Cumpără online analizele medicale necesare, utilizează codul ONLINE10 și beneficiază de 10% reducere la coșul de cumpărături.
Synevo Programari analize
Cosul meu
Atelierul de sănătate
Sănătatea prenatală

Importanța efectuării unui screening prenatal și gestionarea afecțiunilor genetice la nou-născut

test prenatal, screening prenatal, teste in sarcina, veragene, veracity, screening neonatal, baby sensor, amniocenteza, dublu test, triplu test

Testele prenatale, care includ atât teste de screening prenatal, cât și teste de diagnostic, pot oferi informații valoroase despre sănătatea nou-născutului1. Din acest motiv este foarte important ca viitoarele mămici să înțeleagă opțiunile de testare disponibile.

Tipuri de teste prenatale

Cele două tipuri principale de teste prenatale sunt:

  • Teste de screening – care ridică suspiciunea unui risc crescut ca fătul să aibă anumite malformații congenitale, dintre care multe sunt consecința unor modificări genetice. Testele de screening prenatal sunt recomandate, de obicei, în timpul primului trimestru de sarcină – dublu test sau al celui de-al doilea trimestru – triplu test. Testele de screening prenatal nu au rolul de a confirma diagnosticul.

      Screening-ul efectuat în primul trimestru de sarcină, prin dublu test, oferă posibilitatea unei evaluări precoce și, în cazul obţinerii unui risc crescut de anomalii fetale la naștere, medicul obstetrician va decide necesitatea efectuării unor investigaţii suplimentare, inclusiv teste diagnostice cum ar fi analiza citogenetică prin prelevarea de vilozităţi coriale (trimestrul I) sau amniocenteza (trimestrul II). 

Deşi datele actuale consideră că testarea în primul trimestru de sarcină reprezintă o opţiune de screening mai eficientă, comparativ cu screening-ul prenatal în trimestrul II, prin analiza triplu test, acesta din urmă este necesar pentru evaluarea riscului de existență a unui defect de tub neural, în cazul femeilor gravide care se adresează mai târziu medicului obstetrician dar și pentru efectuarea unui test integrat, care combină informaţiile furnizate de biomarkerii serici și ecografici, efectuaţi în primul şi în al doilea trimestru de sarcină.

Viitoarele mămici au la dispoziție și analize avansate de screening prenatal numite teste prenatale non-invazive. Testul VERACITY este un test prenatal non-invaziv de nouă generație dezvoltat în laborator pentru detectarea riscului de apariție a unor aneuploidii cromozomiale fetale și a microdelețiilor (pentru sarcinile cu făt unic).

Testul VERACITY examinează sângele periferic venos matern, după săptămâna a 10-a de sarcină, pentru evaluarea riscului de apariție a 3 boli cromozomiale fetale majore: trisomie 21 (sindromul Down), 18 (sindromul Edwards)  și 13 (sindromul Patau), precum și determinarea sexului fătului prin identificarea cromozomului Y și este disponibil pentru sarcini monofetale și gemelare, inclusiv pentru cele concepute prin fertilizare in vitro2.

Investigația este neivazivă, prin efectuarea acesteia fiind evitat riscul de avort și de infecție intrauterină, ce pot fi declanșate de efectuarea unui test prenatal invaziv (amniocenteză sau prelevarea de vilozități coriale), iar evaluarea riscului de aparitie a aneuploidiilor fetale permite luarea unei decizii informate, precoce.

Testul VERAgene este un test prenatal non-invaziv (NIPT) de nouă generație, dezvoltat în laborator, care asociază screening-ul pentru trisomiile 13, 18, 21, aneuploidiile cromozomilor X, Y, microdeleții (DiGeorge, 1p36, Smith-Magenis, Wolf Hirschhorn) cu identificarea riscului fetal pentru 100 de boli monogenice. VERAgene vizează un număr de 2000 de mutații pentru depistarea riscului de apariție a 100 de boli monogenice. Combinând evaluarea riscului de aneuploidii și microdeleții, cu screeningul bolilor monogenice, acest test oferă  imaginea complexă a stării de sănătate a sarcinii, prin efectuarea unui singur test.

Afecțiunile genetice evaluate de VERAgene sunt de multe ori grave și au un impact semnificativ asupra calității vieții. Aceste afecțiuni genetice se manifestă prin malformații congenitale, întârzieri de dezvoltare, pierderea auzului, orbire, tulburări de metabolism etc.

Riscul cumulativ pentru ca fătul să fie afectat de una dintre bolile genetice depistate de VERAgene este mai mare de 1 din 350 și ar putea crește la unele populații etnice, unde anumite boli au o prevalență mai mare. Testul VERAgene poate ridica suspiciunea pentru aceste boli pentru a ajuta părinții să ia decizii în cunoștință de cauză, legat de posibilele tratamente și managementul clinic ulterior.

Testul este disponibil pentru sarcinile monofetale și gemelare, inclusiv cele obținute prin fertilizare în vitro (FIV) de la cel puțin 10 săptămâni de gestație. Sarcinile gemelare cu așa-numitul sindrom ”al geamănului dispărut” sunt eligibile pentru testarea după săptămâna a 10-a de gestație și la 4 săptămâni după dispariția unuia dintre embrioni. Sarcina gemelară și cea cu pierderea unui făt (sindromul geamănului dispărut) nu sunt eligibile pentru detectarea aneuploidiilor cromozomilor X și Y.

  • Teste de diagnostic. Dacă un test de screening indică o posibilă problemă sau dacă vârsta, istoricul familial sau istoricul medical, expun la risc crescut de a avea un copil cu o modificare genetică – se poate lua în considerare un test de diagnostic prenatal invaziv. Un astfel de test prenatal reprezintă singura modalitate prin care se poate realiza un diagnostic de certitudine. Unele teste de diagnostic, cum ar fi prelevarea de probe de vilozități coriale și amniocenteza, prezintă însă riscul declanșării unui avort spontan.

Gestionarea afecțiunilor genetice la nou născut

Eforturile cercetătorilor și ale medicilor, în ultimii ani, s-au concentrat, cu precădere, pe sublinierea importanței utilizării testelor de screening și diagnostic, pentru identificarea precoce a unor tulburări la nou născut. Acestea ajută medicul să poată stabili un management corect al cazului, reușind astfel eliminarea sau reducerea morbidității, mortalității și a dizabilităților.

Proiectul BabySeq, un efort comun condus de cercetători de la Harvard Medical School, Brigham and Women’s Hospital și Boston Children’s Hospital, împreună cu colaboratori de la Baylor College of Medicine, se concentrează pe studiul unor astfel de tipuri de teste și metode de lucru corespunzătoare. Într-un articol publicat în American Journal of Human Genetics, echipa de cercetători raportează că secvențierea genomică, folosită ca metodă de lucru, poate identifica riscul de apariție a multiple tipuri de tulburări, care altfel, ar putea să nu fie detectate3.

Este important faptul că o cunoaștere timpurie a câtorva dintre aceste afecțiuni poate conduce la supraveghere și intervenții care ar putea îmbunătăți rezultatele în materie de sănătate pentru nou-născuți și familiile acestora. Un total de 159 de nou-născuți – 128 dintre ei sănătoși și 31 dintre ei bolnavi – au fost randomizați pentru testarea genetică prin de secvențiere genomică.

Dintre aceștia, s-a constatat că 15 copii (9,4%) aveau o variantă genetică pentru care existau dovezi puternice de risc crescut pentru apariția unei tulburări de-a lungul copilăriei, dar care poate fi gestionată clinic în timpul copilăriei, sau aveau o variantă patogenă într-o genă pentru care existau dovezi actuale de risc moderat și pentru care o intervenție la timp, în copilărie, ar putea preveni rezultate devastatoare asupra stării de sănătate, ce ar putea sa apară mai târziu, de-a lungul vieții.

Teste de screening și diagnostic

Rețeaua de laboratoare Synevo oferă următoarele tipuri de astfel de teste:           

1. Screening-ul neonatal, o componentă importantă a medicinei preventive, ce include un panel de teste pentru identificarea precoce a unor condiții patologice, la care intervenția în timp util va avea consecință eliminarea sau reducerea morbidității, mortalității și a dizabilităților. De la prima inițiativă de screening neonatal din anii 1960 pentru depistarea fenilcetonuriei, numărul afecțiunilor pentru care s-au dezvoltat teste de screening în perioada neonatală a crescut dramatic, în special în urma introducerii analizei de tip multiplex.

Testul Baby sensor 100+, disponibil în laboratoarele Synevo, oferă screening neonatal pentru 100 afecțiuni metabolice ereditare (aminoacidopatii, acidemii organice, disfuncții ale ciclului Krebs/ anomalii mitocondriale, boli peroxizomale, tulburări în metabolismul carbohidraților, acizilor grași, purinelor și pirimidinelor) și, în plus, pentru neuroblastom4. Este raportată o rată de detecție de 99%. Sunt necesare probe de urină spontană recoltate pe hârtie de filtru.

Recomandări pentru efectuarea screening-ului neonatal Baby sensor

  • fiecărui nou-născut, începând de la 48 ore după naștere, până la vârsta de 5 ani. După vârsta de 5 ani beneficiile pentru prevenția complicațiilor bolilor metabolice ereditare sunt limitate.
  •  în suspiciune de afecțiune metabolică ereditară (screening selectiv): prezența de tulburări metabolice ca acidoza lactică, cetoacidoza, hiperamoniemia

2. Paneluri genice pentru diagnosticarea afecțiunilor cardiace și aortice

Patologiile cardiace ereditare au o prevalență de 3% în populația generală. Afecțiunile aritmogene determină creșterea mortalității de cauză cardiacă la tineri, defectele cardiace congenitale fiind foarte frecvent evidențiate la naștere – 1% dintre nou-născuții vii.

Datorită progreselor obținute în ceea ce privește terapia și opțiunile de management ale acestor boli, în prezent există un număr mai mare de adulți ce trăiesc cu defecte cardiace congenitale, comparativ cu cel al copiilor. Decesele provocate de anevrisme aortice pot fi ușor prevenite, dacă persoanele care prezintă risc de a dezvolta aceste boli sunt identificate și tratate la timp.

Synevo oferă paneluri genice comprehensive și specifice pentru afecțiuni aortice și cardiace.

Infomațiile genetice pot îmbunătăți managementul clinic, contribuind la stabilirea unui tratament corespunzător și a unui plan de monitorizare a pacientului, datele pot fi utilizate pentru determinarea prognosticului, evaluarea răspunsului la terapie, iar în unele cazuri chiar și pentru identificarea opțiunilor de tratament folosind terapia genică. Raportarea precoce a unor potențiale patologii cardiace sau aortice va permite adoptarea unei strategii de management clinic proactiv. Acesta va consta în adaptarea medicației, schimbarea stilului de viață sau va evidenția nevoia de instituire a unui tratament chirurgical.

Pacienții ce pot benficia de aceste testări genice sunt:

  • copii născuți cu un defect cardiac, cum ar fi anomaliile structurale ale musculaturii cardiace;
  • copii cu retard în neurodezvoltare, care ar putea asocia și o afecțiune cardiacă ereditară;
  • paciente cu boli cardiace ereditare care vor să estimeze, în cazul unei viitoare sarcini, riscul de transmitere a bolii la făt;
  • pacienți cu recomandare de chirugie aortică profilactică;
  • pacienți cu istoric familial de stop cardiac fără o etiologie precizată, deces de cauză cardiacă sau evenimente aortice subite;
  • pacienți cu diagnostic clinic ce sugerează defecte cardiace dar la care se impune un diagnostic diferențial.

Panelurile disponibile în rețeaua de laboratoare Synevo vizează următoarele 4 patologii – aritmii, cardiomiopatii, defecte cardiace congenitale și anomalii aortice.


Referințe:

  1. Prenatal testing: Is it right for you? – Mayo Clinic
  2. Monogenic_diseases_tested_by_VERAgene_website.pdf (divio-media.org)
  3. Managing Genetic Disorders in Newborns | Association of American Universities (AAU)
Ultimele articole
icon-cart-blue

Produsul a fost adaugat in cos

Continuă cumpărăturile
Plasează comanda