Infecțiile cu Mycoplasma: caracteristici, diagnostic și tratament

Cuprins:

• Infecția cu Mycoplasma – simptome
• Cauze și factori de risc pentru Mycoplasma
• Mycoplasma – diagnostic și tratament

Cele mai frecvente tipuri de Mycoplasma care pot să determine infecții la om sunt:

1. Mycoplasma pneumoniae: provoacă infecții pulmonare cunoscute sub numele de “pneumonie ambulantă”, deoarece simptomele sunt tipice pentru o bronșită acută sau o pneumonie ușoară care nu necesită spitalizare.
2. Mycoplasma genitalium: se multiplică la nivelul organelor de reproducere și poate fi transmisă prin contact sexual. De multe ori nu prezintă simptome, iar când acestea apar, ele sunt similare cu cele ale unei boli cu transmitere sexuală (uretrite și cervicite), cu dureri în timpul actului sexual și/sau secreții vaginale sau la nivelul penisului.
3. Mycoplasma hominis: se găsește în tractul urinar și la nivelul organelor genitale, provocând infecții uro-genitale, în special la pacienții cu un sistem imunitar slăbit. Infecția se poate transmite vertical în timpul nașterii, în special la copiii prematuri.

Infecțiile cu Mycoplasma pot afecta orice persoană, indiferent de vârstă. De exemplu, Mycoplasma pneumoniae afectează cel mai frecvent copiii cu vârste cuprinse între 5 și 9 ani. Focarele apar de obicei în medii aglomerate, cum ar fi școli, spitale, cămine de bătrâni, unde bacteria se poate răspândi cu ușurință de la o persoană la alta.

Infecțiile cu Mycoplasma pneumoniae sunt cele mai frecvente. Se estimează că există aproximativ 2 milioane de cazuri de infecții de acest tip în fiecare an în SUA. Această bacterie este responsabilă de până la 20% din toate pneumoniile dobândite în comunitate. Infecțiile sunt cele mai frecvente vara și toamna.

Infecția cu Mycoplasma – simptome

Simptomele specifice pentru infecția cu Mycoplasma variază în funcție de tipul de bacterie și de localizarea infecției.

Simptomele infecțiilor cu Mycoplasma pneumoniae pot dura de la câteva zile până la o lună și se pot manifesta chiar și la două săptămâni după infectare. Cele mai frecvente dintre acestea includ:

• tuse persistentă uscată sau cu expectorație mucopurulentă;
• oboseală și slăbiciune generală;
• febră și frisoane;
• dureri de cap;
• dureri în gât.

Mycoplasma poate determina cazuri ușoare de bronșită sau pneumonie care rareori necesită spitalizare.

Copiii mai mici de 5 ani care contractează o infecție cu Mycoplasma pneumoniae pot avea simptome care sunt diferite față de cele tipice pentru copiii mai mari și adulți,. Acestea sunt asemănătoare unei viroze obișnuite:

• strănut;
• nas înfundat sau rinoree (curgerea nasului);
• durere în gât;
• ochi umezi;
• respiraţie şuierătoare;
• vărsături;
• diaree.

Infecțiile cu alte tipuri de Mycoplasme vizează organele sexuale și de reproducere și provoacă simptome similare cu cele ale unei infecții cu transmitere sexuală:

• dureri în timpul actului sexual sau la urinare (infecții ale tractului urinar);
• secreții vaginale sau la nivelul penisului modificate;
• inflamarea uretrei (uretrită);
• sângerare vaginală după contactul sexual.

Cauze și factori de risc pentru Mycoplasma

Infecțiile cu Mycoplasma sunt contagioase și pot fi transmise de la o persoană la alta prin intermediul picăturilor de secreții respiratorii sau a contactului sexual. Aceste bacterii pot supraviețui în medii umede și calde, precum căile respiratorii superioare și organele genitale. Infecțiile respiratorii cu Mycoplasme sunt contagioase în medie timp de 10 zile.

Factorii care pot crește riscul de a dezvolta infecții cu Mycoplasma includ:

• Vârsta tânără – infecțiile respiratorii cu Mycoplasma pneumoniae sunt mai frecvente la copii și tineri.
• Viața sexuală activă – pentru infecțiile cu Mycoplasma genitalium.
• Starea de sănătate slăbită sau sistemul imunitar compromis.

Mycoplasma – diagnostic și tratament

Diagnosticul infecțiilor cu Mycoplasma se bazează pe o combinație de simptome, istoric medical, examinare clinică și teste de laborator.Este posibil să fie nevoie de o radiografie toracică pentru a confirma o infecție cu Mycoplasma pneumoniae. Alte teste pot include:

• Teste microbiologice care pot ajuta la diagnosticarea infecțiilor cu Mycoplasmă cu transmitere sexuală: Mycoplasma hominis + Ureaplasma urealyticum – cultură, identificare, antibiogramă
• Test serologic pentru detectarea anticorpilor specifici: Mycoplasma hominis-serologie sau Mycoplasma pneumoniae
• Test PCR: Mycoplasma genitalium ADN (cervix/uretră) pentru diagnosticarea infecției cu Mycoplasma genitalium, în concordanță cu tabloul clinic
• Diagnostic molecular infecții respiratorii bacteriene – testare sindromică pentru Mycoplasma pneumoniae

Tratamentul infecțiilor cu Mycoplasma poate implica administrarea de antibiotice, cum ar fi macrolidele (de exemplu, azitromicina, claritromicina) sau tetraciclinele (de exemplu, doxiciclina). Este important să se urmeze întocmai indicațiile medicului și să se finalizeze întregul ciclu de tratament pentru a preveni recurențele și rezistența bacteriilor la antibiotice. După începerea tratamentului cu antibiotice, simptomele se vor diminua adesea după 2-3 zile, dar infecțiile respiratorii pot dura câteva săptămâni până la vindecarea  completă.

Pentru ameliorarea simptomelor de congestie nazală sau tuse se pot administra medicamente fără prescripție medicală (OTC).

Unele cazuri de infecții cu Mycoplasma se pot rezolva de la sine, așa că tratamentul nu este întotdeauna necesar, mai ales dacă simptomele sunt foarte ușoare.

Pentru cele mai bune opțiuni de tratament trebuie să urmați întotdeauna recomandările medicului.

În acest moment, nu există un vaccin pentru a preveni infecția cu Mycoplasma și nu există măsuri eficiente de control. Ca și în cazul oricărei boli respiratorii, toți oamenii ar trebui să practice o igienă corectă a mâinilor și să-și acopere nasul și gura atunci când tusesc sau strănută.

Referinte:

1. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/23545-mycoplasma
2. https://www.cdc.gov/pneumonia/atypical/mycoplasma
3. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC523564
4. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/14678525
5. https://www.frontiersin.org/journals/microbiology/articles/10.3389/fmicb.2016.00974/full