Hemoglobina - Ce este & Care sunt valorile normale ale hemoglobinei

Hemoglobina (Hb) este proteina esențială din hematii (globulele roșii) responsabilă de transportul oxigenului către țesuturi și al dioxidului de carbon înapoi la plămâni. În laborator, concentrația hemoglobinei este determinată ca parte a hemogramei (HLG) și reprezintă unul dintre indicatorii centrali ai statusului eritrocitar. Nivelurile scăzute de hemoglobină alături de alți indicatori eritrocitari modificați pot indica anemie, o afecțiune care se poate manifesta prin oboseală, amețeli, dificultăți de respirație sau paloare.

Hemoglobina conține fier, element care îi permite să preia oxigenul de la nivelul plămânilor și să îl transporte către toate țesuturile și organele. Rolul ei este esențial pentru funcționarea normală a organismului.

Ce este hemoglobina?

Hemoglobina este o proteină bogată în fier, care se găsește în globulele roșii din sânge și transportă oxigenul din plămâni către restul corpului și dioxidul de carbon înapoi în plămâni, pentru a fi expirat.

Rolul hemoglobinei în organism

Hemoglobina joacă un rol esențial în organism prin asigurarea transportului oxigenului către toate organele și țesuturile. Pe lângă funcția de oxigenare, hemoglobina îndeplinește și alte roluri în corp.

Transportul oxigenului

Rolul principal al hemoglobinei este de a prelua oxigenul din plămâni și de a-l transporta către toate organele și țesuturile corpului. Conține fier, care leagă oxigenul din plămâni și îl eliberează la nivel celular. Fiecare gram de hemoglobină poate transporta 1.34 mL O₂ per 100 mL de sânge.

Eliminarea dioxidului de carbon

Hemoglobina preia și dioxidul de carbon, un produs rezidual, din țesuturile organismului și îl transportă înapoi în plămâni pentru a fi expirat.

Culoarea sângelui

Fierul din hemoglobină este cel care conferă globulelor roșii culoarea caracteristică.

Reglarea pH-ului sângelui

Hemoglobina are un efect tampon asupra pH-ului organismului prin legarea și eliberarea ionilor de hidrogen.

Tipuri și forme de hemoglobină

Există mai multe tipuri diferite de hemoglobină, dintre care cele mai frecvente sunt:

• Hemoglobina A (HgbA): este cel mai frecvent tip întâlnit la adulții sănătoși.
• Hemoglobina F (HgbF): cunoscută și sub denumirea de hemoglobină fetală, acest tip se găsește la fetuși și nou-născuți. Este înlocuită de HgbA la scurt timp după naștere.

Formele de hemoglobină care pot fi prezente în mod normal în circulaţie includ:

• deoxihemoglobina (HHb);
• oxihemoglobina (O₂Hb);
• carboxihemoglobina (COHb);
• methemoglobina (MetHb).

Când este necesară testarea nivelului de hemoglobină?

Valoarea hemoglobinei în sânge se măsoară în cadrul testului hemogramă – o analiză uzuală de sânge care reprezintă adesea primul pas în stabilirea statusului hematologic şi diagnosticul diverselor afecțiuni hematologice şi non-hematologice.

Deși rezultatele hemogramei sunt privite de medici ca un ansamblu, valoarea hemoglobinei în mod special împreună cu Hct (hematocritul) şi numărul de eritrocite, este utilă pentru detectarea şi monitorizarea anemiei şi policitemiei (creșterea numărului de hematii).

Alte teste necesare atunci când se investighează tulburări medicale legate de nivelul hemoglobinei în sânge sunt: feritina, sideremia, transferina, vitamina B12 și folații.

Block: ProductSelector

Valori normale ale hemoglobinei

Valorile de referință ale hemoglobinei diferă în funcție de vârstă și sex. În tabelul de mai jos am adunat intervalele specifice pentru fiecare grupă de vârstă:



Testarea hemoglobinei și interpretarea datelor

Medicul poate avea nevoie de evaluarea valorilor hemoglobinei tale din diverse motive:

• Pentru a verifica starea ta generală de sănătate. Hemograma este adesea prima analiză de pe lista unui control de rutină. Aceasta susține medicul pentru a analiza starea ta generală de sănătate și pentru a depista diverse afecțiuni, cum ar fi anemia.
• Pentru a găsi cauza anumitor simptome. Slăbiciunea, oboseala, dificultățile de respirație sau amețelile pot indica anemie sau policitemie vera.
• Pentru a monitoriza o afecțiune medicală. Dacă ai anemie sau policitemie vera, medicul poate solicita o hemogramă pentru a-ți monitoriza starea. Rezultatele testelor pot ajuta, de asemenea, la ghidarea tratamentului.

O valoare a hemoglobinei sub valorile de referință poate fi diagnosticată ca anemie, în timp ce valorile peste cele de referință pot indica diferite afecțiuni hematologice sau non-hematologice, printre care:

• Boli pulmonare precum BPOC și fibroza pulmonară;
• Boală cardiacă congenitală sau boală cardiacă prezentă la naștere;
• Cord pulmonar sau insuficiență cardiacă dreaptă.

Cauzele hemoglobinei scăzute

Nivelurile scăzute ale hemoglobinei alături de modificări ale hematocritului și ale numărului de eritrocite indică anemie, o afecțiune care poate avea multiple cauze:

1. Pierderi de sânge

• sângerări gastrointestinale (ulcer, gastrită, polipi, hemoroizi)
• menstruații abundente (menoragii)
• hemoragii acute sau cronice

2. Producție insuficientă de eritrocite

• afecțiuni ale măduvei osoase: anemie aplastică, mielodisplazii, infiltrare tumorală
• tratamente precum chimioterapia și radioterapia
• infecții severe sau boli cronice care afectează hematopoieza

3. Deficiențe nutriționale

• deficit de fier
• deficit de vitamina B12
• deficit de folat (vitamina B9)
• malnutriție sau diete dezechilibrate

4. Absorbție redusă a nutrienților

• boală celiacă
• boli inflamatorii intestinale
• rezecții intestinale
• malabsorbție de fier, B12 sau folat

5. Distrugerea accelerată a eritrocitelor (hemoliză)

• hemoliză autoimună
• hemoglobinopatii (ex. talasemie, siclemie)
• reacții transfuzionale
• infecții sau toxice

6. Boli cronice

• boala renală cronică (deficit de eritropoietină)
• boli inflamatorii cronice (anemia bolilor cronice)

7. Sarcina

• Creșterea volumului plasmatic poate duce la hemodiluție, ceea ce scade aparent nivelul hemoglobinei.

Cauzele hemoglobinei crescute

Nivelul ridicat de hemoglobină poate apărea în anumite condiții genetice și de mediu, dar și în diferite afecțiuni cronice.

• Policitemia vera, o afecțiune a sângelui caracterizată prin producția excesivă de globule roșii de către măduva osoasă, detrmină creșterea concentrației de hemoglobină.
• În bolile pulmonare cronice, cum ar fi BPOC sau emfizemul pulmonar, organismul crește producția de hemoglobină pentru a compensa lipsa de oxigen.
• Bolile de inimă, în special bolile cardiace congenitale, determină creșterea valorilor hemoglobinei.
• În prezența tumorilor renale, rinichii pot induce creșterea producției de eritrocite prin producerea unui exces de eritropoietină. Acest lucru poate provoca, de asemenea, hemoglobină ridicată.
• Când volumul sanguin scade în caz de deshidratare, concentrația de hemoglobină poate crește temporar.
• Fumatul îngreunează transportul oxigenului din cauza monoxidului de carbon și crește producția de hemoglobină.
• La sportivi, substanțele care îmbunătățesc performanța, cum ar fi steroizii sau dopajul, pot determina creșterea nivelului de hemoglobină.
• Deoarece concentrația de oxigen este mai mică în zonele de altitudine mare, organismul produce mai multă hemoglobină pentru a-și satisface nevoile de oxigen.

Cum reglezi nivelul de hemoglobină

Reglarea nivelului de hemoglobină se face prin alimentație echilibrată, bogată în fier și vitamine, și prin tratamentul cauzei subiacente în caz de anemie, care poate include suplimente alimentare sau, în cazuri severe, transfuzii de sânge.

Alimente recomandate

Consumă alimente bogate în fier:

• carnea roșie;
• peștele;
• leguminoasele (fasole, linte);
• spanacul și alte legume cu frunze verzi;
• cereale fortificate.

Alimentele cu un conținut ridicat de acid folic pot fi de asemenea utile:

• Legume cu frunze verzi: spanac, salată verde, broccoli, sparanghel, varză de Bruxelles, andive, kale;
• Leguminoase: fasole, linte, năut, mazăre;
• Fructe: portocale, grapefruit, lămâi, banane, pepene galben, căpșuni;
• Avocado, conopidă, anghinare, sfeclă roșie, ciuperci;

• Ficat: ficat de vită sau de pasăre;
• Ouă: gălbenușul de ou;

• Cereale fortificate: cereale pentru micul dejun, pâine integrală, paste, orez brun;
• Nuci și semințe: semințe de floarea-soarelui, migdale, alune.

Suplimente

În funcție de diagnostic, medicul poate recomanda administrarea suplimentelor de fier. Deși este recomandată asocierea cu vitamina C, este recomandat ca aceasta să vină dintr-o sursă alimentară. Astfel, cel mai potrivit mod de administrare a suplimentelor de fier este dimineața, pe stomacul gol, cu un pahar de suc natural de citrice.

Suplimentele de vitamina B12 sau acid folic pot fi, de asemenea, recomandate.

Exerciții fizice moderate

Exercițiile fizice moderate, precum mersul pe jos, înotul sau ciclismul, pot îmbunătăți circulația sângelui și pot spori producția de globule roșii.

Întrebări frecvente privind hemoglobina

Ce se întâmplă când nivelul de hemoglobină este foarte scăzut?

Când nivelul hemoglobinei scade semnificativ, aportul de oxigen către țesuturi devine insuficient. Această hipoxie se manifestă prin oboseală, slăbiciune, dispnee la efort, amețeli și tahicardie sau palpitații.

În absența tratamentului, formele severe de anemie pot duce la complicații cardiovasculare și pot deveni potențial amenințătoare de viață.

Cum se măsoară nivelul de hemoglobină?

Nivelul hemoglobinei se măsoară printr-o analiză de sânge numită hemogramă, care presupune prelevarea unei probe de sânge prin puncție venoasă.

Poate stresul să influențeze nivelul hemoglobinei?

Deși nu are un impact direct asupra hemoglobinei, stresul poate infuența valorile acesteia din sânge în principal prin impactul asupra absorbției fierului, ducând la anemie feriprivă. Stresul cronic poate crește un hormon numit hepcidină, care blochează absorbția fierului și poate cauza și alte probleme, cum ar fi stresul oxidativ, care afectează globulele roșii și le reduce durata de viață.

Este posibil să ai un nivel crescut de hemoglobină fără a prezenta simptome evidente?

Nivelurile crescute de hemoglobină pot fi adesea asimptomatice, în special dacă creșterea este ușoară. În cazul unor valori semnificativ ridicate, pot apărea dureri de cap, oboseală, amețeli, vedere încețoșată sau prurit.

Hemoglobina crescută poate crește riscul de complicații cardiovasculare, cum ar fi infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral. De aceea, este importantă evaluarea medicală pentru a identifica cauza creșterii hemoglobinei, chiar și în absența simptomelor.

Cât de frecvent trebuie să fac un test de sânge pentru a monitoriza nivelul de hemoglobină?

În condițiile în care starea generală de sănătate este una bună, fară existența unor afecțiuni care trebuie urmărite constant, fie ele cronice sau nu, efectuarea anuală a hemogramei ar trebui să fie suficientă.

Cum pot ști dacă am un nivel crescut de hemoglobină?

Fără un test de sânge, nivelurile crescute de hemoglobină nu pot fi confirmate cu certitudine. Totuși, valori ridicate pot fi asociate cu simptome precum dureri de cap, amețeli, oboseală și prurit. Aceste manifestări apar deoarece creșterea hemoglobinei poate determina o vâscozitate crescută a sângelui, ceea ce poate îngreuna circulația și livrarea eficientă a oxigenului către țesuturi.

Referințe:

1.https://www.verywellhealth.com/importance-of-hemoglobin-2249107

2.https://my.clevelandclinic.org/health/symptoms/17705-low-hemoglobin

3.https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/hemoglobin-test/about/pac-20385075