Vitamina K - Analize pentru deficit de vitamina K

Deficitul de vitamina K poate apărea la orice grupă de vârstă, dar se întâlnește cel mai adesea la nou-născuți. Vitamina K este o vitamină esențială, liposolubilă, necesară pentru sinteza proteinelor implicate în coagularea sângelui ce se găsește în legumele cu frunze verzi și în uleiuri (uleiul de măsline, de soia etc.).

Deficitul de vitamina K poate pune viața în pericol și reprezintă o urgență medicală. Cea mai bună modalitate de a preveni deficitul de vitamina K este administrarea profilactică a acesteia tuturor nou-născuților, imediat după naștere – practică standard în maternitățile din România.

Cuprins:

Ce este vitamina K?

Vitamina K este o vitamină liposolubilă (asemeni vitaminelor A, D și E), esențială pentru coagularea sângelui și importantă, astfel pentru:

Vindecarea rănilor;
Sănătatea osoasă;
Protejarea împotriva bolilor de inimă.

Vitamina K se găsește în alimentele pe care le consumăm și este produsă, de asemenea, de bacteriile din intestin.

Ce rol are vitamina K in organism?

Rolul principal al vitaminei K este de a asigura funcționarea normală a coagulării sângelui, prin implicarea sa în producerea unor factori esențiali de coagulare la nivelul ficatului, prevenind astfel sângerările excesive. Este, de asemenea, crucială pentru oase puternice, sănătatea inimii (prin reglarea calciului din artere), funcționarea optimă a creierului și susținerea sistemului imunitar, acționând ca o coenzimă pentru proteinele vitale în aceste procese.

Tipuri de vitamina K

Cele 3 tipuri principale de vitamina K sunt:

K1 (filochinonă);
K2 (menachinonă);
K3 (menadionă).

Vitamina K1

Vitamina K1 (cunoscută și sub numele de filochinonă sau fitonadionă) este derivată din plante și se poate regăsi în legume cu frunze verzi (spanac, broccoli, kale), uleiuri vegetale (soia, măsline), ceai verde.

Are un rol esențial pentru sinteza proteinelor implicate în coagularea sângelui.

Vitamina K2

Vitamina K2 (menachinonă) este produsă de bacteriile din flora intestinală și se găsește și în alimente fermentate și produse de origine animală (gălbenuș de ou, ficat, brânzeturi fermentate).

Ajută la transportul calciului în oase și dinți, prevenind depunerea acestuia în artere și țesuturi moi.

Vitamina K3

Vitamina K3 (menadionă) este o formă sintetică (spre deosebire de K1 și K2 care sunt naturale), solubilă în apă. Utilizarea sa la oameni este controversată din cauza potențialei toxicități. Dozele mari pot cauza anemii, reacții alergice, toxicitate hepatică, fiind considerată periculoasă.

Deficit de vitamina K - Cauze frecvente

Deficitul de vitamina K poate apărea din cauza diverșilor factori: de la cei care țin de alimentație, până la alte afecțiuni sau tratamente.

Consumul insuficient de alimente bogate în vitamina K

Consumul insuficient de alimente bogate în vitamina K (legume cu frunze verzi, uleiuri, produse fermentate) sau diete foarte sărace în grăsimi (grăsimile ajută la absorbție) pot cauza deficitul de vitamina K.

Boli intestinale cronice

Anumite afecțiuni medicale care afectează absorbția grăsimilor, cum ar fi boala celiacă sau bolile inflamatorii intestinale (boala Crohn), pot împiedica absorbția vitaminei K.

Administrarea anumitor medicamente

Medicamentele care interferează cu metabolismul vitaminei K, cum ar fi anticoagulantele, anticonvulsivantele și dozele mari de vitamina A sau E pot contribui, de asemenea, la deficit.

În plus, utilizarea prelungită a antibioticelor poate perturba bacteriile intestinale responsabile de sintetizarea vitaminei K.

Deficitul de vitamina K are mai multe etiologii, inclusiv utilizarea medicamentelor materne în timpul sarcinii și niveluri scăzute de vitamina K la naștere sau alăptare exclusivă.

Înțelegerea acestor diverși factori subiacenți este esențială pentru prevenirea și gestionarea eficientă a deficitului de vitamina K.

Probleme hepatice

Prezența afecțiunilor hepatice afectează capacitatea ficatului de a utiliza vitamina K.

Deficit de vitamina K la nou-născuți

Deficitul de vitamina K la nou-născuți este o tulburare care provoacă sângerări incontrolabile și este cauzată de faptul că, în timpul sarcinii, fătul nu primește suficientă vitamina K prin placentă, iar după naștere, intestinul nou-născutului nu poate produce suficientă.

În plus, laptele praf și laptele matern conțin niveluri scăzute de vitamina K. Astfel, nou-născuții cu acest deficit și care nu primesc o injecție cu vitamina K la naștere pot prezenta un risc crescut de hemoragii și sângerări severe, inclusiv sângerări la nivelul creierului ce pot duce la complicații grave și chiar la deces.

Această afecțiune este cunoscută sub denumirea medicală de boala hemoragică a nou-născutului.

Necesar zilnic de vitamina K

Doza zilnică recomandată (DZR) de vitamina D:

Bărbați adulți (19+): 120 mcg/zi.
Femei adulte (19+): 90 mcg/zi.
Sarcina/Alăptare: 90 mcg/zi.
Adolescenți (14-18): 75 mcg/zi.

Doza orală corectivă recomandată pentru deficitul de vitamina K1 variază între 1 și 2 mg. Pacienților care iau anticoagulante li se administrează de obicei 1 până la 10 mg de vitamina K1. Efectul maxim al administrării orale este observat, în general, la aproximativ 24 de ore după administrare.

Simptomele lipsei de vitamina K

Simptomele principale se manifestă prin sângerări, adesea ca răspuns la traumatisme minore sau proceduri medicale. La examenul fizic pot fi observate:

Echimoze și vânătăi neexplicate;
Peteșii (puncte mici roșii pe piele);
Hematoame;
Sângerare persistentă la nivelul locurilor chirurgicale sau de puncție;
Hemoragii nazale frecvente;
Prezența sângelui în urină sau scaun;
Menstruație abundentă;
Anemie;
Coagulare deficitară a sângelui;
Sângerări gingivale.

Deficit de vitamina K - Cum se diagnostichează?

Diagnosticarea deficitului de vitamina K implică anamneza cu detalii despre simptome și istoric medical, dar confirmarea se bazează pe analize de sânge, în principal un timp de protrombină (PT) prelungit, care indică o coagulare lentă. Medicii analizează, de asemenea, istoricul medical pentru factori de risc precum problemele de malabsorbție, recomandă PIVKA-II (proteină indusă de absența vitaminei K) pentru deficiențe specifice și uneori măsoară nivelurile serice de vitamina K, deși dieta influențează acest lucru. O injecție cu vitamina K care corectează timpul de coagulare ajută la confirmarea diagnosticului.

Vitamina K1

Preț: 286.00 lei

Adaugă în coș

Des-carboxi-protrombina (DCP, PIVKA II)

Preț: 295.00 lei

Adaugă în coș

Tratament pentru deficitul de vitamina K

Tratamentul și gestionarea afecțiunilor legate de vitamina K pot include:

Deficitul de vitamina K la adulți: Conform ghidurilor stabilite de Consiliul pentru Alimentație și Nutriție al Academiei Naționale de Științe, este necesar un aport zilnic de vitamina K de cel puțin 120 μg pentru bărbați și 90 μg pentru femei, fie prin surse alimentare, fie prin suplimente orale, pentru a aborda deficitul de vitamina K la adulți.

Doza orală corectivă recomandată pentru deficitul de vitamina K1 variază de la 1 la 2 mg, cu o doză orală maximă de 25 mg. Pacienților care iau anticoagulante li se administrează de obicei 1 până la 10 mg de vitamina K1. Efectul maxim al administrării orale este observat, în general, la aproximativ 24 de ore după administrarea dozei.

Afecțiuni cronice la adulți: Deși nu există ghiduri stabilite, datele emergente din studii controlate randomizate în curs de desfășurare indică potențiale beneficii ale dozelor mai mari de vitamine K1 și K2.

Profilaxia la nou-născuți: Profilaxia implică de obicei administrarea a 0,5 până la 1 mg de vitamina K1 prin injecție intramusculară în prima oră de la naștere. Alternativ, o doză orală de 2 mg de vitamina K1 poate fi administrată nou-născuților la naștere, urmată de doze suplimentare între zilele 4 și 6, iar apoi reluat între săptămânile 4 și 6.

O altă abordare este administrarea orală de 2 mg de vitamina K1 la naștere, urmată de doze săptămânale de 1 mg timp de 3 luni.

Injecția intramusculară este preferată la nou-născuți datorită eficacității sporite.

Deficiența de vitamina K din cauza malabsorbției la sugari: În cazurile de malabsorbție, tratamentul necesită administrarea orală zilnică de vitamina K1 în doze mari, variind de la 0,3 la 15 mg/zi, în funcție de boala specifică. Dacă administrarea orală se dovedește ineficientă, se poate lua în considerare administrarea parenterală de vitamina K1.

Suplimente alimentare

Suplimentele de vitamina K susțin coagularea sângelui, sănătatea oaselor și a inimii, dar majoritatea oamenilor obțin un aport suficient din alimentație.

Consultă medicul înainte de a lua suplimente, mai ales dacă urmezi tratament cu anticoagulante precum warfarina.

Modificări în alimentație

Consumul alimentelor bogate în vitamina K poate fi mai eficient decât aportul obținut din suplimentele alimentare. Iată mai jos o listă de alimente cu un conținut ridicat de vitamina K, ce pot fi extrem de utile în cazul unei deficiențe.

Alimente bogate în vitamina K

Legume cu frunze: spanac, varză, salată verde (romană, salată verde), frunze de muștar, kale, frunze de nap, mangold elvețian;
Legume crucifere: broccoli, varză de Bruxelles, conopidă;
Ierburi aromatice: busuioc uscat, cimbru, pătrunjel, salvie;
Uleiuri vegetale: ulei de soia, ulei de măsline, ulei de canola;
Fructe: Afine, smochine, kiwi, mure;
Alimente fermentate;
Produse de origine animală: carne, ficat, ouă, brânză.

Ficatul stochează vitamina K, așa că nu ai nevoie de ea în dietă zilnic dacă, în general, ai un regim sănătos.

Întrebări frecvente despre deficitul de vitamina K

Iată câteva dintre cele mai frecvente întrebări despre vitamina K și despre deficitul de vitamina K:

Cum știi dacă ai deficit de vitamina K?

Deși deficitul de vitamina K este mai rar la adulți, acesta poate fi suspectat în prezența unor semne și simptome caracteristice, precum: sângerări abundente, vânătăi, sângerări nazale, sângerări ale gingiilor, menstruații abundente, sânge în urină/scaun sau coagulare lentă din cauza tăieturilor.

Alte semne includ peteșii mici pe piele, scaune închise la culoare, piele palidă, oboseală sau chiar vărsături și convulsii în cazuri severe, în special la nou-născuți.

Poți avea exces de vitamina K?

Da, poți avea exces de vitamina K, dar toxicitatea de cauză alimentară este foarte rară. Poate apărea însă în urma administrării de suplimente în doze mari sau a aportului de forme sintetice (cum ar fi menadiona), provocând probleme precum icter, degradarea globulelor roșii (hemoliză) și probleme hepatice, deosebit de periculoase pentru nou-născuți și persoanele care iau anticoagulante.

Deficitul de vitamina K afectează fertilitatea sau nașterea?

Deficitul de vitamina K are un impact semnificativ asupra nașterii prin creșterea riscului de sângerare severă (hemoragie) la nou-născuți, în special a hemoragiei intracraniene, și poate afecta sănătatea maternă în timpul sarcinii.

Deși legătura directă cu infertilitatea nu este documentată, cercetările sugerează că vitamina K2 aduce beneficii pentru fertilitatea masculină și sindromul ovarelor polichistice.

Ce persoane sunt predispuse la deficit de vitamina K?

Grupurile cu cel mai mare risc de deficit de vitamina K sunt nou-născuții (în special dacă nu li se administrează injecția la naștere), dar și persoanele cu probleme de malabsorbție (cum ar fi boala Crohn, boala celiacă sau sindromul de intestin iritabil), boli hepatice, cei care au suferit intervenții chirurgicale bariatrice și persoanele care iau antibiotice pe termen lung sau medicamente care interferează cu absorbția sau producția de vitamina K.

Din fericire, deficitul de vitamina K este rar la adulții sănătoși, deoarece aceasta se găsește în multe alimente, în special în legume cu frunze verzi, uleiuri și cereale, iar bacteriile intestinale produc o anumită cantitate de vitamina K.

Ce legatură are vitamina K cu coagularea sângelui?

Vitamina K este crucială pentru coagularea sângelui, deoarece permite ficatului să producă proteine esențiale de coagulare (factorii II, VII, IX, X) care opresc sângerarea prin formarea de cheaguri. Fără suficientă vitamina K, aceste proteine nu sunt activate corect, ceea ce duce la o coagulare deficitară și la un risc crescut de sângerări severe.

Surse: