Alergia la laptele de vacă
Alergia la laptele de vacă se numără printre cele mai frecvente alergii întâlnite la copilul sub 2 ani.
Cuprins:
- Cum apare alergia la laptele de vacă?
- Alergia la laptele de vacă: simptome
- Diferențierea între alergie și intoleranță
- Cauze și factori de risc
- Sindromul enterocolitei induse de proteine alimentare (SEIPA)
- Alergia la laptele de vacă: prognostic și complicații
- Complicații
- Prevenție
- Alternative la lapte pentru sugari
- Diagnosticul și tratamentul alergiei la laptele de vacă
Cum apare alergia la laptele de vacă?
Alergia la laptele de vacă este una dintre cele mai frecvente alergii întâlnite la copilul sub 2 ani.
Laptele de vacă are în componență mai multe proteine, însă trei sunt mai frecvent implicate în apariția alergiei: alfa-lactalbumina, beta-lactoglobulina şi cazeina. Organismul copiilor alergici nu le recunoaşte ca proteine inofensive şi produce împotriva lor anticorpi, ca o reacţie de apărare. Când anticorpii specifici, Imunoglobuline de tip E sau IgE, întâlnesc proteinele din lapte, are loc eliberarea de histamină în ţesuturi, aceasta fiind responsabilă, de fapt, pentru simptomele bolii.
Histamina eliberată la nivelul feţei produce strănut, rinoree (curgerea nasului) sau prurit (senzație de mâncărime) în jurul ochilor. Dacă este eliberată la nivelul plămânilor, determină îngustarea şi inflamarea mucoasei ce căptuşește căile aeriene şi secreţia unui mucus vâscos. Eliberată în piele, determină apariţia erupţiilor cutanate. La nivelul sistemului digestiv, cauzează dureri abdominale şi diaree.
Alergia la laptele de vacă: simptome
Diferențierea între alergie și intoleranță
Alergia la lapte este o afecțiune diferită de intoleranța la proteinele din lapte și de intoleranța la lactoză. Spre deosebire de alergia la lapte, intoleranța nu implică sistemul imunitar.
Semnele și simptomele comune ale intoleranței la proteinele din lapte sau ale intoleranței la lactoză includ manifestari digestive, cum ar fi: balonare, flatulență (gaze) sau diaree, ce apar după consumul de lapte sau de produse lactate.
Cauze și factori de risc
Toate alergiile alimentare diagnosticate sunt cauzate de o funcționare defectuoasă a sistemului imunitar. În cazul alergiei la lapte, acesta identifică anumite proteine din lapte ca fiind nocive pentru organism, declanșând producerea de anticorpi, imunoglobuline E (IgE), pentru a neutraliza proteina (alergenul). La următorul contact cu aceste proteine, anticorpii sau imunoglobulinele E (IgE) le recunosc și semnalează sistemului imun să elibereze histamină împreună cu alte substanțe chimice, provocând o serie de semne și simptome specifice alergiilor.
Există două proteine principale în laptele de vacă care pot provoca o reacție alergică:
- Cazeina, care se găsește în partea solidă (coagul) a laptelui care se coagulează
- Un complex de proteine, compus în principal din beta-lactoglobulina (aproximativ 50%) și alfa-lactalbumina (20%).
Un pacient poate fi alergic la o singură proteină din lapte sau la mai multe. Aceste proteine pot fi greu de evitat deoarece se găsesc și în unele alimente procesate. Majoritatea persoanelor care sunt alergice la laptele de vacă vor reacționa și la laptele de oaie, capră și bivoliță.
Sindromul enterocolitei induse de proteine alimentare (SEIPA)
Un alergen alimentar poate provoca uneori o alergie alimentară întârziată. Deși orice aliment poate fi un factor declanșator, laptele este unul dintre cele mai frecvente, reacțiile (de obicei vărsături și diaree) apărând, adeseori, la câteva ore după consumarea factorului declanșator, mai degrabă decât la câteva minute.
Spre deosebire de unele alergii alimentare, sindromul enterocolitei induse de proteine alimentare se vindecă de obicei în timp. Ca și în cazul alergiei la lapte, prevenirea unei reacții SEIPA implică evitarea laptelui și a produselor lactate.
Anumiți factori pot crește riscul de a dezvolta alergie la lapte:
- Alte tipuri de alergii – mulți copii care sunt alergici la lapte au și alte alergii.
- Dermatită atopică. Copiii care au dermatită atopică (o inflamație cronică a pielii) sunt mult mai predispuși să dezvolte o alergie alimentară.
- Istoricul familial. Riscul unei persoane de a dezvolta o alergie alimentară crește dacă unul sau ambii părinți au o alergie alimentară sau o boală alergică – cum ar fi febra fânului, astm, urticarie sau eczemă.
- Vârsta. Alergia la lapte este mai frecventă la copii. Pe măsură ce aceștia înaintează în vârstă, sistemul lor digestiv se maturizează, în felul acesta scăzând riscul ca organismul să reacționeze la lapte.
Alergia la laptele de vacă: prognostic și complicații
Alergia la laptele de vacă dispare cu vârsta. Apare toleranţa faţă de proteinele din lapte şi, după un anumit timp, copilul poate ajunge să nu prezinte niciun simptom.
Alergia la laptele de vacă constituie un factor de risc foarte important în apariţia rinitelor alergice, astmului şi eczemelor la copii.
Unii dintre copiii cu această afecţiune pot dezvolta, înainte de pubertate, reacţii alergice şi faţă de proteina din albuş de ou, grâu, peşte, arahide sau faţă de polenuri, acarieni şi păr de pisică.
Complicații
Din cauza restricțiilor alimentare și a dificultăților de hrănire, copiii cu alergie la lapte pot avea o creștere încetinită, precum și deficiențe de vitamine și minerale.
În plus, este afectată și calitatea vieții. Multe alimente comune conțin lapte sau produși obținuți din prelucrarea laptelui. În cazul unei alergii severe, este recomandat a se evita consumul de lapte.
Prevenție
Nu există o modalitate sigură de a preveni o alergie alimentară, dar pot fi prevenite reacțiile adverse prin evitarea alimentelor care le provoacă. Astfel, dacă știți că sunteți alergic la lapte, evitați laptele și produsele lactate.
Citiți cu atenție etichetele produselor alimentare. Cazeina, un derivat al laptelui, poate fi găsită chiar și în conservele de ton sau cârnați.
Sursele de proteine din lapte cauzatoare de alergii se găsesc si în produse precum: lapte integral, lapte cu conținut scăzut de grăsimi, lapte degresat, lapte bătut, unt, iaurt, înghețată, brânză și derivate din brânză.
Laptele poate fi mai greu de identificat atunci când produși obținuți prin prelucrarea acestuia sunt folosiți ca ingredient în alimente procesate, inclusiv produse de patiserie, panificație și carne procesată. Sursele „ascunse” de lapte includ: zerul, cazeina, pulberi proteice, aromă artificială de unt, brânză.
La restaurante este recomandat să se întrebe cum au fost preparate alimentele. De exemplu, dacă friptura are unt topit pe ea sau fructele de mare au fost ținute în lapte înainte de a fi gătite.
Alternative la lapte pentru sugari
La copiii care sunt alergici la lapte, alăptarea și utilizarea formulei hipoalergenice pot preveni reacțiile alergice.
Alăptarea oferă cea mai sănătoasă nutriție pentru sugar. Este recomandată alăptarea cât mai mult timp posibil, mai ales dacă sugarul prezintă un risc ridicat de a dezvolta alergie la lapte.
Formulele hipoalergenice sunt produse prin utilizarea enzimelor care descompun (hidroliza) proteinele din lapte, cum ar fi cazeina sau zerul. Prelucrarea ulterioară poate include încălzirea și filtrarea. În funcție de nivelul lor de prelucrare, produsele sunt clasificate ca fiind parțial sau extensiv hidrolizate. Unele formule hipoalergenice nu sunt pe bază de lapte, dar conțin în schimb aminoacizi. În afară de produsele hidrolizate extensiv, formulele pe bază de aminoacizi sunt cele mai puțin susceptibile de a provoca o reacție alergică.
Formulele pe bază de soia se bazează pe proteine din soia în loc de lapte. Formulele din soia sunt îmbogățite pentru a fi complete din punct de vedere nutrițional – dar, din păcate, unii copii cu alergie la lapte dezvoltă și o alergie la soia.
Dacă sugarul alăptat este alergic la lapte, proteinele laptelui de vacă transmise prin laptele matern pot provoca o reacție alergică. În această situație mama trebuie să excludă din alimentație toate produsele care conțin lapte.
Diagnosticul și tratamentul alergiei la laptele de vacă
Atunci când un aliment provoacă o reacție alergică, nu este întotdeauna ușoară identificarea produsului care a provocat reacția. Pentru stabilirea diagnosticului de alergie la lapte, medicul va efectua o anamneză detaliată și un examen fizic complet, ulterior recomandând testarea alergiei la lapte prin eliminarea laptelelui din alimentație pentru o perioadă urmată de introducerea acestuia în scopula identificării semnelor și simptomelor provoacate.
Medicul curant poate recomanda, de asemenea, următoarele tipuri de teste:
Testul cutanat (prick test) – în care pielea este înțepată și expusă la cantități mici de proteine care se găsesc în lapte. Dacă persoane este alergică, vă dezvolta probabil o inflamație la nivelul pielii, la locul administrării testului..
Teste de sânge. Un test de sânge poate măsura răspunsul sistemului imun la lapte prin măsurarea cantității de anticorpi imunoglobulină E (IgE) din sânge:
Un alt set de teste cuprinde determinarea de IgE specifice faţă de laptele de vacă, lactalbumina, betalactoglobulina şi cazeina, la care se obţin valori crescute: Panel alergeni – componente alergenice lapte sau Panel alergeni alimentari.
Deoarece copiii cu alergie la laptele de vacă au frecvent şi alergie la laptele de soia şi cel de capră, se recomandă şi testarea IgE specifice faţă de acestea (f14 Soia, IgE specific, f300 Lapte de capra, IgE specific) înainte de stabilirea unui înlocuitor pentru laptele de vacă.
După introducerea unei diete din care s-au eliminat alimentele ce conţin proteine din laptele de vacă, se recomandă monitorizarea nivelului seric IgE.
Singura modalitate de a preveni o reacție alergică este de a evita laptele și proteinele din lapte. Acest lucru poate fi dificil, deoarece laptele este un ingredient obișnuit în multe alimente. De asemenea, unele persoane cu alergie la lapte pot tolera laptele în anumite forme, cum ar fi laptele încălzit, produsele de patiserie sau în unele alimente procesate, cum ar fi iaurtul. Consultați medicul despre ce trebuie să evitați.
Dacă o persoană are o reacție alergică gravă (anafilaxie), este posibil să fie nevoie de o injecție de urgență cu epinefrină (adrenalină) și să mergeți la camera de gardă. Dacă riscați să aveți o reacție severă, este posibil să trebuiască să purtați în permanență epinefrină injectabilă (EpiPen, Adrenaclick, altele).
În concluzie, alergia la laptele de vacă reprezintă o provocare semnificativă pentru sănătatea copiilor mici. Gestionarea acestei afecțiuni necesită o abordare multidisciplinară, care include diagnostic precis, evitarea alergenilor și monitorizarea atentă a creșterii și dezvoltării copilului. Cu o monitorizare adecvată, majoritatea copiilor pot depăși această alergie și pot avea o viață sănătoasă și activă.
Referințe:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/milk-allergy/symptoms-causes/syc-20375101
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/milk-allergy/diagnosis-treatment/drc-20375106