Spermograma

94 Lei
Trimite pe e-mail acest articol
Printeaza acest articol

Informatii generale

Sperma este un produs complex la formarea caruia contribuie intregul tract reproductiv al barbatului: testicule, epididime, canale deferente, vezicule seminale, prostata si glandele bulbo-uretrale. Lichidul spermatic este constituit din doua parti distincte: plasma seminala (rezultata in special din secretia prostatei, veziculelor seminale si glandelor bulbouretrale) si elementele figurate (spermatozoizii si/sau celulele germinale provenite din testicul).

Testiculele produc spermatozoizii (care reprezinta aproximativ 5% din volumul spermei). Spermatozoizii sunt stocati in portiunea ampulara a ductelor deferente pana la eliberarea lor in procesul de ejaculare. Aici spermatozoizii sunt metabolic inactivi datorita mediului acid si a aportului scazut de oxigen. S-a estimat ca in aceasta zona spermatozoizii pot supravietui aproximativ o luna1;5;6.

Veziculele seminale produc aproximativ 60% din volumul spermei. Acest lichid vascos cu pH neutru sau usor alcalin este galben sau intens pigmentat ca rezultat al continutului mare in flavone care sunt responsabile de fluorescenta in lumina ultravioleta. Aici se afla si originea fructozei, care constituie substratul energetic necesar mobilitatii spermatozoizilor1;6.

Prostata contribuie la formarea a 20% din volumul spermei. Acest lichid laptos secretat de prostata este usor acid (pH=6,5) datorita acidului citric. Secretia prostatica mai este bogata in fosfataza acida si enzime proteolitice responsabile de coagularea si lichefierea spermei1;6.

Epididimele, ductele deferente, glandele bulbouretrale si glandele uretrale genereaza 10-15% din volumul spermei, fara a se cunoaste semnificatia biochimica. Epididimul secreta mai multe proteine cu rol in capacitatea de fertilizare a spermei1;5;6.

Recomandari pentru efectuarea spermogramei 

Diagnosticul infertilitatii masculine (incluzand azoospermia, oligozoospermia, astenozoospermia, teratozoospermia), evaluarea eficientei vasectomiei, diagnosticul hematospermiei (vezi figura 21.5.7), evaluarea eventualelor sechele ale parotiditei epidemice (aparuta la adolescenti sau adulti) asupra tesutului spermatogen, a efectelor criptorhidiei si ale varicocelului asupra spermatogenezei2;5;6.

Pregatire pacient - Pacientul :

-va avea o perioada de abstinenta sexuala de 3-5 zile7;

-nu va folosi prezervativ pentru recoltare;

-cu o 1 saptamana inainte de recoltare va opri medicatia in curs, daca acest lucru este posibil4.

Specimen recoltat - sperma.

Pentru o apreciere corecta a fertilitatii se recomanda 3 sau mai multe determinari in decurs de 2-3 luni4.

Rezultate concludente se obtin in urma recoltarii prin masturbare. Daca din motive psihologice sau religioase aceasta metoda nu este accesibila, se accepta si proba recoltata prin metoda contactului sexual intrerupt3.

Recipient de recoltare - recipient de unica folosinta, steril4.

Cantitate recoltata - toata cantitatea emisa4.

Cauze de respingere a probei – specimen care a fost transportat cu intarziere la laborator, sau la o temperatura diferita de 37°C4.

Prelucrare necesara dupa recoltare

Recomandabil este ca sperma sa fie examinata la max. 20 min dupa emisie, pentru a putea aprecia timpul de lichefiere. Daca se renunta la aceasta informatie examinarea se poate face in maximum 3 ore de la emisie.

Pana la lichefiere ori pana la examinare sperma se mentine la 37°C.

Dupa lichefiere, sperma se examineaza in camera de numarat Burker Türk pentru aprecierea numarului de spermatozoizi. Pentru aprecierea mobilitatii si a morfologiei acestora, se  va  face examinarea intre lama si lamela. Daca mobilitatea spermatozoizilor este mai mica de 50%, se va folosi tehnica eozina-nigrozina pentru aprecierea viabilitatii. O viabilitate normala necesita teste suplimentare care sa elucideze substratul mobilitatii reduse (determinarea fructozei, a anticorpilor IgA din sperma si a anticorpilor antispermatozoizi din ser)7.

Stabilitate proba - 3 ore la 37°C. Nu se pastreaza sperma la o temperatura diferita de 37°C4, in nici o etapa a examinarilor.

Metoda - examinare macroscopica si microscopica a spermei 3;4;5;7. Pentru aprecierea viabilitatii se face coloratia eozina-nigrozina4.

Valori de referinta3;4;5;7.

Tip

Valoare 

Volum sperma

2-5 mL

Aspect sperma

Normal

Timp de fluidificare completa

0-30 min.

pH sperma

7.12-8

Numar spermatozoizi

20-120 mil./mL

Spematozoizi mobilitate normala

60-100 %

Spermatozoizi mobilitate redusa

0-40 %

Spermatozoizi imobili

0-10%

Spermatozoizi aspect normal

70-100 % 

Spermatozoizi forme aberante

0-30 %

Spermatozoizi viabili

80-100%

O clasificare acceptata a mobilitatii  este cea pe tipuri de mobilitate:

- tip”a”: mobilitate rapida, cu batai ale cozii in fascicul stramt, insotite de miscari laterale ale capului, permitand o progresie in linie dreapta;

- tip”b”: cu miscari ale cozii, dar fara miscari ale capului, fara deplasare in linie dreapta sau cu deplasare rectilinie, dar lenta;

- tip”c”: vibratii frenetice si anarhice determinand doar miscari pe loc;

- tip”d”: spermatozoizi imobili, adesea confundati cu cei morti8.

In cazul laboratorului nostru raportarea se face doar pe cele trei tipuri de mobilitate mentionate in tabel (tipul „a” si tipul „b” fiind mentionati la spermatozoizii cu mobilitate normala).

In cazul in care formele aberante de spermatozoizi depasesc 10% se vor mentiona modificarile morfologice ale acestora si proportia in care acestea apar.

Limite si interferente

Transportarea spermei de la domiciliu la laborator:

-face putin probabila aprecierea corecta a timpului de fluidificare sau de lichefiere4;7. 

-poate afecta mobilitatea spermatozoizilor prin expunere la o temperatura diferita de 37°C4. 

• Medicamente care influenteaza negativ determinarea: azathioprin, cimetidina, ciclofosfamida, estrogeni, fluoximesterone, ketoconazol, methotrexate, metiltestosteron, nitrofurantoin (efect tranzitoriu), carmustin, procarbazina, sulfasalazina, vincristina4.

Fig. 21.5.7 Hematospermie (imagine din colectia proprie a laboratorului)

 

Bibliografie

1. Exarcu, I.Teodorescu. 1989. Testiculul. In Fiziologia si fiziopatologia sistemului endocrin, 934-954.

2. Exarcu, I.Teodorescu. 1989. Fiziopatologia testiculului. In Fiziologia si fiziopatologia sistemului endocrin, 956-981.

3. Henry, John Bernard. 1998. Seminal fluid. In Clinical Diagnosis and Management by Laboratory Methods, 516-522.

4. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.

5. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet Communication.

6. Wallach Jaques. 2001. Afectiuni endocrine. In Interpretarea testelor de diagnostic, 883-885.

7. Kvist U.; Bjorndahl L. 2002. Manual on basic semen analysis, 5-24.

8. Ungureanu M-C, Mogos V., Zbranca E. Explorarea infertilitatii masculine – Spermocitograma, teste asupra capacitatii fecundante a spermatozoizilor – Roumanian Journal of Endocrinology and Metabolism, vol.1, no. 2, 2002.