeun	92 mg/dL (5.1 mmol/L)
La 1 oră	180 mg/dL (10 mmol/L)
La 2 ore	153 mg/dL (8.5 mmol/L)

Diagnosticul de diabet gestaţional se stabileşte dacă la testul de toleranță la glucoză se obţine cel puţin o valoare a glicemiei peste valorile limită menţionate mai sus.

Tratamentul pentru această afecțiune se concentrează pe menținerea unui nivel glicemic normal. Astfel, medicul va recomanda:

modificări ale stilului de viață;
monitorizarea glicemiei;
administrarea de medicamente, dacă este necesar.

Modificarea stilului de viață se referă atât la alimentație cât și la activitatea fizică, reprezentând o parte importantă în menținerea nivelului glicemiei într-un interval de valori compatibil cu starea de sănătate.

Medicul obstetrician nu recomandă, de obicei, să pierdeți în greutate în timpul sarcinii decât în cazurile în care acest lucru are un efect pozitiv asupra stării dumneavoastră de sănătate și a fătului și sub monitorizare strictă a evoluției sarcinii, dar vă poate ajuta să vă stabiliți obiective de creștere în greutate pe baza greutății avute înainte de sarcină.

O dietă sănătoasă se concentrează pe consumul de fructe, legume, cereale integrale și proteine – alimente bogate în substanțe nutritive și fibre, cu limitarea carbohidraților, inclusiv a dulciurilor. Un nutriționist sau medic diabetolog poate ajuta gravida să își facă un plan de mese funcție de greutatea actuală, de obiectivele de menținere a greutății în timpul sarcinii, pe nivelul glucozei din sânge, pe activitatea fizică, de preferințele alimentare și de buget.

Activitatea fizică regulată joacă un rol esențial înainte, în timpul și după sarcină. Exercițiile fizice regulate scad glicemia și pot ajuta la ameliorarea unor neplăceri comune ale sarcinii, inclusiv dureri de spate, crampe musculare, edeme, constipație și tulburări de somn. La recomandarea medicului, femeia însărcinată ar trebui să facă cel puțin 30 de minute de exerciții fizice moderate în majoritatea zilelor săptămânii. Mersul pe jos, mersul pe bicicletă și înotul sunt alegeri bune în timpul sarcinii.

Monitorizarea glicemiei poate fi indicată de medic de 4 sau mai multe ori pe zi – la prima oră dimineața și după mese – pentru a se asigura că valorile glicemiei se mențin într-un interval normal.

În cazurile în care dieta și exercițiile fizice nu sunt suficiente pentru un control eficient al glicemiei, este posibil să fie nevoie de administrarea de antidiabetice orale sau de insulină pe cale injectabilă pentru a vă reduce glicemia.

Monitorizarea atentă a fătului este parte din planul de tratament, iar medicul va verifica dezvoltarea acestuia prin ecografii de sarcină sau alte teste efectuate periodic.

Controlul glicemic va fi urmărit de medic prin testarea glicemiei inclusiv după naștere, cât și la 6 până la 12 săptămâni pentru a se asigura că valorile au revenit în intervalul standard. Dacă analizele sunt în limite normale (acest lucru se întâmplă în majoritatea cazurilor), va trebui evaluat riscul de diabet cel puțin o dată la trei ani.

Dacă testele viitoare indică diabet zaharat de tip 2 sau prediabet, discutați cu medicul specialist despre prevenție sau începerea unui plan de gestionare a diabetului.

Referințe: