Rujeola: o boală contagioasă care poate fi prevenită

Ce este rujeola?

Rujeola sau pojarul este o boală a copilăriei cauzată de un virus care face parte din genul Morbillivirus, familia Paramyxoviridae. Boala afectează celulele pulmonare și faringiene și se răspândește ușor prin tuse, strănut sau atingerea unei suprafețe contaminate. Persoanele infectate sunt contagioase timp de câteva zile, înainte de apariția simptomelor. Potrivit Centrului pentru Controlul și prevenirea Bolilor (CDC), virusul rujeolic poate trăi până la două ore în aer, într-un spațiu în care o persoana infectată a tușit sau a strănutat. 

Rujeola la copii poate fi gravă și chiar fatală, în special la cei mici. Deși tot mai mulți copii sunt imunizați împotriva rujeolei, iar ratele de deces au scăzut în întreaga lume, această patologie continuă să provoace focare frecvente și rămâne în continuare principala cauză a deceselor în copilărie. Se estimează că 160 000 de copii mor în fiecare an, din cauza complicațiilor bolii.

Rujeola simptome și semne

Infecția apare într-o succesiune de etape, de-a lungul unei perioade de două până la trei săptămâni. În primele 10-14 zile după infectare nu există semne sau simptome, virusul rujeolic fiind în perioada de incubație. De obicei, boala debutează cu febră ușoară până la moderată, adesea însoțită de tuse persistentă, rinoree (curgerea nasului), ochi inflamați (conjunctivită), durere în gât și apariția petelor Koplik (pete mici albe care apar în cavitatea bucală).

Aceste simptome pot dura 2-3 zile si sunt urmate de apariția unei erupții de pete mici roșii la nivelul pielii, dintre care unele sunt ușor proeminente. Acestea apar inițial la nivelul feței, se extind pe brațe și trunchi, apoi pe coapse și picioare. În același timp, febra crește brusc, adesea până la 40 – 41⁰C. După acest episod, erupția dispare treptat de la nivelul feței și în final, de pe restul zonelor afectate. O persoană este contagioasă cu aproximativ 4 zile înainte și 4 zile după apariția erupției cutanate.

Rujeola cauze și complicații

Rujeola este o boală extrem de contagioasă, virusul replicându-se în nasul și gâtul copilului sau adultului infectat. Se transmite pe cale aerogenă, de la persoane infectate, prin picături contaminate care se răspândesc în aer, sau prin contact cu suprafațe contaminate, virusul fiind activ câteva ore. 

Cele mai frecvente complicații afectează tractul respirator și SNC (sistemul nervos central). De asemenea, pot apărea complicaţii legate de imunodepresia pe care o induce rujeola, determinând mai ales suprainfecţii bacteriene: otita medie, bronșita, laringita, pneumonia, diareea, encefalita post-infecțioasă. 

Panencefalita sclerozantă subacută (PESS) este o boală degenerativă rară a sistemului nervos central (1 la 100 000 de cazuri), cauzată de o infecție persistentă cu un virus rujeolic mutant. Debutul are loc la câțiva ani după episodul de rujeolă (în medie șapte ani) în special la copiii care au avut rujeolă înainte de vârsta de doi ani. 

Rujeola la gravide poate provoca travaliu prematur, greutate fetală redusă la naștere și chiar moarte maternă.

Sugarii sunt protejați de la naștere împotriva rujeolei prin anticorpi materni, dacă mama este imunizată anterior impotriva rujeolei. Această imunitate pasivă dispare treptat în a doua jumătate a primului an de viață. Sugarii cu imunitate pasivă parțială pot dezvolta episoade mai ușoare și mai scurte de rujeolă, care încă conferă imunitate de durată.

Rujeoala – diagnostic 

Medicul poate pune un diagnostic de obicei pe baza erupției caracteristice bolii, precum și a petelor Koplik, care apar la nivelul cavității bucale. Cu toate acestea, erupția poate fi confundată cu o serie de alte afecțiuni. De aceea se recomandă anumite teste de laborator care pot confirma dacă erupția cutanată este specifică rujeolei. 

Testele de laborator:

Virusul rujeolei IgG, IgM

Testarea anticorpilor se utilizează cu scopul de a confirma dacă o persoană are imunitate dobândită în urma unei infecții sau ca urmare a unui vaccin. Există două clase de anticorpi:

Imunoglobulina M (IgM) este primul tip de anticorp care apare în timpul unei infecții. Nivelul anticorpilor IgM (titrul) crește timp de câteva zile, atingând un maxim, apoi începe să se reducă în următoarele câteva săptămâni.Un test pozitiv de anticorpi IgM la cel care nu a fost vaccinat recent, indică faptul că persoana respectivă are o infecție acută cu rujeolă. 

Imunoglobulina G (IgG) este produsă mai târziu și va rămâne în organism pe viață, oferind protecție împotriva reinfecției. Când anticorpii IgG sunt prezenți la cineva care a fost vaccinat și/ sau nu este bolnav în prezent, aceasta indică faptul că acea persoană a dobândit imunitate împotriva infecției. Dacă anticorpii IgG împotriva rujeolei nu sunt identificați, atunci persoana nu este imună la virus și se poate infecta oricând.

1. Virusul rujeolei IgG în LCR/ser – pentru diagnosticul Panencefalita sclerozantă subacută (PSS)
2. Identificarea ARN-ului viral prin metoda PCR – pentru confirmarea unui diagnostic pozitiv

Rujeoala – tratament și prevenție

Nu există un tratament specific pentru o infecție confirmată cu rujeolă. Cu toate acestea, pot fi luate unele măsuri pentru a proteja persoanele vulnerabile care au fost expuse virusului.

Vaccinarea după expunere. Persoanelor neimunizate, inclusiv sugarilor, li se poate administra vaccinul împotriva rujeolei în termen de 72 de ore de la expunerea la virusul rujeolic pentru a oferi protecție împotriva bolii. Dacă boala este la debut, aceasta va avea simptome mai ușoare și o durată mai scurtă.

Globulina serică imună. Femeile gravide, sugarii și persoanele cu un sistem imunitar slăbit, care sunt expuse virusului, pot primi o injecție cu globuline serice imune ​​(anticorpi preformați). Acești anticorpi, atunci când se administrează în termen de 6 zile de la expunerea la virus, pot preveni rujeola sau pot proteja impotriva apariției unor simptome severe.

Medicamente: antitermicele pentru copii și adulți, antibiotice (dacă o infecție bacteriană, cum ar fi pneumonia sau o infecție a urechii, se dezvoltă în timp ce pacientul are rujeolă), vitamina A (utilă pentru a diminua severitatea bolii).

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atrăgea atenția asupra pericolului apariției unei epidemii de rujeolă, în anul 2021, din cauza scăderii numărului de copii vaccinați antirujeolic. Această situație s-a evidențiat începând cu anul 2020, datorită perioadelor de izolare, împotriva bolii COVID-19. Îngrijorarea experților OMS este determinată mai ales de posibilele complicații ale rujeolei, care pot fi uneori mortale. În fiecare an, conform statiscilor OMS, mii de persoane mor din cauza acestei boli sau a complicațiilor sale, deși există de mult timp un vaccin eficient împotriva acestei maladii.

Potrivit OMS, la sfârșitul lunii octombrie 2020, din cauza întârzierii campaniei de vaccinare din 26 de țări, circa 94 de milioane de copii nu au primit dozele prevăzute pentru vaccinul contra rujeolei. Cei mai afectați sunt copiii din comunitățile sărace sau izolate, fără acces la un sistem de sănătate.

Referințe: 

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/measles/symptoms-causes/syc-20374857
2. https://www.ecdc.europa.eu/en/measles/facts
3. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/measles/diagnosis-treatment/drc-20374862
4. http://srmv.ro/index.php/informatii-medicale/vaccinari/vaccinari-de-rutina/item/234-rujeola
5. https://labtestsonline.org/tests/measles-and-mumps-tests
6. https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/E-9-2021-000636_RO.html