Alergia la acarieni: cum să recunoaștem și să gestionăm această afecțiune
Actualizat la 23 octombrie 2025
Alergia la acarieni este una dintre cele mai comune alergii de sezon și poate provoca o serie de simptome neplăcute și chiar severe celor afectați.
Acarienii sunt
organisme microscopice, parțial înrudiți cu păianjenii, care trăiesc în praful
din casele noastre, în tapițerii, lenjerii de pat, saltele, covoare, perdele și
care pot declanșa reacții alergice persoanelor susceptibile: copii sau adulți.
Ei se hrănesc cu celulele descuamate (celulele moarte) de la nivelul pielii
noastre și a animalelor de companie. Având în vedere dimensiunea lor, un
singur gram de praf poate conține până la 19.000 de acarieni.
Cuprins:
- Ce este alergia la acarieni?
- Unde se găsesc acarienii?
- Cum arată mușcăturile de acarieni?
- Cauzele alergiei la acarieni
- Cum se stabilește diagnosticul de alergie la acarieni?
- Care este tratamentul pentru alergia la acarieni?
- Care sunt cele mai eficiente modalități de a scăpa de acarieni?
- Posibile complicații ale alergiei la acarieni?
Tipuri de acarieni
Cele mai cunoscute specii de acarieni din praful de casă sunt Dermatophagoides pteronyssinus, Dermatophagoides farinae și Blomia tropicalis.
Ce este alergia la acarieni?
Alergia la acarieni apare atunci când sistemul imunitar reacționează excesiv la proteinele prezente în fecalele și corpul acestor organisme.
Conform statisticilor, 10% din populația lumii este alergică la acarieni, iar până la 90% dintre persoanele cu astm alergic din unele regiuni sunt sensibilizate la aceștia. În Europa, aproximativ 10-20% din populație suferă de alergii la acarieni. Această afecțiune este mai frecventă în zonele urbane și poate afecta persoanele de toate vârstele. În cazul celor expuși la niveluri ridicate ale acestor alergeni, riscul de a dezvolta astm crește de aproximativ cinci ori.
Unde se găsesc acarienii?
Acarienii sunt creaturi minuscule care trăiesc în praful din gospodărie, dezvoltându-se în principal în medii calde și umede. Se găsesc frecvent în:
- lenjerie de pat;
- saltele, perne și pături;
- canapele, scaune și mobilier tapițat;
- covoare;
- perdele, draperii;
- jucării de pluș.
Acarienii au nevoie de umiditate pentru a supraviețui și a se dezvolta, ceea ce face ca locuințele cu un nivel ridicat de umiditate să fie mai susceptibile la infestarea cu acarieni.
Pe lângă inhalarea particulelor de acarieni, consumul de alimente produse din făină de grâu contaminată cu acarieni poate provoca, de asemenea, reacții, inclusiv anafilaxie. Temperaturile optime pentru dezvoltarea acarienilor sunt de aproximativ 18-27°C, iar nivelul de umiditate de care au nevoie pentru a supraviețui este de peste 40%.
Multe persoane cu alergie la acarieni pot prezenta simptome atunci când sunt expuși la alți alergeni, cum ar fi diferite specii de gândaci, crustacee și helminți (de exemplu, Ascaris lumbricoides). Acest fenomen se numește reactivitate încrucișată și apare atunci când sistemul imunitar al individului identifică proteinele sau componentele din diferite substanțe ca fiind similare din punct de vedere structural sau înrudite din punct de vedere biologic, declanșând astfel un răspuns imun.
Cum arată mușcăturile de acarieni?
Mulți oameni cred în mod eronat că sunt mușcați de acarieni atunci când au o reacție alergică la aceste proteine. Acarienii sunt prea mici pentru a fi văzuți, însă corpurile, secrețiile și fecalele lor conțin proteine care pot declanșa reacții alergice la persoanele sensibile.
Așadar, acarienii nu mușcă. Persoanele care prezintă mâncărimi și pete roșii pe piele atribuite acarienilor reacționează de fapt la proteinele acestor microorganisme.
Simptomele alergiei la acarieni
Simptomele alergiei la acarieni pot varia de la ușoare la severe și pot include:
- Congestie nazală și rinoree;
- Strănut frecvent;
- Mâncărime la nivelul nasului, gâtului și ochilor;
- Lăcrimare excesivă a ochilor;
- Tuse și sforăit;
- Senzație de presiune sau durere în piept;
- Roșeață și mâncărime a pielii, în special eczemă;
- Edem palpebral (pungi sub ochi).
În plus, alergia la acarieni este un factor de risc deosebit de important pentru pacienții cu rinită și astm. De fapt, dacă suferi de astm, este posibil să prezinți și simptome precum:
- Dificultăți de respirație;
- Strângere/constricție sau durere în piept;
- Respirație șuierătoare;
- Dificultăți de somn cauzate de respirația dificilă, tuse sau respirația șuierătoare;
- Accese de tuse sau de respirație șuierătoare care sunt agravate de un virus respirator (de exemplu, răceală sau gripă).
Anafilaxia prin expunere orală la acarieni, denumită şi sindromul pancake, poate apărea atunci când persoanele alergice la acarieni consumă produse cu făină de grâu contaminată cu acarieni. Afecțiunea este cel mai adesea declanșată în urma ingestiei de clătite, dar poate apărea și în urma consumului de alte alimente, cum ar fi: gogoși, brioșe, prăjituri din făină de porumb, mămăligă, pizza, paste făinoase, pâine, friptură, parmigiana și sosuri albe. În plus, acarienii pot contamina uneori produsele păstrate la temperatura camerei, cum ar fi brânza, șunca, chorizo și salamul.
Simptomele anafilaxiei orale la acarieni pot include:
- Dificultăți respiratorii;
- Angioedem;
- Respirație șuierătoare;
- Rinoree;
- Tuse;
- Dificultate la înghițire;
- Urticarie;
- Anafilaxie, un eveniment care poate pune viața în pericol.
Cauzele alergiei la acarieni
Principalul factor care declanșează alergia la acarieni este expunerea la fecalele și la corpul microorganismelor. Deoarece acestea se găsesc în mod obișnuit în locurile unde noi traim, este dificil să ne protejăm complet împotriva lor.
Factorii care pot favoriza expunerea crescută la acarieni și, implicit, pot contribui la apariția sau agravarea simptomelor alergice includ:
- Mediul umed și cald din locuință/regiune geografică;
- Atingerea frecventă a animalelor de companie care pot aduce acarieni în casă;
- Igiena precară a locuinței;
- Antecedente familiale de alergii.
Cum se stabilește diagnosticul de alergie la acarieni?
Diagnosticul alergiei la acarieni se bazează pe istoricul medical al pacientului, simptomele raportate și anumite teste specifice pentru diagnostic. Cunoașterea tipurilor de proteine existente în fiecare alergen care pot declanșa simptomele este extrem de importantă pentru un management de diagnostic corect, iar testele de laborator specifice sunt extrem de utile în evaluarea contribuţiei componentei alergice la manifestările clinice ale pacienţilor.
Ținând cont de acest lucru, determinarea anticorpilor IgE specifici se poate face atât pentru alergeni individuali (ex. Dermatophagoides pteronyssinus, IgE specific), cât şi pentru paneluri de alergeni respiratori, la adulți și copii, astfel:
- Panel alergeni respiratori – este un panel de teste ImmunoCap disponibil în laboratoarele Synevo care măsoară IgE specifice faţă de 13 alergeni inhalatori obişnuiţi cu scopul de a exclude sau confirma existenţa unor sensibilizări alergice la persoane simptomatice.
- Panel alergeni – rinită alergică adulți – acest pachet include cei mai comuni alergeni asociați cu apariția simptomelor respiratorii la adulți, inclusiv Dermatophagoides pteronyssinus, IgE specific fiind relevant pentru identificarea cauzelor reacțiilor alergice și recomandarea corectă a măsurilor de evitare necesare. Rezultatul acestui test este reprezentat de nivelurile de IgE specifice pentru fiecare alergen inclus în pachetul de diagnosticare.
- Panel alergeni – rinită alergică copii, în cadrul căruia se regăsește Dermatophagoides pteronyssinus, IgE specific.
- Panel alergeni respiratori (5 teste) – cuprinde 5 amestecuri de alergeni respiratori, printre care d1 Dermatophagoides pteronyssinus, IgE specific și d2 Dermatophagoides farinae, IgE specific.
Care este tratamentul pentru alergia la acarieni?
Tratamentul alergiei la acarieni vizează reducerea simptomelor și prevenirea expunerii la alergeni și poate include:
- evitarea expunerii la acarieni prin utilizarea huselor antialergice pentru saltea și pernă, spălarea regulată a lenjeriei de pat la temperaturi ridicate și reducerea umidității din locuință;
- utilizarea medicamentelor antialergice, precum antihistaminicele, decongestionantele și corticosteroizii nazali pentru a reduce simptomele;
- desensibilizarea la acarieni (imunoterapia specifică) – o opțiune de tratament care implică administrarea treptată de cantități mici de alergen.
Dacă sunteți alergic la acarieni, medicul poate recomanda un plan care presupune următoarele:
- Reducerea expunerii
- Diminuarea drastică a expunerii la alergenii acarieni din praful de casă poate ajuta atât la simptomele specifice astmului, cât și la cele de rinită aferente.
- Învelirea saltelelor, a somierelor și a pernelor în huse speciale din țesături antialergenice sau în huse de plastic etanșe, cu fermoar.
- Evitarea folosirii pernelor sau a plăpumilor de puf.
- Spălarea săptămânală a lenjeriei de pat la temperaturi de peste 40°C și uscarea într-un uscător cu aer cald.
- Îndepărtarea din paturi a „rezervoarelor de acarieni”, cum ar fi jucăriile de pluș.
- Menținerea nivelului de umiditate din locuință sub 50%.
- Curățenia regulată a locuințelor folosind aspiratoare cu filtru HEPA.
- Îndepărtarea mobilierului tapițat, a draperiilor, mochetelor și covoarelor.
- Folosirea mopurilor și cârpelor umede pentru a îndepărta praful, deoarece versiunile uscate pot întreține alergenii acarieni.
- Ameliorarea simptomelor - în vederea ameliorării simptomelor alergiilor, medicul poate recomanda folosirea anumitor terapii:
- Antihistaminicele sunt utilizate în mod obișnuit pentru a reduce simptome precum strănut, mâncărimi la nivelul ochilor și al nasului și curgerea nasului.
- Corticosteroizii nazali sunt folosiți pentru a reduce inflamația la nivelul mucoasei nazale și pentru a bloca reacțiile alergice.
- Decongestionantele nazale pot fi recomandate pentru a ameliora senzația de nas înfundat.
- Imunoterapia poate ajuta la dezvoltarea toleranței la expunerea la acarieni.
Care sunt cele mai eficiente modalități de a scăpa de acarieni?
Pentru a scăpa de acarienii de praf, concentrează-te pe reducerea umidității și a prafului din locuință, astfel:
- Aerisește regulat locuința.
- Utilizează huse hipoalergenice pentru perne și saltele.
- Schimbă și spală săptămânal lenjeria de pat în apă fierbinte.
- Alege să investești într-un uscător cu aer cald, în loc să usuci rufele în aer liber.
- Folosește un dezumidificator, pentru a menține umiditatea sub 50%.
- Înlocuiește covoarele cu pardoseli dure (parchet, gresie) sau utilizează covoare lavabile.
- Redu la minimum dezordinea, deoarece aceasta acumulează praf.
- Spală regulat jucăriile de pluș și ține-le departe de pat.
- Evită perdelele și draperiile grele; optează pentru jaluzele sau perdele lavabile.
- Aspiră regulat, inclusiv saltelele și mobilierul tapițat.
- Utilizează o cârpă umedă pentru a șterge praful.
- Poartă o mască atunci când faci curat.
- Utilizează un filtru de aer HEPA pentru a elimina alergenii din aer.
- Curăță sau înlocuiește filtrele de aer în mod regulat.
Posibile complicații ale alergiei la acarieni?
Expunerea persistentă la alergenii acarienilor de praf poate provoca inflamații cronice, făcându-te mai susceptibil la infecții sinusale și declanșând sau agravând crize de astm. Alergia la acarienii din praful de casă pot duce la complicații precum:
- sinuzită;
- astm și agravarea lui atunci când există deja;
- dermatită atopică (eczeme);
- sensibilizare și reacții exagerate la contactul cu alți iritanți (fum, poluare);
- tulburări de somn;
- funcție imunitară redusă;
- șoc anafilactic – reacție alergică foarte rară, dar severă, care poate apărea ca răspuns la expunerea la acarienii de praf.
În concluzie, alergia la acarieni este o afecțiune comună, dar cu un impact semnificativ asupra calității vieții. Recunoașterea simptomelor și gestionarea adecvată a acesteia pot reduce disconfortul și îmbunătăți calitatea vieții pacienților afectați, fie ei copii sau adulți.
Referințe:
