Panel alergeni respiratori (5 teste)

Informații generale – Panel alergeni respiratori (5 teste)

O alergie respiratorie este o reacție de hipersensibilitate a sistemului imunitar la un alergen inhalat, care determină inflamația și iritarea căilor respiratorii. Aceasta poate afecta diferite părți ale tractului respirator, mai frecvent afectate fiind nasul (rinita alergică) și bronhiile (astmul alergic) dar și sfera oftalmologică determinând conjunctivita alergică.

Cele mai frecvente manifestări clinice ale alergiilor respiratorii sunt astmul alergic și rinita alergică. Rinita alergică, cunoscută și sub denumirea de „febra fânului,” se manifestă prin simptome precum rinoree, prurit la nivelul nasului, gurii, gâtului și ochilor, strănut frecvent, congestie nazală, lacrimare excesivă și apariția cearcănelor. Aceste simptome sunt cauzate de expunerea la alergeni inhalanți, precum polenul sau praful, și apar sezonier sau peren, în funcție de tipul alergenului implicat.

Astmul alergic, pe de altă parte, este caracterizat prin inflamația cronică a căilor respiratorii și poate provoca simptome precum dispnee, tuse persistentă, în special pe parcursul nopții, wheezing și senzație de apăsare la nivelul toracelui.

Alergenii care pot declanșa aceste afecțiuni sunt variabili, unii fiind prezenți sezonier, în timp ce alții se întâlnesc pe tot parcursul anului (alergeni pereni). Polenul, unul dintre cei mai comuni alergeni sezonieri, este predominant în timpul primăverii și al toamnei, atunci când anumite plante sunt în plină polenizare. În schimb, alergenii pereni, cum ar fi acarienii din praf, părul și mătreața animalelor de companie, mucegaiul și latexul, pot cauza simptome pe tot parcursul anului, deoarece sunt constant prezenți în mediul înconjurător.

În România, studiile arată că aproximativ 25% din populație prezintă simptome de rinită alergică. Această prevalență este în creștere, reflectând o tendință globală legată de urbanizare, poluare și schimbări în stilul de viață, aspecte care favorizează expunerea la alergeni și dezvoltarea sensibilizării alergice.

Alergiile de interior sunt adesea cauza menținerii simptomelor specifice pe tot parcursul anului (alergii perene). Acestea sunt cauzate de expunerea la alergeni specifici, cei mai des întâlniți fiind:

Acarienii din praful de casă (Dermatophagoides pteronyssinus și Dermatophagoides farinae) reprezintă un factor declanșator frecvent al simptomelor specifice alergiilor și astmului. Sensibilizarea la acarienii din praful de casă este predictibilă pentru respirația șuierătoare persistentă și exacerbările la copiii diagnosticați cu astm.

• Părul de animale (câine, pisică)

Contrar opiniei generale, nu există rase “hipoalergenice” de câini sau pisici, alergia nefiind declanșată de fapt, de părul de câine sau pisică, ci de substanțe care se găsesc în saliva și scuamele acestora. Alergenii asociați contactului cu animalele de companie sunt unii dintre cei mai importanți alergeni de interior care provoacă alergii pe tot parcursul anului. Atacurile de astm la pacienții sensibilizați la alergeni proveniți de la câine sau pisică sunt asociate cu expunerea la niveluri ridicate ale acestor alergeni.

Simptomele alergiei la animalele de companie apar, de obicei, în câteva minute, în cazul expunerii pe termen scurt, dar, pentru unele persoane, acestea se agravează și devin mai severe la 8-12 ore după contactul cu animalul. În cazul unei expuneri îndelungate, simptomele pot apărea treptat.

• Mucegaiuri (Cladosporium herbarum, Alternaria alternata, Aspergillus fumigatus)

Pentru a se dezvolta, mucegaiurile de interior au nevoie de umezeală. De aceea, sunt întâlnite, de obicei, în subsoluri, băi sau oriunde există scurgeri. Sensibilizarea la mucegaiuri poate provoca astm, rinită alergică, dermatită atopică prin contactul direct cu sporii de fungi. Sensibilizarea la speciile de mucegai este asociată cu exacerbări ale astmului care pun viața în pericol și cu o morbiditate ridicată în rândul pacienților astmatici.

• Insecte (Blatella germanica – gândacul de bucătărie)

Gândacii sunt adesea găsiți în locuințele din zonele urbane dens populate, în școli sau în clădiri comerciale, însă aceștia se pot întâlni aproape oriunde. Acest lucru nu înseamnă că aveți o casă sau o zonă de locuit murdară. Copiii sensibilizați și expuși la niveluri ridicate de alergeni de gândaci au o incidență crescută a astmului.

• Epiteliile de animale (hamster)

În timp ce mătreața și saliva sunt sursa alergenilor de la pisici și câini, urina este sursa alergenilor de la iepuri, hamsteri, șoareci și porcușori de Guineea. În plus, există studii care au arătat că persoanele care lucrează în laboratoarele de cercetare și se ocupă cu studiul animalelor și care au folosit mănuși, măști, halate de laborator și aparate de respirat au prezentat o reducere a simptomelor specifice cu 58%.

Prin urmare, istoricul familial de alergii, expunerea timpurie și constantă la alergeni, coabitarea în zone urbane cu poluare crescută precum și umiditatea ridicată în locuințe reprezintă factorii de risc care pot declanșa o alergie de interior.

Simptomele alergiilor de interior pot varia de la ușoare la severe și includ:

• Strănuturi frecvente;
• Rinoree;
• Congestie nazală;
• Mâncărimi la nivelul nasului, ochilor și gâtului;
• Lăcrimare excesivă;
• Tuse;
• Dificultăți respiratorii;
• Erupții cutanate sau urticarie.

Simptomele pot fi prezente pe tot parcursul anului, dar pot fi mai intense în anumite perioade, cum ar fi toamna sau iarna, când oamenii petrec mai mult timp în interior.

Alergiile sezoniere, cunoscute și sub denumirea de rinite alergice sezoniere sau „febra fânului,” sunt reacții alergice care apar în anumite perioade ale anului, de obicei primăvara, vara sau toamna. Aceste alergii sunt declanșate de alergeni din mediul înconjurător.

Polenul atmosferic este alergenul cel mai răspândit în zona temperată fiind răspunzător, în funcţie de arealul geografic, de un număr relativ mare de rinite intermitente, rino-conjunctivite şi astm bronşic. 

Sezoanele polinice încep primăvara devreme cu polenul arborilor și arbuștilor timpurii și se extind până toamna târziu, când predomină polenul de buruieni. Polenul este eliberat în aer în special dimineața devreme, atingând concentrații maxime în a doua parte a zilei, iar seara nivelul începe să scadă, odată cu depunerea sa.

În țara noastră, sezoanele polinice sunt structurate astfel:

• Polen de arbori și arbuști timpurii (februarie – mai): În această perioadă predomină polenul arborilor și arbuștilor care nu fac flori vizibile, cum ar fi alunul, arinul, mesteacănul, plopul și salcia.
• Polen de cereale și graminee (mai – iulie): Acest sezon este dominat de polenul gramineelor sălbatice, precum firuța, timoftica, păiușul roșu, și de cel al gramineelor cultivate, cum ar fi secara, ovăzul, orzul și grâul.
• Polen de buruieni (iulie – septembrie): În această perioadă, polenul de buruieni, precum ambrozia, măcrișul mărunt, pătlagina îngustă, urzica mare și pelinul negru (pelinarița), este predominant în aer.

Rinita alergică sezonieră se manifestă prin strănuturi frecvente, secreții nazale abundente, lăcrimare, și prurit la nivelul cerului gurii, faringelui, ochilor sau urechilor. De asemenea, se poate instala o tuse seacă și iritativă, rezultată din iritarea mucoasei nazale și a sinusurilor (frontale, maxilare sau etmoidale). Această afecțiune este provocată de expunerea la polenul provenit din fân, flori de grădină sau câmp, pomi, particule de praf din atmosferă, mucegaiuri (ciuperci) și acarieni. Rinita alergică sezonieră se manifestă de obicei pe parcursul primăverii, verii și toamnei, dar simptomele pot persista aproape pe tot parcursul anului, în funcție de expunerea la alergeni.

Diagnosticul alergiilor respiratorii se stabilește în context clinic, coroborând informațiile obținute în urma unei anamneze riguroase, a examinării clinice și a efectuării testelor cutanate (prick test) și analizelor de sânge specifice.  Interpretarea rezultatelor obţinute va ţine cont de tipul expunerii, natura simptomelor şi caracteristicile bolii (sezonieră vs. perenă).

În prima etapă sunt recomandate testele cutanate ce implică expunerea pielii la cantități mici de alergeni trigger suspectați și observarea reacțiilor.

Testele serologiceIgE specifice reprezintă un instrument adjuvant în procesul de diagnosticare a alergiilor, care măsoară concentrația acestor anticorpi specifici din sânge. Orice nivel detectabil de IgE specifice indică o sensibilizare la un anumit alergen. Chiar și un nivel scăzut de sensibilizare poate fi semnificativ dacă este asociat cu simptome atunci când a avut loc expunerea la alergenul specific.

Determinarea anticorpilor IgE specifici se poate face atât pentru alergeni individuali (ex: ambrozie, pelin, păr pisică sau câine), cât şi pentru paneluri de alergeni.

Panelurile de alergeni oferă o abordare mai cuprinzătoare și eficientă în diagnosticarea alergiilor. Un panel de alergeni permite evaluarea simultană a sensibilizării pacientului la mai mulți alergeni comuni, reducând astfel timpul și costurile asociate efectuării mai multor teste individuale. Această metodă este utilă pentru situațiile în care istoricul clinic al pacientului sugerează expunerea la o gamă largă de alergeni potențiali, cum ar fi în rinită alergică sau dermatită atopică.

Mai mult de 80% dintre copiii care suferă de astm sunt sensibilizați la cel puțin un alergen pe tot parcursul anului, iar sensibilizarea IgE la alergeni proveniți de la acarieni din praful de casă, gândaci, rozătoare, animale de companie (câini și pisici) și mucegai este strâns asociată cu dezvoltarea rinitei și a astmului, precum și a simptomelor cutanate.

În plus, panelurile de alergeni ajută la identificarea unor tipare de sensibilizare, care pot ghida ulterior managementul terapeutic și strategia de evitare a alergenilor. Utilizarea unui panel oferă, de asemenea, o imagine mai clară asupra riscului de reacții încrucișate între alergeni înrudiți, lucru care nu ar fi posibil prin teste IgE specifice individuale. Această abordare integrată contribuie la un diagnostic mai rapid și mai precis, facilitând un plan de tratament personalizat și eficient.

Aceste tipuri de determinări pot fi efectuate încă din primele zile de viață ale nou-născutului, la gravide dar și la persoanele cu antecedente de șoc anafilactic sau leziuni cutanate extinse și pentru care efectuarea testelor prick nu reprezintă o opțiune viabilă.

Recomandări de testare  Panel alergeni respiratori (5 teste)

• Evaluarea contribuţiei componentei alergice IgE-mediate la manifestările clinice ale pacienţilor
• Detecția sensibilizării faţă de un număr mare de alergeni individuali sau în amestec, nativi sau recombinanţi
• Creșterea acurateții identificării statusului atopic
• Contribuie la decizia de evita anumiţi alergeni
• Monitorizarea dispariţiei sensibilizării alergice.

În prima etapă de diagnosticare se recomandă efectuarea testelor multi-alergen care demonstrează prezenţa în ser a anticorpilor IgE la diverse mixturi de alergeni alese în funcţie de vârsta şi simptomele pacientului.

Determinarea anticorpilor IgE specifice se poate face atât pentru alergeni individuali (ex: polen de mesteacăn, Bromus inermis, Holcus lanata, Paspalum notatum, etc), cât şi pentru următorul amestec de alergeni:

• Polen graminee amestec (gx6) 
• e1 păr pisică, IgE specific
• e5 păr câine, IgE specific
• d1 Dermatophagoides pteronyssinus, IgE specific
• d2 Dermatophagoides farinae, IgE specific.

Pregătirea pacientului – nu este necesară respectarea condițiilor à jeun (pe nemâncate), nu e necesară întreruperea tratamentului cu antihistaminice.

Specimen recoltat – sânge venos.

Recipient de recoltare – vacutainer fără anticoagulant, cu/ fără gel separator..

Cauze  de respingere a probei – specimen intens hemolizat sau lipemic.

Stabilitate probă – serul separat este stabil: 7 zile la 2-8°C; termen îndelungat la – 20°C. A se evita congelarea și decongelarea repetată

Metodă: FEIA (imunoenzimatică cu detecţie fluorimetrică) sau CLIA (chemiluminiscență)

Interpretare rezultate Panel alergeni respiratori (5 teste)

1. Metodă: FEIA – Phadia

2. Metodă: CLIA – Immulite 2000

Referințe:

1. https://www.forskasverige.se/wp-content/uploads/WAO-WhiteBook-2013.pdf
2. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18331513/
3. https://www.aaaai.org/tools-for-the-public/conditions-library/allergies/indoor-allergens-ttr
4. https://www.thermofisher.com/phadia/wo/en/resources/allergen-encyclopedia/e84.html#:~:text=In%20sensitized%20individuals%2C%20allergic%20symptoms,angioedema)%2C%20and%20even%20anaphylaxis.